Oglinda retrovizoare (23 Februarie )

Franks a venit să vadă clona lui Boc (JN)
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a spus, ieri, oficialilor Fondului Mo­netar Internaţional şi Comisiei Europene că i-a invitat la Bucureşti pentru a-i asigura personal că noul Guvern va respecta angajamentele asumate de Cabinetul Boc în relaţia cu cele două instituţii finanţatoare.

După o vizită de două zile care a culminat cu întrevederea de la Pala­tul Victoria, FMI a emis un comunicat de presă în care spune că noul Guvern şi-a reconfirmat angajamentele asumate privind programul cu Fondul, UE şi Banca Mondială şi că acesta decurge conform planului. Astfel, cea de-a patra revizuire a acordului va intra la sfârşitul lunii martie în boardul FMI, notează instituţia financiară.

Şi totuşi de ce a venit FMI la Bucureşti? La finalul discuţiilor de la Palatul Victoria, premierul a spus încrezător că "ţara este, în momentul de faţă pe cale de a se pregăti foarte bine pentru a rezista oricărui posibil şoc economic extern". De asemenea, el a arătat că semnalele date FMI şi CE de către Guvern sunt de "continuitate politică, continuitate economi­că, de fapt, o continuitate de determinare în a realiza obiectivele fixate în scrisoarea de intenţie".

Record după record. Petrom a dat două lovituri într-o zi: profit de 887 mil. euro şi gaze în Marea Neagră (ZF)
Afacerile celei mai mari companii locale au revenit în 2011 la nivelul din 2008, susţinute de dublarea preţului benzinei.

OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România, a raportat ieri un profit net de 887 mil. euro (3,76 mld. lei), în creştere cu 70% faţă de anul precedent, acesta fiind cel mai mare profit raportat vreodată nu doar de Petrom, ci de orice companie din România.

La câteva ore după publicarea rezultatelor financiare preliminare, Petrom a mai venit cu un anunţ extrem de important: sonda forată în Marea Nea­gră împreună cu americanii de la Exxon a descoperit o "acumulare de gaze" care ar putea varia între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.
Calculele arată că la preţul actual al gazelor de pe piaţa internă, care este oricum cu mult sub cel al gazelor din import, zăcământul ar putea valora până la 14 miliarde de dolari. Cheltuielile şi veniturile aferente acestei exploatări vor fi împărţite pe din două de Petrom şi grupul american Exxon.

Imediat după anunţ, acţiunile Petrom au explodat pe bursa de la Bucureşti, câştigând 5% până la închiderea şedinţei. Această creştere se adaugă celor 35% câştigate de acţiunile Petrom de la începutul anului şi a urcat capitalizarea companiei la 5,3 mld. euro.

Clanul PSD-istului Mocanu din Buzău face afaceri penale cu zăpadă (RL)
Preşedintele CJ Buzău, Victor Mocanu, este cercetat de DNA pentru deszăpezirea din 2009. Victor Mocanu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău este cercetat penal pentru atribuirea şi derularea nelegală a contractelor de deszăpezire a drumurilor judeţene pentru iarna 2009 şi 2010.
 

Poliţiştii au descoperit că firma care a semnat contractele de deszăpezire, Conferic SRL a funcţionat mai mult ca paravan pentru SRL-ul controlat chiar de ginerele Consiliului Judeţean. Alături de Mocanu sunt cercetaţi toţi subalternii care au închis ochii la afacerile dubioase ale familiei preşedintelui, poreclită în presa locală "famiglia Cash". Dosarul e instrumentat de procurorii DNA Ploieşti, susţine Evenimentul Zilei.

Clanul PSD-istului Mocanu din Buzău face afaceri penale cu zăpadă (EVZ)
Preşedintele CJ Buzău, Victor Mocanu, este cercetat de DNA pentru deszăpezirea din 2009.

Victor Mocanu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău este cercetat penal pentru atribuirea şi derularea nelegală a contractelor de deszăpezire a drumurilor judeţene pentru iarna 2009 şi 2010. Poliţiştii au descoperit că firma care a semnat contractele de deszăpezire, Conferic SRL a funcţionat mai mult ca paravan pentru SRL-ul controlat chiar de ginerele Consiliului Judeţean. Alături de Mocanu sunt cercetaţi toţi subalternii care au închis ochii la afacerile dubioase ale familiei preşedintelui, poreclită în presa locală "famiglia Cash". Dosarul e instrumentat de procurorii DNA Ploieşti.

Regele liberal al asfaltului (Puterea)
Consiliul Județean Giurgiu va plăti din buget aproape 13 milioane de euro pentru reabilitarea a 42 de kilometri de drumuri. Contractul a fost atribuit, pe 12 ianuarie, asocierii dintre firmele Romstrade, Construct Plus și Consitrans.

Despre compania Romstrade, cu sediul în localitatea giurgiuveană Adunații Copăceni, a lui Nelu Iordache, proprietarul companiei de transport aerian Blue Air, am scris de curând. Mai interesante sunt informațiile legate de firma Construct Plus SRL. Aceasta îl are ca unic asociat, potrivit Registrului Comerțului, pe Vasile Stan, nimeni altul decât șeful Direcției de Taxe și Impozite Locale a Municipiului Giurgiu. Dar asta nu este tot. Vasile Stan este trezorierul filialei județene a PNL Giurgiu, respectiv este coleg de partid cu președintele Consiliului Județean Giurgiu, Dumitru Beianu, vicepreședinte al filialei giurgiuvene a PNL. De altfel, firma trezorierului a mai avut în ultimii trei ani cel puțin șapte contracte atribuite de Consiliul Județean Giurgiu, dintre care trei având ca obiect deszăpezirea. Valoarea totală a acestora a fost de 3.213.425 de lei, fără TVA.

Firma Consitrans, aparținând lui Eduard Hanganu, se află în atenția DNA în cadrul unei anchete privind contractele încheiate cu CNADNR sau cu Ministerul Transporturilor. Ziarul „Puterea” a dezvăluit în exclusivitate descinderile procurorilor DNA de la sediul firmei.

Bolnavii de cancer cer să fie eutanasiaţi! (Telegraf)
La început de an 2012, sistemul sanitar din România a ajuns să atingă orice limită, să scurt-circuiteze orice noţiune de respect sau bun simţ faţă de un pacient aflat în fază terminală. Tratamentul pe care Guvernul îl aplică acestor „viermi” care au curajul să-şi spună păsurile este unul de extrem de dureros, de chinuitor: dispariţia morfinei de pe piaţă sau lipsa unei file de buget pentru ceea ce înseamnă „supravieţuirea” oncologiei. Semnalele de disperare din partea bolnavilor încep să „bombardeze” asociaţiile care îi ocrotesc, care îi sprijină, îi ajută, îi încurajează să treacă peste boli pentru care medicina modernă nu a găsit niciun leac de vindecare. Semnale de disperare trag şi managerii de spitale, dar şi medicii oncologi, total neputincioşi în faţa unui sistem pe care nimeni nu-l mai înţelege, în faţa unui sistem, în mod evident, scăpat de sub control, a unui sistem care dovedeşte tot mai clar batjocura faţă de pacienţii care nu prea mai au nimic de spus. „Tăcerea” este tot ceea ce poate actualul ministru al Sănătăţii, Ladislau Ritli, să... facă. Culmea este că actualul ministru este onco-pediatru şi a „cochetat” mult şi bine cu statutul de membru al comisiei de oncologie. Degeaba însă, suferinţele pacienţilor fără scăpare par să nu-l fi impresionat cu nimic pe cel care conduce un sistem extrem de important într-o societate a UE. Pacienţii, dintre care unii au plătit o viaţă la fondul de sănătate, au ajuns la disperare, urlând de „durere”, ca să fie... eutanasiaţi! Pare cât se poate de incredibil ca într-o ţară membră a UE bolnavii să ajungă să ţipe de durere, la propriu.
 

Diaconescu: Primirea României în Schengen n-ar fi o favoare făcută țării noastre, ci o recunoaștere a eforturilor (Adevarul)
Aderarea României la spațiul Schengen ar fi o recunoaştere a faptului că ţara noastră a întărit în mod corespunzător frontiera de est a Uniunii Europene, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, care a ținut să precizeze că primirea țării noastre în zona europeană de circulație liberă nu ar fi o favoare care s-ar face României.

"Faptul că noi dorim confirmarea prezenţei în Schengen, după ce am întărit în mod corespunzător, aş putea spune, frontiera de Est a Uniunii Europene, reprezintă o contribuţie a României la Acordul Schengen şi nu o favoare care ni se face", a declarat, în această seară, ministrul de Externe la postul public de radio.

"Nu ni se comunică o decizie, pentru că la un moment dat am putea deveni simpatici unui stat sau altul, ci este vorba de recunoaşterea unei contribuţii evidente, efective, care scuteşte de cheltuieli sau alte eforturi state din centrul Europei care, la rândul lor, ar putea fi confruntate cu riscuri simetrice sau asimetrice, aşa cum se discută", a continuat acesta.

Vinovatul fără vină (Azi)
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban: În principal, responsabilităţile ţin de cei care gestionează direct aceste programe

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, marţi, că responsabilitatea sa personală şi a MAEur  pentru întreruperea plăţilor pe POSDRU „este, practic, minimă“.

 „S-a arătat cu degetul spre mine, deşi bineînţeles că responsabilităţile, nu numai ale mele, ci şi ale colegilor din minister, sunt, practic, minime“, a spus Orban, la finalul unei şedinţe de audiere pe tema POSDRU organizată de Comisia de Afaceri Europene a Senatului, la care a fost prezentă şi noua conducere a Autorităţii de Management a proiectului european. Orban a subliniat că responsabilitatea aparţine fostei conduceri a Autorităţii de Management, deşi a acceptat şi el să iasă cu declaraţii pe această temă. „De când am acceptat această poziţie (de ministru n.r.), am spus că voi încerca să fac tot posibilul ca să punem procesul pe roate, în limitele pe care le avem. Pentru că avem limite“, a declarat el.

Ministrul a anunţat că se va prezenta la dezbaterea moţiunii simple anunţate de Opoziţie, ocazie cu care va oferi amănunte în legătură cu acţiunile întreprinse de MAEur de la crearea sa, în septembrie anul trecut şi responsabilităţile instituţiei pe care o conduce. „Astfel încât să se înţeleagă foarte clar că, sub formula de coordonare soft, singura care a putut fi aplicată în momentul când a fost creat MAEur, există şi responsabilităţi la nivelul nostru, dar, în principal, responsabilităţile ţin de cei care gestionează direct aceste programe“, a subliniat Leonard Orban.

El a adăugat că, din exerciţiul financiar 2014-2020, autorităţile de management ale programelor operaţionale vor trebui acreditate sub controlul MAEur, pentru a nu mai apărea probleme de genul celei de la POSDRU.