25 Aug 2017 - 08:26

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Mihai Tudose, despre întâlnirea cu Emmanuel Macron: Nu avem o relație de clienți, ci de parteneriat(Jurnalul Naţional)
Premierul Mihai Tudose a vorbit despre întâlnirea tete-a-tete pe care a avut-o cu președintele francez Emmanuel Macron, într-un interviu acordat în exclusivitate lui Mihai Gâdea.
„Consider că a fost o vizită extraordinar de utilă. O surpriză foarte plăcută. Un președinte care și-a făcut o strategie pe termen lung. Am avut puncte comunie, și domnia sa și eu. Și ce am stabilit a fost că nu avem o relație de clienți, ci de parteneriat. Un parteneriat strategic, pe termen lung cu Franța în ceea ce privește transferul tehnologic, implementarea unor mari proiecte economice, susținere politică reciprocă. Franța are nevoie mai mult ca orice de un partener mare și puternic în Europa. Domnul președinte Macron are pe agendă acel concept că Franța apără, ceea ce face România foarte importantă”, a precizat Mihai Tudose.
Premierul a clarificat împreună eu Emmanuel Macron faptul că relația dintre Franța și România „nu este o relație de tarabă, e o relație de parteneriat”.
Întrebat care sunt elementele pe care România le-a obținut în urma acestei vizite, premierul a spus că am obținut un angajament ferm din partea Franței.
„În primul rând, un angajament ferm de a susține interesele în Uniunea Europeană. Vorbim despre Schengen. Domnul președinte și-a asumat că va face tot ce este posibil ca România să fie în Schengen”, spune Mihai Tudose.
Franța și Germania trebuie să reașeze acest concept de Schengen, că noi am fost ținuți la ușă și acum ne-am trezit cu toții că am luptat împotriva migratiei în zona nostră, dar s-a umplut Europa de migranți. Tot ce înseamnă componenta economică a Schengen va trebui reașezată cumva conceputal și va trebui ca noi să fim acolo”, a precizat Tudose. 
Întrebat ce a putut să obțină în urma acestei vizite, Tudose a spus că „Emmanuel Macron este la începutul mandatului, nu poate să promită și să spună că apoi i se termină mandatul. Agenda noastră a fost: transfer tehnologic masiv”.

 

Rezultatele dezastruoase ale companiilor de stat, efectul numirilor de manageri interimari. Interimatul este noua lege care guvernează companiile de stat. Cum şi cui să mai ceri performanţă?(Ziarul Financiar)
Tarom a ajuns la al patrulea director general „provizoriu“ într-un an şi jumătate, CFR Marfă şi CNAIR (compania de drumuri) sunt conduse de şefi provizorii, Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi a fost condus de patru interimari de anul trecut încoace. La Transgaz fostul director general interimar a fost numit astăzi director general. Legea „CEO privat la stat“ a fost îngropată pe tăcute de şefii din ministere, acţionari în companiile de stat.
„Prin numirile constante de manageri provizorii asistăm la iresponsabilitatea actului de proprietar al statului. În companiile de stat se aduc oameni din provizorat în provizorat la con­ducere, care nu dau socoteală acţiona­rului pentru ceea ce fac, care ştiu că nu vor fi pedepsiţi, de aici şi degradarea unor com­panii de stat“, explică Radu Furnică, preşe­dintele Leadership Development Solutions.
Cazul companiei aeriene de stat Tarom, care a ajuns să fie condusă de administratori numiţi provizoriu şi care a schimbat după demiterea de anul trecut a CEO-ului privat, belgianul Christian Heinzmann, alţi patru directori generali, numiţi provizoriu, în afara legii de guvernanţă corporativă, expli­că de ce companiile de stat nu perfor­mează pe pieţele pe care sunt prezente.

 

Paul(INACO): Decalajul dintre pensiile primite de femei şi bărbaţi este de aproape 10 ori mai mare decât la salarii(Evenimentul Zilei)
Decalajul dintre pensiile primite de femei şi bărbaţi este de aproape 10 ori mai mare decât decalajul salarial în România, susţine Andreea Paul, preşedinte al INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, potrivit Agerpres.
"Decalajul dintre pensiile primite de femei ?i barba?i este de aproape 10 ori mai mare decât decalajul salarial în România. Femeile de peste 65 de ani primesc o pensie medie cu mai mult de jumătate mai mică decât în cazul bărbaţilor de aceeaşi vârstă, arată calculele think-tank-ului Iniţiativa pentru Competitivitate pe baza ultimelor date oficiale ale Eurostat şi ale Comisiei Europene. Ne mândrim că avem unele dintre cele mai mici decalaje salariale de gen (femei/barbaţi) în România, de 5,8% pentru aceeaşi muncă, mult sub media europeană de 17% - conform ultimelor date oficiale ale Eurostat. În schimb, înregistram cel mai mare decalaj între pensia medie a femeilor şi bărbaţilor din UE: 55% în defavoarea doamnelor în anul 2015 (faţă de 25% în 2013) - mai mult decât dublu în cazul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani. Un decalaj mult peste media europeană de 38%", spune Paul. Potrivit acesteia, raportul dedicat egalităţii de gen, publicat de către Comisia Europeană în acest an, indică un decalaj şi mai alarmant, de 63% (aproape dublu faţă de media europeană tot de 38%), între femeile şi bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 65 şi 79 de ani.
 

Ce se întâmplă cu producţia „Monstrului“ de la Moreni: sindicaliştii acuză statul că „joacă la două capete“ cu doi competitori(Adevarul)
Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, spune că alianţa dintre Automecanica Moreni şi nemţii de la Rheinmetall este benefică pentru construcţia transportorului blindat 8x8, iar sindicaliştii spun altceva. În tot acest timp, statul negociază producţia de transportoare şi cu General Dynamics European Land Systems, firma americană ce produce transportoarele Mowag Piranha. În luna iunie, uzina Moreni şi Rheinmetall au înfiinţat societatea mixtă româno-germană "Romanian Military Vehicle Systems", iar premierul Tudose califica parteneriatul romano-german drept un "proiect strategic".   
"Transportorul blindat pentru trupe 8x8 figurează pe lista celor opt programe strategice asumate de către Armată drept programe majore de înzestrare. Pentru M.Ap.N. achiziţia, realizarea şi producerea în România a transportorului blindat pentru trupe reprezintă un interes esenţial de securitate, în sensul asigurării securităţii aprovizionării şi mentenantei echipamentului pe întregul ciclu de viaţă", a transmis MApN într-un comunicat de presă.   Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, a declarat în schimb că parteneriatul cu General Dynamics ar viza Uzina Mecanică Bucureşti. Parlamentul a aprobat planul MApN de a cumpăra, iniţial, 94 de transportoare blindate dintr-un total de 657. Guvernul ar vrea ca acestea să fie Piranha.   Parteneriatul parafat cu Rheinmetall   Înţelegerea cu nemţii de la Rheinmetall vizează producţia unui număr de 600-700 de blindate 8X8, necesarul forţelor terestre. În lipsa unei comenzi clare din partea Ministerului, sindicaliştii sunt sceptici cu privire la salvarea Automecanicii.   “Colaborarea cu Rheinmetall nu e de folos pentru Automecanica Moreni. Automecanica Moreni poate fi salvată numai prin decizii ferme ale MApN. Restul sunt poveşti. Este obligatoriu să facem lobi pe toate fronturile în contextul unei presiuni externe de a impune armament din industria lor. În cazul unei agresiuni străine vom fi vânduţi la tarabă de cei care spun ca ne apară în interesul lor”, crede Constantin Bucuroiu, liderul de sindicat de la Automecanica Moreni.
 

Magistraţii cer publicarea proiectului legilor justiţiei. Scrisoarea deschisă transmisă premierului(Gandul)
UNJR şi AMR i-au solicitat premierului Mihai Tudose, printr-o scrisoare, să dispună ministrului Justiţiei, să publice de îndată pe site-ul ministerului proiectul de modificare a legilor justiţiei. "Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România vă solicită să dispuneţi Ministrului Justiţiei, domnul Tudorel Toader, să publice de îndată pe site-ul ministerului proiectul de modificare a legilor justiţiei, pentru ca acesta să poată fi dezbătut public, astfel încât toate persoanele interesate să îl poată analiza şi veni cu propuneri în vederea îmbunătăţirii lui. Pe data de 23 august 2017, Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, principalele modificări propuse la Legile justiţiei. (...) Această prezentare nu a fost însă însoţită de publicarea efectivă pe site-ul ministerului justiţiei a proiectului propriu zis de modificare, care să permită consultarea lui şi formarea unei opinii bazate pe o analiză proprie, sistematică, a întregului proiect de lege", se arată în scrisoarea comună transmisă de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) premierului Mihai Tudose. Asociaţiile de magistraţi transmit că, în lipsa unui proiect de lege efectiv, "discuţiile divergente motivate politic sau partinic au luat locul unei extrem de necesare discuţii profesioniste şi aplicate, pe fiecare propunere în parte, dat fiind că unele par a fi modificări de substanţă". "Ar fi extrem de periculos ca ministrul Justiţiei să repete nefericita practică a adoptării hotărârii de guvern privind arhiva SIPA şi să aprecieze că acest proiect a fost deja dezbătut, deşi noile modificări pe care spune că le-a adus sunt extrem de importante, cu implicaţii ce merită şi trebuie analizate serios, din cât mai multe perspective. Perioada de dezbatere este necesară pentru a da posibilitatea tuturor persoanelor, societăţilor sau instituţiilor interesate, precum şi corpului magistraţilor, să îşi formuleze punctele de vedere şi să le dezbată într-un cadru legal, democratic şi instituţional", se mai arată în scrisoare. Prin urmare, UNJR şi AMR îi cer premierului să dispună ministrului Justiţiei publicarea proiectului pe site. Surse din Ministerul Justiţiei au declarat că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, vizitează, joi, mai multe instanţe şi penitenciare, pentru a observa "starea de fapt a justiţiei". Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
 

Format: