27 Dec 2017 - 08:26

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală:

2014-2017: Zeci de politicieni lăsați fără  „serviciu” de anchetele DNA. O singură condamnare definitivă(Jurnalul Național)
Sinteza dosarelor de răsunet, instrumentate începând cu anul 2014, dar cu precădere în 2015 și în anul electoral 2016, arată o realitate judiciară, în planul „luptei anticorupție”, extrem de intensă. În urma acestor activități derulate de procurorii DNA, nu mai puțin de 38 de parlamentari ai legislaturii trecute nu au mai apucat încă o „slujbă” la stat, dintre aceștia 17 politicieni fiind unii de vârf sau strategi ai partidelor. Pe lângă aleșii din autoritatea centrală, există numeroși primari sau șefi de consilii județene care, de asemenea, au devenit, în aceeași perioadă, ținte ale procurorilor conduși de Laura Codruța Kovesi. Trei dintre aceștia din urmă sunt, de asemenea, personaje foarte cunoscute. Această parte a bilanțului este, de altfel, singura pozitivă pentru procurori, deoarece, la capitolul rezultate, există o singură condamnare definitivă, cinci condamnări în primă instanță și trei achitări rușinoase încasate de DNA în aceste dosare. Alte cauze, care au ținut prima pagină a ziarelor, în acești ultimi trei ani, fie se află încă în prima fază a judecății, fie nici măcar nu s-au finalizat cu rechizitorii. „Jurnalul” a trecut în revistă toate cazurile răsunătoare instrumentate de Direcția Națională Anticorupție din ultimii trei ani, soldate cu eliminarea din viața politică a celor puși sub acuzare în perioada electorală a anului 2014, a anului intermediar 2015, dar și în anul de maximă încărcătură politică 2016, când, în România, au avut loc două rânduri de alegeri – locale și parlamentare. Analiza noastră îi privește doar pe politicienii care, din cauza acestor dosare, nu mai participă, azi, la viața politică. Există și alți foști aleși cu dosare care se află încă în Parlament sau care au candidat, în decembrie 2016, dar nu au obţinut încă un mandat în actuala legislatură.

 

De ce vrea Guvernul contracte cu clauze unitare pentru toţi producătorii de cereale? Lucian Buzdugan, Agricost: „În mintea lor este să nu faci evaziune”(Ziarul Financiar)
Contractele de vânzare a cerealelor vor avea în viitor clauze unitare pentru toţi producătorii, conform unei ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern la începutul lunii noiembrie, o măsură care are ca scop reducerea evaziunii fiscale din sector, potrivit administratorului companiei Agricost, unul dintre cei mai mari producători de cereale din România. „Nu as crede că în mintea cuiva este să încurce producătorii sau comercianţii, ci în mintea lor este să nu faci evaziune. Sunt de acord să se facă orice e omeneşte posibil pentru a reduce evaziunea fiscală. E un subiect de care nu mă tem”, a declarat pentru ZF Lucian Buzdugan, administratorul companiei Agricost, prezent la evenimentul Premiile Galei Trofeelor Super-Ferma României şi Super-Hrana României, organizat Mediafax şi Agrointeligenţa. Modelul de contract-cadru ar urma să fie aprobat de ministrul Agriculturii, la propunerea Organizaţiei Interprofesionale „Cereale şi Produse Derivate din România” – OICPR, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Deocamdată ministerul Agriculturii nu a publicat acest model de contract cadru. Potrivit ordonanţei de urgenţă adoptate de Guvern pe 8 noiembrie 2017, orice vânzare de cereale pe piaţa internă sau la export trebuie să facă obiectul unui contract scris între părţi sau primii-cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă de a contracta. Durata minimă a contractului de vânzare este de 6 luni, perioadă care se aplică şi pentru oferta scrisă de a contracta. Compania Agricost, deţinută de antreprenorul român Costantin Duluţe, a avut afaceri 86 mil. euro în 2016, potrivit datelor publice. Agricost cultivă cereale şi oleaginoase pe o suprafaţă de 55.640 de hectare în Insula Mare a Brăilei, fiind una dintre cele mai mari ferme din Europa după suprafaţa pe care o exploatează. 

 

I-a tăiat urechile cu toporişca pentru banii de pensie(Evenimentul Zilei)
Gheorghe Adochiţei, de 75 de ani, din Banca sat, comuna Banca, judeţul Vaslui, a fost victima unei tâlhării şi tentative de omor Omul s-a trezit cu un individ în casă, cu cagulă pe faţă, care i-a cerut banii sau viaţa. Din ce a povestit bătrânul de 75 de ani, acesta i-a spus că nu are nimic de valoare în casă. Acest lucru nu i-a convenit hoţului şi l-a torturat pe bătrân la bătaie cu o toporişcă pe care o avea la el. I-a îndoit până la rupere degetele mici de la mâini, i-a rupt ambele urechi şi i-a dat cu toporişca în cap, lăsându-l într-o baltă de sânge, informează colegii de la ziarul vasluian Vremea Nouă. Bătrânul şi-a revenit cu greu spre dimineaţă, când a ajuns la o rudă, plin de sânge, şi a cerut ajutor. „A fost făcut un apel de către o persoană care reclama faptul că un bărbat necunoscut a pătruns în casa sa şi l-a agresat. Poliţiştii au găsit un bărbat de 75 de ani, care locuia singur. Bărbatul le-a spus că un bărbat pe care nu-l cunoaşte a pătruns la el în casă şi i-a cerut bani. Când bărbatul i-a spus că nu are bani în casă, a fost agresat de intrus, care i-a aplicat mai multe lovituri la cap şi la mâini, dezbârnându-i urechile. În cauză încadrarea juridică a fost de tentativă la infracţiunea de omor, iar dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui”, a precizat, pentru vremeanoua.ro, Silvia Manta, purtătoarea de cuvânt a IJP Vaslui.

 

Cazul cutremurător al Adinei, tânăra care a murit fiindcă a fost refuzată cu cinism de Mihai Lucan: „Din păcate, a dat peste un Mengele al medicilor din România“(Adevarul)
Până la scandalul Arşinel, practicile incorecte ale medicului Mihai Lucan au fost ţinute sub tăcere de autorităţile responsabile. „Am fost singurul nebun care spuneam lucrurile aceastea, până când un procuror din Bucureşti m-a crezut”, arată Emanuel Ungureanu, cel de la care a pornit dosarul DIICOT. El spune că l-au motivat mormintele celor 23 de copii pe care i-a îngropat anii aceştia din cauza sistemului. Dosarul Mihai Lucan a pornit de la sesizările lui Emanuel Ungureanu, un fost colaborator de-ai medicului, angajat ca asistent social clinician la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj (ICUTR) în perioada 2002-2003. Emanuel Ungureanu, care este acum deputat USR, a aflat despre practicile medicului şi din perspectiva faptului că din 2007 a înfiinţat şi conduce Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie „Delia Grădinaru”, care oferă sprijin pentru peste 100 de copii şi tineri cu insuficienţă renală cronică dependenţi de dializă din toată ţara.   „Eu motivaţia mi-o iau din morminte. Sentimentul de frică a dispărut după ce am îngropat primii 5 copilaşi care au murit din cauză că nu au putut fi transplantaţi. În total, am îngropat 23 de copilaşi”, spune Emanuel Ungureanu în a treia parte a interviului acordat către „Adevărul” în care povesteşte culisele unuia dintre cele mai mari dosare de corupţie medicală din România. În prima parte a interviului, Emanuel Ungureanu a vorbit despre începuturile colaborării sale cu medicul Lucan. În episodul 2 s-a referit la oamenii despre care crede că l-au făcut intangibil pe medicul urolog clujean timp de aproape 14 ani. Adevărul: După scandalul Iacob, Lucan s-a speriat şi a renunţat să mai facă transplant unor persoane din străinătate? Emanuel Ungureanu: Nu s-a speriat, acele foi care dovedeau că Iacob a fost operat la ICUTR au fost distruse, nu într-o inundaţie, aşa cum a spus Lucan, ci a fost pus un doctor s-o facă, care va mărturisi procurorilor asta, chiar dacă din punct de vedere al Codului Penal faptele s-au prescris, trebuie să fie consemnate undeva, puse în presă şi să rămână în istorie. Eu vreau să scriu o carte să povestesc experienţele mele, ale bolnavilor, ancheta procurorilor pentru a fi un fel de manual care să arate cum a fost România pe zona de transplant. Să vedem de unde am pornit. E important ca ceilalţi doctori să ştie că „aşa nu se face”. Dacă nu se face acest lucru e complet inutil sacrificiul de vieţi, e inutil că Adina a murit (Adina Bleotu - n.r.) şi ceilalţi copii cu insuficienţă renală.    „Diferenţa dintre a avea un copil cald lângă tine sau unul rece într-un mormânt în România depinde de sunetul pragmatic al banilor”    În ziua în care Mihai Lucan era audiat la Bucureşti, Emanuel Ungureanu a fost la mormântul Adinei Bleotu: „Sunt aici pentru că am promis acum mulţi ani, atunci când Adina Bleotu era în viaţă şi simţea umilinţele unui copil care se afla pe patul unui spital. Aştepta un transplant la ICUTR de la mama eu, era anul 2003. Atunci lucram ca asistent social la institutul condus cu mână de fier de profesorul Mihai Lucan. Adina avea nevoie de un transplant şi avea o mamă donator.

 

Boala care ucide o femeie la trei ore poate fi depistată la un simplu control medical. 80% dintre românce nu l-au făcut însă niciodată(Gandul)
La fiecare trei ore, în România, o femeie moare de cancer la sân. O statistică sumbră care are însă în spate o realitate la fel. 8 din 10 femei nu au făcut un control la sân în viaţa lor, deşi depistarea din timp a formaţiunilor canceroase le-ar putea salva viaţa.Numărul femeilor cu probleme la sâni creşte alarmant în fiecare an, astfel că, în prezent, o femeie din şapte are o anomalie la nivelul sânilor, potrivit rezultatelor campaniei „Nu am făcut destul”, derulată la nivel naţional, în peste jumătate dintre judeţele României, de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. Examinările gratuite din octombrie şi noiembrie, făcute de medici rezidenţi şi studenţi medicinişti din Iaşi, au scos la iveală faptul că peste 15% dintre femeile testate prezentau anormalităţi la sâni şi aveau nevoie de un control de specialitate. Mai grav, aproape 50% dintre acestea aveau formaţiuni de natură canceroasă. Totodată, examinările făcute în timpul acestei campanii arată că 8 din 10 femei nu făcuseră înainte un control medical la sân. 5% dintre ele au un istoric în ceea ce priveşte cancerul de sân în familie. Alături de cancerul de col uterin, cancerul de sân omoară anual peste 4.000 de femei în România. Aceste cifre dezolante ar putea fi evitate dacă femeile ar merge anual la un control ginecologic. Pe lângă clasica palpare, pe care o poate face femeia chiar acasă, cancerul de sân se diagnostichează în stadiile incipiente prin mamografii, adică radiografii făcute la nivelul sânului prin intermediul cărora pot fi identificate leziunile.
 

Format: