24 Ian 2018 - 08:29

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Amânarea Formularului 600 nu rezolvă problemele generate de transferul contribuţiilor. 6 probleme care rămân nerezolvate pentru un milion de liber-profesioniști(Jurnalul Național)
Termenul de depunere a Formularului 600 va fi prelungit până pe 31 martie, însă simpla amânare nu rezolvă problemele pe care le-a generat transferul contribuţiilor în cazul profesiilor liberale. Celebrul formular trebuie completat de peste un milion de oameni care au venituri din activităţi independente, precum şi cei care câştigă peste 1.900 de lei pe lună din chirii, venituri din investiţii sau activităţi agricole. PSD şi ALDE iau în calcul două scenarii pentru Formularul 600: fie să îl elimine, fie să majoreze plafonul de la 1.900 de lei la o sumă mai mare. Până se va instala noul Guvern şi se va lua o hotărâre, s-a decis amânarea cu două luni a datei limită de depunere. Surse politice au declarat că ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, s-a întâlnit ieri-dimineață cu liderul PSD, Liviu Dragnea, şi au discutat despre Formularul 600. Potrivit acestor informații, lideri importanți ai PSD și ALDE au solicitat desfiinţarea formularului, iar la nivelul ANAF se lucrează la modificări şi clarificări privind profesiile liberale care să fie implementate chiar în primele zile de după învestirea Guvernului Dăncilă. Probleme rămase în aer Simpla desfiinţare sau amânare a formularului nu rezolvă probleme importante generate de transferul contribuţiilor. 1. Scad veniturile celor cu profesii liberale Transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat a lovit puternic în cei cu profesii liberale cu venituri brute, cumulate, sub 5.700 de lei şi i-a avantajat pe cei care câştigă peste aceste sume. Diferenţa vine din faptul că, indiferent dacă câştigi 1.900 de lei sau 19.000 de lei, legea îşi permite să plăteşti aceleaşi contribuţii, respectiv 665 lei, din care 475 de lei la pensii şi 190 de lei la sănătate. Nu există tranşe de contribuţii, cum ar fi normal. Există doar posibilitatea ca cei cu venituri mari să aleagă să plătească mai mult, între salariul minim brut de 1.900 de lei şi cinci salarii minime brute. Pentru a nu pierde bani, liber-profesioniştii trebuie să-şi renegocieze contractele, însă multe dintre firmele cu care colaborează nici nu vor să audă de asta. O persoană care a câştigat 2.300 de lei net anul trecut va lua acum numai 1.960,42 de lei. Deci va pierde 339,58 de lei. 2.Sute de mii de oameni rămân fără asigurări.
Cei mai loviţi sunt liber-profesioniştii care au câştigat anul trecut sub 1.900 de lei şi care nu au şi contracte de muncă sau sunt pensionari. Pe aceşti oameni nu-i obligă legea să se asigure, o pot face sau nu. Adică sunt puşi în situaţia să aleagă între două rele, fie să dea 665 de lei ca să se asigure şi să rămână cu un venit de numai 1.235 de lei, fie să nu beneficieze de asistenţă socială şi de pensie la bătrâneţe. Guvernul de astăzi generează o armată de sute de mii de oameni care, deşi lucrează, nu vor beneficia de pensii la bătrâneţe şi vor cădea în sarcina guvernelor de atunci pentru a le acorda pensii sociale de mizerie. 3.Plăteşti anticipat, fără regularizări Problema Fiscului este că oamenii sunt obligaţi să plătească sau nu bani în funcţie de venitul de anul trecut. Adică plătesc contribuţii pentru nişte bani estimaţi, pe care nu ştiu dacă îi încasează sau nu. Unii vor fi puşi în situaţia hilară să facă această declaraţie, deşi nu ştiu dacă în acest an vor mai realiza aceste venituri sau nu. În plus, nicăieri în forma actualului formular nu se vorbeşte despre regularizare. 4. Plăteşti, dar nu ştii dacă încasezi banii O altă problemă rămasă nerezolvată este că multe firme îşi plătesc cu întârziere colaboratorii, iar unele, în special din cele aflate în procedură de insolvenţă, nu mai plătesc deloc una, două sau mai multe luni. Transferul contribuţiilor a mutat toată sarcina fiscală din cârca firmei în cea a liber-profesioniştilor care nu au niciun cuvânt de spus în faţa firmelor cu care colaborează. Ia, nu ia bani, persoana în cauză trebuie să achite aceste contribuţii. Legea ar trebui să găsească o rezolvare pentru aceste cazuri, la fel ca şi în cazul salariaţilor.5.Gol în asigurarea de sănătate Modificările aduse legislaţiei în vigoare nu clarifică problema asigurărilor de sănătate pentru profesiile liberale. Dacă Formularul 600 nu se va amâna şi se va depune până pe 31 ianuarie, prima plată se va face abia pe 25 martie. Ce se va întâmpla cu cei care au nevoie să meargă la medic în lunile februarie şi martie? Problema devine şi mai acută odată cu amânarea depunerii formularului, dacă transferul contribuţiilor rămâne valabil. Cine, când şi cum se vor plăti contribuţiile la sănătate, astfel ca oamenii să beneficieze de servicii medicale?

 

Nu e totul roz. Ovidiu Şandor, dezvoltator imobiliar: Criza politică, devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor au temperat apetitul de pe piaţa rezidenţială locală. „Această presiune este şi un bun educator pe piaţă. Există acum o cumpătare mult mai mare în cererile de cumpărare.”(Ziarul Financiar)
„Această presiune este şi un bun educator pe piaţă. Există acum o cumpătare mult mai mare în cererile de cumpărare.”
 Creşterea dobânzii de referinţă la creditele în lei, ROBOR, dincolo de pragul de 2%, alături de moneda europeană care se apropie cu paşi repezi de 4,7 lei pentru un euro au dus la o încetinire a vânzărilor pe piaţa rezidenţială, mai ales în contextul în care toţi dezvoltatorii comunică preţul în euro, iar devalorizarea leului atrage o scumpire a acestora.
 „În ultimele două luni ale anului s-a văzut o atenţie mai mare a cumpărătorilor pe partea de rezidenţial. Nu a mai fost acelaşi avânt pentru a cumpăra cât mai repede, ci o chibzuinţă mai mare din partea cumpărătorilor. Ei au luat în calcul mult mai bine cum arată pentru ei din punct de vedere financiar dacă va mai creşte cursul, dobânda. Am văzut şi cumpărători care au optat pentru instrumente care reduc aceste riscuri precum opţiuni legate de cursul de schimb, sau să discute cu banca o dobândă fixă. Cumva această presiune este şi un bun educator pe piaţă, am văzut acum o cumpătare mult mai mare în cererile de cumpărare”, a explicat antreprenorul Ovidiu Şandor, care prin Mulberry Development dezvoltă proiectul ISHO din Timişoara, care include birouri, rezidenţial şi un hotel Radisson Blu.
 

Omul numărul 2 din PSD vrea aeroport la Giurgiu(Evenimentul Zilei)
Aflat în concediu în Mexic, președintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a scris pe Facebook că a avut întâlniri cu oameni de afaceri francezi pentru a discuta posibilitatea construirii nui aeroport la Giurgiu. “Săptămâna trecută am avut o întrevedere cu reprezentanţii ADP Groupe, pe tema dezvoltării infrastructurii aeroportuare în Giurgiu”. a scris Niculae Bădălau pe Facebook. Liderul PSD a precizat că reprezentaţii companiei franceze si-au exprimat interesul de a investi în Giurgiu, în contextul în care România înregistrează pentru al doilea an consecutiv cea mai mare creştere economică din UE, cu oportunităţi de investiţii atractive. “Reprezentanţii companiei ADP Groupe au precizat că vor pregăti o analiză de fezabilitate cu privire la soluţiile optime pentru extinderea infrastructurii aeroportuare. Sper ca Giurgiu să fie o opţiune reală!”, a încheiat postarea Niculae Bădălău. Conform wikipedia, Groupe ADP, fostă Aéroports de Paris sau ADP (aeroporturile din Paris), este un operator de aeroport internaţional cu sediul la Paris (Franţa). Groupe ADP deţine şi administrează aeroporturile internaţionale pariziene Aeroportul Charles de Gaulle, Aeroportul Orly şi Aeroportul Le Bourget, toate colectate sub marca Paris Aéroport din 2016.

 

Cultura care aduce profituri record: 500 de euro la fiecare hectar(Adevarul)
După grâu şi porumb, România exportă cel mai mult tutun, pentru că el reprezintă una dintre cele mai profitabile culturi.
Subvenţiile sunt mari, la fel şi cererea, aşa că dintr-un singur hectar fermierii pot câştiga peste 500 de euro. În primele nouă luni ale anului trecut, din ţara noastră au plecat peste 15.000 de tone de tutun şi ţigări, în valoare de 220 de milioane de euro. Multe ţări din Europa cumpără tutun de la noi, pentru că este mai ieftin. Fermierii spun că atâta vreme cât subvenţiile sunt mai mari de două mii de euro, merită să investească în tutun. La o producţie bună, de 2,5 tone pe hectar, pot obţine 2.000 de lei. Emil Capdefier, fermier care cultivă tutun pe 300 de hectare: „Noi vindem un kilogram de tutun cu o medie de 7 lei, iar în afară kilograme de tutun este undeva la 2 euro şi ceva. Atunci mă gândesc că toată lumea ar cumpăra de la noi. Există cerere.”
 

Lelia MUNTEANU: ”Cei puternici fac ceea ce vor, iar cei slabi suferă ceea ce trebuie”(Gandul)
Acest foarte ventilat citat din Tucidide îmi trece prin minte, când vine vorba despre Davos.
Forumul Mondial de la Davos a început astăzi. Elitele economiei, finanţelor şi politicii se adună în Alpii elveţieni la un fel de nuntă planetară cu dar (taxele de participare sunt piperate din cale afară). Într-o atmosferă strălucitoare de bal geopolitic, se discută problemele fundamentale ale omenirii. Tema din anul acesta  - un viitor comun într-o lume fracturată. Nu prea încape sintagma ”lume fracturată” în scriptura globalizării, dar la Davos nimeni nu se împiedică în amănunte. Anul trecut, primadona Davosului a fost preşedintele Chinei, Xi Jinping. Anul acesta va fi, fără îndoială, Donald J. Trump şi spectacolul cu care va încerca să-şi ridice ”America First” pe catargul globalizării. Ce-ar fi putut să caute România într-o astfel de cumetrie cu  puternicii lumii? La Davos, nămeţii sunt până la streaşină, toată lumea se cunoaşte cu toată lumea – baletul obişnuit al aranjamentelor de culise, plictiseală mare. Suntem prea ocupaţi cu proiectul nostru de ţară, ca să ne pierdem vremea cu futilităţi. Şi-apoi nici Dragnea n-ar fi de acord s-o ardem prin Elveţia, unde ne-am putea nimeri nas în nas cu Soros (care ne-a surpat autostrăzile, ne-a pedofilizat poliţiştii şi ne-a băgat pe gât Declaraţia 600).

Format: