22 Sep 2017 - 08:25

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

În Banat ninge ca-n povești. Zăpada a ajuns la 3 cm grosime(Jurnalul Naţional)
Meteorologii anunță că la stația meteo Țarcu stratul de zăpadă a juns la o grosime de peste trei centimetri, în numai o oră de când a început să ningă.
Meteorologii spun ca ninsoarea de pe munte nu este o noutate, angajatii statiei meteo fiind obisnuiti deja cu astfel de fenomene la mijlocul lunii septembrie.
In ceea ce priveste temperatura, aceasta nu a coborat mult sub 0 grade, insa in tot Banatul temperaturile sunt mai scazute decat in mod obisnuit.
Meteorologii au anuntat ca in zilele urmatoare temperaturile vor creste treptat dar nu vor mai depasi 22-25 de grade Celsius.

 

Nicăieri în UE contribuţiile sociale nu sunt trecute integral în sarcina angajatului. Cui foloseşte acest experiment prin care este chemată să treacă, iarăşi, România?(Ziarul Financiar)
Guvernul pregăteşte cea mai mare schimbare a felului cum sunt calculate şi plătite  contribuţiile sociale pentru angajaţi, însă obiectivul acestei schimbări este neclar.
Astfel, de la 1 ianuarie 2018 urmează să treacă în sarcina salariatului toate contribuţiile de pensii, sănătate, şomaj. În prezent, aceste contribuţii sunt împărţite în mod aproximativ egal între angajat şi angajator. Mai detaliat, pentru ca un angajat să primească un salariu de 1.000 de lei, angajatorul său are cheltuieli totale de 1.750 de lei. Cei 750 de lei cheltuieli suplimentare sunt împărţiţi în jumătate între salariat şi patron.
De la 1 ianuarie 2018 vor fi doar în sarcina salariatului. Angajatorul va continua să îi plătească însă, ca şi până acum.
Din punctul de vedere al filosofiei taxării, împărţirea poverii contribuţiilor sociale în mod egal între angajat şi angajator are un rost. Oamenii sunt, mai ales la început de carieră, puţin conştienţi că au nevoie de pensie peste 40 de ani de activitate sau de îngrijiri medicale.
De aceea, angajatorul este chemat să contribuie la fondul de pensie al salariatului şi la fondul de sănătate, în mod egal cu salariatul.
Ideea este că angajatorul are o responsabilitate faţă de salariat, nu numai în a-i plăti munca prestată, dar şi pentru a-i asigura o viaţă sănătoasă şi o securitate socială.
Altfel, de ce mai există legislaţia muncii cu toate prevederile sale? În condiţiile schimbărilor preconizate de la 1 ianuarie 2018,  angajatul devine pur şi simplu un furnizor căruia, pe lângă preţul muncii livrate, i se mai plătesc şi alte taxe, în cazul nostru contribuţiile sociale şi impozitul pe venit. Nu se înţelege de ce tocmai PSD, un partid care se defineşte ca fiind la stânga eşichierului politic, insistă pentru această schimbare prin care practic angajatorii se derobează de orice responsabilitate cu privire la securitatea socială şi sănătatea angajaţilor.

 

AMENINȚĂRI la COTE MAXIME. Kim Jong-Un susține că-l va face „să plătească scump” pe Trump. Ce PLAN are liderul nord-coreean(Evenimentul Zilei)
Liderul nord-coreean, Kim Jong-Un, l-a calificat vineri "deranjat mintal" pe președintele american, Donald Trump, și a afirmat că îl va face pe acesta "să plătească scump" pentru amenințările sale la adresa Coreei de Nord, făcute în fața ONU, transmite AFP. Reacția liderului nord-coreean vine după atacul preşedintelui Donald Trump în cadrul Adunării Generale a ONU unde a declarat că singura soluţie a Statelor Unite ale Americii este "distrugerea totală" a Coreei de Nord. 
"Îl voi face să plătească scump pe omul ce deține prerogativa de comandă supremă în SUA, pentru discursul său ce chema la distrugerea totală" a Coreei de Nord, a declarat Kim Jong-Un, potrivit agenției oficiale de știri KCNA.
Această rară declarație a liderului de la Phenian, difuzată în engleză și preluată de agențiile internaționale de presă, apare după ce Trump a amenințat marți, în primul său discurs la Națiunile Unite, că va "distruge total" Coreea de Nord, un regim "vicios" și "corupt", dacă Statele Unite sau aliații lor s-ar confrunta cu un atac al Phenianului.
De asemenea, poziția exprimată de liderul nord-coreean survine mai multor luni de tensiuni între comunitatea internațională și regimul său, care își continuă programul balistic în ciuda sancțiunilor impuse.
Liderul de la Phenian, citat de Reuters, a spus că țara sa va lua în considerare "cel mai înalt nivel de răspuns ferm din istorie" împotriva SUA, după amenințarea la adresa Coreei de Nord formulată de președintele Donald Trump.
Apreciind comentariile acestuia drept "cea mai feroce declarație de război din istorie", Kim Jong-Un a spus că discursul lui Trump de marți din fața ONU a confirmat faptul că programul nuclear al Phenianului a fost "calea corectă".
 

Surse: Dragnea le-a făcut prima concesie majoră maghiarilor pentru liniştea guvernării(Adevarul)
Deşi Liviu Dragnea neagă, PSD şi UDMR s-au înţeles ca statul să asigure folosirea limbii materne în comunităţile unde există cel puţin 15% minoritari, au declarat surse din PSD pentru „Adevărul“. Legea actuală cere 20%, în timp ce liderii maghiari solicitau ca pragul să fie coborât la 10%. PSD şi-a conservat astfel voturile UDMR din Parlament. Liviu Dragnea este pe cale să facă primul compromis important în relaţia cu UDMR. Potrivit unor surse politice, liderul PSD este de acord ca statul să asigure folosirea limbii materne în comunităţile unde există cel puţin 15% minoritari. Legea actuală prevede un prag de 20%, iar proiectul de lege iniţiat de parlamentarii maghiari prevede reducerea pragului la doar 10%. Aşadar, Dragnea şi Kelemen Hunor s-au întâlnit la jumătate. În public, Liviu Dragnea a insistat pe faptul că pragul nu va fi coborât de la 20% la 10%, tocmai ca să nu pară că PSD face o favoare atât de mare UDMR. „Le-am spus (deputaţilor PSD – n. red.) că nu am avut nicio discuţie pe tema asta şi că din punctul meu de vedere este prematur să se discute acum despre modificări legislative generate sau solicitate prin acele amendamente – respectiv procentul de 10% care să fie scăzut de la 20%“, a spus Dragnea. Însă când a fost întrebat, concret, dacă susţine pragul de 15%, Dragnea n-a mai respins atât de vehement procentul. „Am spus că sub nicio formă nu poate  fi vorba de 10%, putem porni discuţia de la 15%, dacă vreodată o vom porni“. Surse din ambele partide au confirmat pentru „Adevărul“ că înţelegerea este stabilită la 15%, numai că cei doi lideri aşteaptă să se mai liniştească apele, în condiţiile în care Opoziţia a criticat dur concesia făcută de PSD.Planul În acest moment, legea iniţiată de UDMR care prevede scăderea pragului de la 20% la 10% se află în Comisia de Muncă a Camerei Deputaţilor, acolo unde, în urmă cu câteva zile, parlamentarii PSD şi ALDE au votat în favoarea propunerii UDMR. Pentru a nu aprinde şi mai mult spiritele, Liviu Dragnea şi Kelemen Hunor s-au înţeles ca proiectul să treacă tacit de Camera Deputaţilor ( fără să fie supus la vot), apoi pragul de 15% să fie decis la Senat. Astfel, Liviu Dragnea, ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, ar scăpa complet de răspundere, iar cel care va trebui să-şi asume votul va fi Călin Popescu Tăriceanu, liderul Senatului. „Foarte probabil, legea va trece de Senat cam la sfârşitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie“, susţin sursele citate. Adică fix în preajma vacanţei parlamentare. Susţinerea UDMR este esenţială pentru PSD în Parlament, în condiţiile în care social-democraţii şi ALDE au o majoritate pe muchie de cuţit. Iar Liviu Dragnea caută să-şi securizeze majoritatea, mai ales după ce Victor Ponta şi-a lansat un nou partid politic alături de Daniel Constantin, deci există posibilitatea ca unii aleşi PSD să-l urmeze pe fostul premier. Povestea legii În luna mai, UDMR a iniţiat legea care prevede scăderea pragului de 20%, cât este în prezent, la 10% al numărului de persoane aparţinând minorităţii naţionale din totalul populaţiei unei localităţi necesar pentru ca autorităţile să asigure folosirea limbii materne. O lună mai târziu, liderii UDMR i-au cerut lui Dragnea adoptarea legii în schimbul susţinerii moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu. Dragnea acceptase în primă fază, dar s-a răzgândit peste noapte, ca urmare a presiunilor mediatice. Până la urmă, a trecut moţiunea de cenzură cu cele 17 voturi ale minorităţilor naţionale, altele decât cele maghiare. Apoi a venit vacanţa parlamentară şi subiectul s-a stins. Dar toamnă a readus negocierile dintre Dragnea şi Kelemen Hunor.

 

Oferta Marii Britanii pentru a depăşi impasul din negocierile cu UE pentru BREXIT. Câţi bani vrea Londra să vireze în conturile Bruxelles-ului(Gandul)
Cancelarul german Angela Merkel a primit veşti de la reprezentanţi ai Guvernului britanic cu privire la intenţia Theresei May de a vira 20 de miliarde de euro în conturile Uniunii Europene, pentru a umple gaura din buget cauzată de Brexit, aceasta fiind prima încercare a Londrei de a îndeplini cerinţele europenilor pentru încheierea procesului de părăsire a blocului comunitar de către britanici.Olly Robbins, principalul consilier al Theresei May pe relaţiile cu UE i-a contactat pe omologii săi din câteva capitale Europene pentru a-i asigura pe aceştia că premierul britanic va veni cu oferte financiare în cadrul discursului de vineri, de la Florenţa, potrivit Financial Times. Echipa lui May speră că această ofertă va şterge pauza de trei luni din negocierile pentru Brexit şi le va permite să treacă la cea de-a doua fază a negocierilor, moment care ar reprezenta începerea discuţiilor referitoare la viitorul relaţiilor comerciale dintre Regatul Unit şi UE. Oficialii britanici susţin că Marea Britanie se va asigura că niciun stat membru nu va trebui să contribuie cu mai mulţi bani la bugetul UE sau va primi mai puţini bani din acesta până în 2020, an care semnalează finalul perioadei de planificare pe termen lung a bugetului Uniunii. Gaura bugetară provocată de ieşirea Marii Britanii din UE este estimată undeva la 20 de miliarde de euro, cu excluderea eventualelor plăţi pe care Bruxelles-ul trebuie să le facă Regatului Unit. 
Theresa May ar urma să-şi informeze cabinetul în cursul zilei de joi cu privire la discursul pe care-l va susţine la Florenţa, iar oficialii britanici spun că ar fi „surprinşi” ca aceasta să fi trimis deja o adresă către capitalele străine. Cancelarul german nu a vrut să comenteze în această privinţă. 
 

Format: