AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Dragnea şi Grindeanu, la mâna trădătorilor(Jurnalul Naţional)
UDMR a decis să nu participe astăzi la votul pe moţiunea de cenzură depusă de coaliţia PSD-ALDE împotriva premierului Sorin Grindeanu. Hotărârea Uniunii a fost luată după ce negocierile cu PSD au eşuat, ieri, din cauza pretenţiilor exagerate ale liderilor maghiari. Retragerea parlamentarilor UDMR din ecuaţia moţiunii lasă deschisă orice variantă pentru deznodământul răfuielii dintre tabăra lui Liviu Dragnea şi grupul Victor Ponta-Sorin Grindeanu.
Luni seară, soarta premierul Sorin Grindeanu părea pecetluită după ce Liviu Dragnea acceptase aproape integral pretenţiile UDMR în schimbul celor 30 de voturi ale parlamentarilor maghiari pentru susţinerea moţiunii. Inflamarea orgoliilor naţionaliste şi revolta unor parlamentari PSD din Ardeal l-au făcut pe liderul social-democrat să bată în retragere. Ieri-dimineaţă, după negocieri la sânge cu maghiarii, PSD a decis să retragă de pe ordinea de zi a plenului Senatului toate promisiunile făcute anterior liderilor UDMR. Confruntat cu reacţiile virulente ale social-democraţilor din Transilvania şi cu iminenţa declanşării unor noi proteste, Dragnea a contramandat în ultima clipă şi şedinţa comisiilor parlamentare care urma să dea un raport pentru modificarea Legii administraţiei publice locale cerută de şefii UDMR. Rămaşi cu dorinţele neîmplinite, liderii Uniunii au decis ulterior, într-o şedinţă a partidului, să boicoteze votul de astăzi din plenul reunit. „În unanimitate colegii mei au decis să nu participăm la votarea moţiunii de cenzură. Nu vom fi în sală. Nu ne-a convins nicio tabără fiindcă nu ne aşezăm nici pe partea unuia, nici pe partea celuilalt. N-am avut negocieri cu nimeni. Am avut discuţii. E o diferenţă uriaşă”, a anunţat Kelemen Hunor după reuniunea parlamentarilor UDMR. Retragerea maghiarilor din ecuaţie înseamnă că soarta moţiunii de cenzură va fi o afacere de familie între PSD şi ALDE. Mai precis, viitorul premierului Grindeanu şi deznodământul răfuielii interne dintre clanurile pesediste vor depinde în primul rând de eventualele trădări care vor apărea în cele două tabere. Parlamentarii USR, PMP şi UDMR nu vor fi prezenţi în sală în momentul votului, iar liberalii susţin că, deşi se vor afla în bănci, nu vor vota moțiunea.
 

O lege care stă în sertar pentru că nu are norme clare: Cercetătorii vor acelaşi tratament fiscal ca IT-iştii, 0% impozit pe venit, dar angajatorii se tem de fisc(Ziarul Financiar)
 Facilităţile fiscale pentru cercetători legiferate în 2016 şi în 2017 nu sunt aplicate pentru că firmelor le este teamă să încadreze activităţile de cercetare-dezvoltare ca fiind scutite de impozit. 

Firme cu afaceri de miliarde de euro aşteaptă clarificări de la Ministerul Fi­nanţelor şi de la Ministerul Cer­ce­tării privind modificarea legis­laţiei fiscale de încurajare a acti­vi­tăţii de cercetare-dezvoltare: deducerea supli­mentară de 50% la calculul profitului im­po­zabil,  scutirea de impozit pe profit pentru 10 ani pentru companiile care desfăşoară exclusiv ac­tivitate de cercetare-dezvoltare şi scutirea de im­pozit pentru venitul salarial obţinut de anga­ja­ţii implicaţi în activităţi de cercetare-dez­voltare şi inovare.

Oficialii din ministere admit că există pro­bleme în accesarea acestor facilităţi şi că în­cear­că să dea norme de aplicare a legii cât mai clare, doar că încă mai există niste constrângeri din cauza legislaţiei impuse de UE în privinţa ajutoarelor de stat.

„La măsura privind scutirea impozitului pe profit, lucrurile au devenit complicate în mo­mentul în care a trebuit să definim ce înseamnă exact cercetare, dezvoltare şi inovare, ce acti­vităţi intră aici şi, mai nou, există constrângeri ale UE legate de ajutorul de stat. Astfel, am în­târ­ziat puţin cu realizarea normelor din cauza acestei prevederi legislative, însă sperăm ca până la finalul trimestrului trei al anului să avem această schemă de ajutor de stat, să avem un cadru legislativ cât mai bine definit, ca să nu existe probleme atunci când vin inspectorii fis­cali în control şi să se reconsidere, de exemplu, unele activitităţi”, a spus Ionuţ Mişa, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

De asemenea, el a mai spus că, în ceea ce priveşte măsura de scutire a impozitului pe venit în cazul cercetătorilor, aceasta se va aplica întregii echipe care lucrează la un proiect de cercetare, nu doar cercetătorilor.

CCR poate fi DECISIV în conflictul Dragnea-Grindeanu(Evenimentul Zilei)
Războiul dintre social-democrați și propriul premier ar putea fi tranșat în ultimă instanță de judecătorii Curții Constituționale, a spus, pentru EVZ, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean. În cazul în care moțiunea trece la votul Parlamentului, atunci Sorin Grindeanu poate contesta faptul că nu a fost respectată procedura, ea nefiind trimisă Guvernului în momentul când a fost depusă. "Teoretic nu este inadmisibil pentru că procedurile trebuie respectate. În principiul, orice hotărâre a Parlamentului poate fi atacată la CCR. Nimic nu împiedică. Această posibilitate a fost introdusă tot de ei, de PSD în noiembrie 2010, când a fost modificat regulamentul de funcționare al Curții Constituționale. Astfel, s-a modificat legea Curții Constituționale și s-a adăugat o nouă atribuție - verifică constituționalitatea hotărârilor Parlamentului. Moțiunea este o hotărâre care este publicată în Monitorul Oficial. Constituția spune că Parlamentul adoptă legi, hotărâri și moțiuni. Dar până la urmă ea este tot o hotărâre, că asta publică. Ei dau o hotărâre prin care spun se aprobă moțiunea de cenzură. Nu publică moțiunea în Monitorul Oficial. Publică o hotărârea Parlamentului de aprobare a moțiunii. Chiar dacă moțiunea are textul ei în Constituției, pânâ la urmă este tot o hotărâre a Parlamentului", a afirmat Zegrean, pentru EVZ. Conform articolului 92 din Rgulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului spune că "moţiunea de cenzură iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii".

Jurnalul unei victime a Mineriadei. Povestea cumplită a unei femei abuzate în timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990(Adevarul)
Ancheta în Dosarul „Mineriada” a scos la iveală şi povestea cumplită a unei femei abuzate în timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990. Jurnalul Elenei Mihai este una dintre miile de probe strânse de procurorii militari, iar în el este descris calvarul îndurat în arestul de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.„Ce înseamnă 2 zile pentru un om. La ora 17.55, la chemarea răzbunării orgolioase a celor ce nu gândesc la fel ca mine, dar doresc să ne impună ca toţi să gândim ca ei, o lege ce de fapt a fost analizată de mulţi înaintea mea, au considerat să mă reţină şi să mă conducă la Poliţia Capitalei”, scria în jurnalul său bucureşteanca Elena Mihai din garajul unde a fost aruncată de mineri. Pe 14 iunie 1990 se afla pe bulevardul Magheru, între sediul PNL şi Galeriile Orizont când a fost săltată de mineri. A fost una din cele 1.250 de persoane care au fost reţinute ilegal de mineri şi duse la poliţie. Ulterior, fost închisă timp de două zile într-un garaj din Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. Nimeni din familie nu a ştiut nimic de ea timp de 50 de ore. În tot acest timp, soţul femeii o căutat-o înnebunit prin Capitală, prin spitale, pe la secţiile de poliţie, inclusiv la morgă. Jurnalul Elenei Mihai este una din miile de probe strânse de procurorii militari în dosarul „Mineriadei din 13-15 iunie 1990”. Rechizitoriul acestui dosar a fost trimis în instanţă la sfârşitul săptămânii trecute. Cu această ocazie au fost trimise în judecată pentru crime împotriva umanităţii 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider al minerilor Miron Cozma.

Ponta, sigur pe „cel puţin 13 voturi" din coaliţia PSD-ALDE: „După moţiune, viitorul PSD va fi tragic, se ajunge la disoluţie"(Gandul)
Fără voturile UDMR, moţiunea va fi „clar" respinsă, este de părere Victor Ponta, care susţine că cel puţin 13 parlamentari din coaliţia de guvernare vor vota împotriva debarcării lui Grindeanu de la Palatul Victoria. Nu poţi să-ţi dai jos propriul guvern negociind la bucată, sper că nu se întâmplă aşa, este oribil (...) După moţiune, viitorul PSD va fi tragic, se ajunge la disoluţie ceea ce mult mai rău. Mai avem 19 ore să salvăm PSD", a declarat secretarul general al Guvernului.„Ori fără moţiunea va fi respinsă, ceea ce fără voturile UDMR e clar că se va întâmpla, şi atunci avem un guvern până în septembrie, octombrie, certat cu propriul partid. Ori moţiunea trece şi mingea e la domnul iohannis. (...) Nici susţintătorii lor din presa nu-i mai cred. UDMR a cerut ceea ce cere de 16 de ani, UDMR n-are nicio vină. Dincolo de asta, repet, eu sunt convins că 13 vouri cu siguranţă nu vor fi (n.r. pentru moţiune)", a spus fostul premier. 
 Acesta a apreciat că demersurile PSD de a negocia voturile „la bucată" este „oribil" şi că mai sunt 19 ore în care poate fi găsită o soluţie: „N-am solicitat o întâlnire cu Liviu Dragnea, ne dorim să discutăm cu oricine care înţelege că putem să luăm decizia corectă. Moţiunea nu va trece, aşa că joi avem o şedinţă importantă şi sper că vor veni toţi miniştrii. Eu am speranţa că putem să fim raţionali şi să nu ne sinucidem".