20 Mar 2017 - 08:50

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală:  

Cum ne fură supermarketurile: pulpe de pui de 163 lei/kg(JN)
Carnea de pui este cel mai ieftin tip de carne din România dar, dacă nu eşti atent, rişti să dai pe o caserolă cu pulpe dezosate care costă cât întreţinerea pentru o garsonieră.  I s-a întâmplat unui bucureştean din sectorul 2.  Noroc că omul a observat la timp suma uriaşă tipărită pe bonul de casă şi i-a cerut casierei să corecteze greşeala şi să-i dea banii înapoi.  
În acest caz, scannerul casei de marcat a înregistrat de 10 ori valoarea înscrisă corect pe eticheta produsului, fără să fie vina casierei. Nu a fost un furt cu intenţie. Dar, sunt multe alte situaţii în care preţul înscris pe produs nu se regăseşte și pe bonul de casă. Mai mult, dacă nu verificaţi bonul cu atenţie, riscaţi să plătiţi de mai multe ori acelaşi produs, scanat în mod repetat de vânzătoare din greşeală sau chiar cu intenţie.  Iată care sunt cele mai întâlnite metode prin care puteţi fi păcălit la supermarket:
Vânzătoarea taxează două  sau mai multe bucăţi din acelaşi produs, din greşeală sau intenţionat.
Vânzătoarea introduce manual codul de bare al unui produs pe care dumneavoastră nu l-aţi cumpărat dar pe care ea doreşte să îl scadă din stoc sau să îl ia din magazin la plecare.
Kilogramul „mai mic” la produsele ambalate de supermarket:  se întâmplă la carne, brânză, legume şi fructe - caserola cu carne/brânză  vrac ambalată în vid în supermarket are trecută  pe etichetă  o greutate diferită de cea reală – se bazează pe faptul că un cumpărător nu stă să cântărească un produs deja cântărit, care are gramajul trecut pe ambalaj.
Portocalele stricate sunt extrase din pungile de 1 kg şi nu sunt înlocuite cu unele proaspete – din dorinţa de a nu rămane cu marfa nevândută, angajaţii care verifică raionul de fructe extrag fructele stricate şi leagă la loc pungile sau plasele în care erau ambalate. La fel, se poate întâmpla şi în cazul cartofilor ambalaţi în plase de 2,5 sau 5 kg.  De aceea, e foarte important să nu cumpărăm un produs dacă observăm că ambalajul este deteriorat.
Un preţ la raft, alt preţ la casa de marcat – se întâmplă în cazul multor produse ca preţul afişat să nu se regăsească şi pe bonul de casă. Evident, de cele mai multe ori, preţul plătit de cumpărător este mai mare decat cel de la raft.  Angajaţii se ascund în spatele scuzei că noile preţuri nu au fost actualizate în programul informatic dar clientul are dreptul să refuze acel produs dacă se consideră înșelat.

Lecţia Olandei. Explicaţiile unui vot de 82%: „Educaţia civică începe din şcoală“(Adevarul)
În Olanda, ţară care a votat joi la alegerile parlamentare în proporţie de 82%, educaţia civică începe din clasele mici. Şcoala organizează simulări ale procesului electoral, iar copiii îşi dau votul la „urne“ alegând un partid sau altul, în funcţie de platforma pe care o are. La 18 ani vor ajunge să îşi exercite dreptul la vot, pe care olandezii îl consideră o datorie fundamentală. Olanda are în istoria recentă prezenţe la vot de 90%. Şapte interlocutori care trăiesc în Olanda - cinci români (unii cu drept de vot, alţii nu pentru că nu au cetăţenie) şi doi olandezi puternic conectaţi la România - arată cât de implicată şi raţională este societatea când vine vorba despre mersul ţării. Toţi cei cu drept de vot în Olanda cu care a vorbit „Adevărul“ au mers la urne. Iar ambii olandezi au ca fotografie reprezentativă la profilul de Facebook imagini din şi despre România. „Tonul este calm“  Rareş Tofan (foto) studiază Dreptul la Haga şi a fost surprins să vadă conştiinţa civică a olandezilor, în comparaţie cu cea românească. „Aici nu am văzut niciun singur afiş electoral prin oraş, doar ce s-a dezbătut la televizor sau pe internet. Tonul este calm, nu e ca la noi, unde politica acaparează absolut totul. Olandezii au mai multe opţiuni de vot, sunt 6-7 partide mari din care poţi să alegi. Foarte mulţi l-au votat pe Wilders, dar şi mai mulţi au votat împotriva lui. Au înţeles ce înseamnă pentru Europa dacă iese Wilders. Ar fi fost un impuls pentru mişcările naţionaliste din Franţa şi din Germania. De aceea, nu cred că Olanda ar vota un Nexit, o ieşire din UE similară Brexitului Marii Britanii“, spune studentul de la Haga. Român implicat, aştept întoarcerea în ţară Emilia Stănică trăieşte de 6 ani în Olanda, este consultant în sistemul educaţional şi ajută românii nou-veniţi, cu sprijinul unui avocat specializat, să-şi cunoască drepturile în noua ţară. S-a implicat în ajutorarea victimelor din Colectiv, în organizarea protestelor #Rezist de la Amsterdam şi Haga, iar pentru alegerile din Olanda şi-a folosit din nou puterea de convingere. „Mi-am angrenat toţi prietenii olandezi şi am convins să iasă la urne oameni care n-au mai votat de vreo 10 ani. Aici, cei din oraşe votează Rutte, provincia votează mereu Wilders“, explică Emilia. Românca lucrează pro bono în consilierea conaţionalilor care sosesc în Olanda şi au dificultăţi în adaptare, necunoscându-şi drepturile la locul de muncă. „Aşteptăm ca România să facă zi de zi măcar un pas ctre democraţie şi dezvoltare economică. Mulţi români vor să se întoarcă acasă într-o bună zi. Eu sunt optimistă incurabilă: sper că România se va trezi, măcar în 15 ani de acum încolo“.

Sub beţia succesului electoral şi a puterii, guvernarea PSD-ALDE îndreaptă România spre ciocnirea de un zid al realităţii economice care se va sfârşi inevitabil cu reapariţia gardienilor de la FMI, punerea sub observaţie a ratingului şi (ca o soluţie) naţionalizarea pensiilor private (pilonul 2)(ZF)
În 2007-2008, Lars Christensen, un analist de la Danske Bank, o bancă din Danemarca, atrăgea atenţia asupra supraîncălzirii economiei româneşti (un ritm de 7%-8% pe an), nesustenabilitatea cursului monedei naţionale (cursul era la 3,1 – 3,5 lei pentru un euro), creşterii explozivă a importurilor (datorată şi cursului scăzut), deteriorarea semnificativă a deficitului de cont curent şi nesustenabilitatea finanţării externe a României.
Şi acum îmi amintesc cum guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, îl lua peste picior, în conferinţele de la Bucureşti, pe analistul de la Danske Bank, luând în discuţie cunoştinţele lui ca economist. Lars Christensen ajunsese un fel de duşman al poporului.
Economia duduia, consumul era pe val, creditele se dădeau pe bandă rulantă, salariile creşteau de la lună la lună, toată lumea vedea în faţa ochilor cel puţin o mie de euro net pe lună, bugetul era plin de bani după privatizarea BCR, numărul bugetarilor (plus 200.000) şi a salariilor celor plătiţi din buget creşteau “fără număr”, investiţiile statului erau în bunuri şi servicii şi mai puţin în infrastructură, iar la putere era premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu, având în spate guvernul PNL-UDMR-PSD.
Şi acum îmi amintesc de rapoartele firmelor de analiză şi cercetare de la Oxford Economics privind starea economiei româneşti de atunci (supraîncălzirea economiei şi deteriorarea semnificativă a deficitului de cont curent). Întrucât bugetul de stat avea bani, deficitul bugetar nu era pus sub observaţie.
Toată lumea era într-o stare de negare a analizelor, datelor macro în dinamica lor şi niciun analist sau analiză preventivă nu era luată în considerare: străinii, analiştii străini, nu vor ca România să se dezvolte, ca românii să o ducă mai bine, să aibă salarii mai mari, erau răspunsurile celor de la putere.

Avangarde şi Sociopol
De câtă încredere se mai bucură politicienii(Cotidianul)
Potrivit celui mai recent sondaj realizat de Avangarde, vicepreşedintele PSD şi primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea, ar putea câștiga alegerile prezidențiale.
Peste 50% dintre români ar vota cu actualul primar al Capitalei, Gabriela Firea, arată institutul de sondare condus de Marius Pieleanu, potrivit antena3.ro.
Firea ar obține 51,5% din voturi, în timp ce Klaus Iohannis, doar 48% din voturi.
De asemenea, într-un sondaj realizat de Sociopol, în perioada 6-14 martie, președintele Klaus Iohannis se află pe poziția a patra în ceea ce priveşte încrederea de care se bucură în rândul populaţiei, iar Liviu Dragnea, liderul PSD, nu intră în top 10, mai arată sursa citată.
Fostul premier Victor Ponta înregistrează o scădere importantă în topul încrederii.
Sociologul Mirel Palada, purtător de cuvânt al PRU, este cel care conduce Sociopol.
Topul încredererii:
1. Raed Arafat – 71%
2. Gabriela Firea – 44%
3. Sorin Grindeanu – 35%
4. Klaus Iohannis – 34%
5. Patriarhul Daniel – 33%
6. Călin Popescu Tăriceanu – 32%
7. Teodor Meleșcanu – 32%
8. Laura Codruța Kovesi – 31%
9. Olguța Vasilescu – 31%
10. Mugur Isărescu – 31%
11. Liviu Dragnea – 29%
12. Victor Ponta – 29%
13. Rovana Plumb – 28%
14. Dacian Cioloș – 25%
15. Sevil Shhaideh – 25%
16. Daniel Constantin – 20%
17. Codrin Ștefănescu – 19%
18. Traian Băsescu – 18%
19. Ludovic Orban – 17%
20. Nicușor Dan – 16%

Ministrul Agriculturii îl vrea șef la APIA Botoșani pe cel care a falimentat stațiunea de cercetare Popãuţi-Botoşani(ziua)
ZIUAnews a semnalat recent ca ministrul Agriculturii, Petre Daea, impreuna cu sotia sa- Camelia Luchian, au facut recent o vizita noctura la un fermier din Botosani. Si nu la unul oricare, ci la Ionică Nechifor, președintele Asociației Moldoovis, cel care a condus mitingul ciobanilor din fata Palatului Parlamentului la protestele privind numarul cainilor la stanele de oi.
Potrivit informatiilor detinute de ZIUAnews , descinderea noctura a familiei Petre Daea- Camelia Luchian la ferma controversatului Ionica Nechifor a fost doar o tatonare a terenului in vederea schimbarii actualului director al APIA Botosani- Liviu Zaharia. Insa aici apare surpriza. Liviu Zaharia urmeaza sa fie schimbat de la sefia APIA Botosani cu tocmai gazda nocturana a lui Daea, Ionica Nechifor. Si ca sa fie si mai convingator in demersul sau, Petre Daea i-a dat asigurarii ca totul va fi in regula, mai ales ca sefa Ruserselor Umane de la Agentia de Plati si Interventii in Agricultura este tocmai sotia sa- Camelia Luchian. Adica e treaba sigura si serioasa, ca deh schimbare se face cu acordul familiei Daea.
In iulie 2013, ZIUAnews a relatat faptul ca staful Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) l-a numit ilegal la conducerea staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Popãuţi-Botoşani pe liberalul Ionică Nechifor, un apropiat al baronului Florin Țurcanu, fost președinte al CJ Botoșani. Conducerea ASAS, a precizat la acea vreme că numirea lui Ionică Nechifor la conducerea singurei staţiuni de cercetare din Europa pentru rasa de ovine karakul, de la Popăuţi-Botoşani a fost una temporară, până la organizarea unui concurs, sustinand totodata ca au existat mai multe presiuni venite din partea parlamentarilor liberali botoșăneni, care-l susțineau pe Ionică Nechifor.
De atunci, conducerea ASAS l-a uitat in fruntea statiunii pe Ionica Nechifor, fapt pentru care toti cercetatorii, cu o singura exceptie, au fost dati afara. Ulterior, in 2015, ministrul agriculturii de la aceea vreme, actualul vicepremier Daniel Constantin si conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice au finalizat planul de falimentare al acestei statiuni cu Ionica Nechifor la butoane. Practic, Petre Daea si sotia sa in loc sa viziteze statiunea de cercetarea stiintifica pentru rasa de ovine karakul de la Popăuţi-Botoşani.pe care a pus-o pe butuci Ionica Nechifor, cei doi voiajori de la Agricultura au mers sa-i vada ranch-ul omul inventat si garantat de fostl baron liberal de Botosani-Florin Turcanu.

Format: