27 Ian 2017 - 08:21

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Legiștii au purtat echipament de protecție, la autopsia lui Dan Adamescu(Jurnalul Național)
Omul de afaceri Dan Adamescu a murit, în noaptea de luni spre marți, într-un spital privat din Capitală, iar în cursul zilei de ieri trupul lui ajuns la Institutul Medico-Legal (IML), unde a fost supus autopsiei.
Surse judiciare au dezvăluit, în exclusivitate, pentru libertatea.ro că operaţiunea s-a desfăşurat în condiții de siguranță extremă atât pentru medicii legiști cât și pentru personalul care a participat la necropsie.
Dan Adamescu a fost infestat cu germeni periculoși, care se pot transmite atât pe calea aerului cât și la contact direct cu cadavrul. Este vorba despre un germen rezistent la tratamente, care, în caz de contaminare, pune în pericol viața omului.
Din acest motiv, cei care au manipulat trupul milionarului au folosit câte trei perechi de mănuși din latex gros puse una peste alta,ochelari de protecție, mască, halate și bonete speciale pentru protecție.
În ceea ce privește cauza morții, septicemia, nu ar exista dubii. ”Diagnosticul era clar, i se făcuseră fel și fel de analize pe perioada spitalizărilor. Pe foaie s-a scris insuficiență multiplă de organe cauzată de șoc septic generalizat”, a declarat un apropiat al familiei, pentru sursa citată.

 

Cea mai mare miză a creşterii economice de 5,2% asumată de noul Guvern: unde se vor duce cei 2,5 mld. euro bani noi care vor intra în consum, către produse din producţia internă sau către import?(Ziarul Financiar)
Pericolul unei supraestimări a creşterii economice din 2017 nu provine atât din nerealizarea eventuală a veniturilor bugetului general consolidat, cât din structura creşterii economice determinată de măsurile fiscale şi bugetare luate la cumpăna dintre anii 2016 şi 2017.
Astfel, Comisia Naţională de Prognoză prevede un PIB pentru 2017 de 815,2 mld. lei, mai mare cu 8 mld. lei faţă de estimarea anterioară pentru 2017, făcută în toamnă.
De unde ar urma să vină acest plus? Conform datelor detaliate de pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză, creşterea ar urma să vină din modificarea parametrilor de consum.
Consumul final ar urma să fie de 627 mld. lei, faţă de 613 mld. lei estimarea anterioară.
La un nivel şi mai detaliat, presupunerea este ca nivelul consumului privat să crească de la 508 mld. lei la 520 mld. lei, deci cu 12 mld. lei (2,5 mld. euro).
Formarea brută de capital fix, adică investiţiile, ar urma să rămână la fel, la 203 mld. lei.
Miza cea mare este dacă cele 2,5 mld. euro bani noi care vor intra în consum se vor îndrepta către produse din producţia internă şi nu către import.
Aceasta pentru că Comsia Naţională de Prognoză nu prevede decât o deteriorare de 2 mld. lei (500 mil. euro) a balanţei de plăţi prin majorarea de bunuri şi servicii.
 

Se FURA COPACII din Valenii de Munte! Nu o sa-ti vina sa crezi cine este vinovatul(Evenimentul Zilei)
Un pădurar şi un conducător auto sunt protagoniştii unui furt de material lemnos
Poliţiştii Secţiei Rurale nr. 11 Drajna au depistat un localnic în timp ce transporta cu o autoutilitară cantitatea de 1,6 metri cubi de material lemnos, pentru care nu deținea documente legale de proveniență. Din verificările efectuate de oamenii legii a rezultat că materialul lemnos transportat ar fi provenit din partida Ocolului Silvic Vălenii de Munte, aflată în gestiunea unui pădurar.În urma cercetărilor efectuate a rezultat că, în baza unei înțelegeri între pădurar și conducătorul auto, acesta din urmă ar fi încărcat a doua oară material lemnos din partida respectivă și l-ar fi transportat în baza unui aviz emis anterior. În cauză a fost întocmit un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu. Totodată, s-a luat măsura sancționării contravenționale cu o amendă în cuantum de 5.000 lei a conducătorului auto și măsura complementară a confiscării materialului lemnos și a autoutilitarei folosită la săvârșirea faptelor.Zeci de hectare de pădure, tăiate la „ras” În urmă cu un an, reporterii Evenimentului zilei au realizat un reportaj despre furturile din Pădurea Snagov. Toată lumea din acea zonă ştie de acest lucru, dar autorităţile nu fac nimic. Dovadă sunt căruţele pline ochi cu material lemnos. „Se taie, dom’le! Cum să nu! Vorbiţi cu Petrică, păduraru’, îţi dă şi factură. Îl dă cu 2,5 miloane metru’ cub!”, turuie un moşulică din Snagov care, împreună cu baba sa, strânge frunzele din faţa casei. Mai încolo, la un birt de pe şoseaua principală, un burtos între două vârste înjură de mama focului: „Se taie, tată, că pădurea e a statului. Da’ dincolo de lizieră, să nu se vadă. Se cară în camioane și ce rămâne îl iau țiganii din Lipia, care, din două căruțe fac trei, fir’ar mama lor a dracu’, că m-au păcălit şi pe mine, darămite pe bătrânele alea din Ghermăneşti!”. Cât am stat de vorbă cu el, două căruţe au trecut, la pas, pe lângă noi. Le-am urmărit cale de mai mulţi kilometri. A trecut pe lângă ele şi o maşină de poliţie. S-au salutat.

 

Taxa de mediu dispare. Avantaje şi dezavantaje pentru piaţa auto din România după ce şoferii scapă de 8 taxe(Adevarul)
De la 1 februarie, dispar opt taxe care ţin de regimul permiselor de mediu şi a înmatriculării autovehiculelor, printre care şi controversata taxă de mediu. Mii de români vor da buzna să-şi înmatriculeze maşinile vechi, iar graniţele se vor deschide pentru toate hârburile din ţările vestice, atrag atenţia specialiştii. Asta în condiţiile în care alte state sunt din ce în ce mai restrictive cu maşinile poluante. Peste doar câteva zile, românii cu mai puţină dare de mână, dar cu dorinţă de a fi proprietari de maşini, vor putea din nou să înmatriculeze în România orice vehicul, oricât de vechi şi de poluant. Asta pentru că, celebra taxă de mediu, care a stârnit vii dispute de-a lungul timpului, dispare de la 1 februarie. Odată cu ea vor deveni istorie alte şapte taxe care ţin de regimul permiselor auto şi a înmatriculării autovehiculelor. De aceea, specialiştii estimează că din februarie odată cu scoaterea taxei de mediu, mii de oameni se vor grăbi să-şi înmatriculeze maşinile la mâna a doua şi vor fi introduse în ţară maşini vechi sau foarte vechi, pentru care taxa de mediu costa mult mai mult decât preţul maşinilor. Riscurile deschiderii pieţei auto „Dincolo de scopul ei de a ajuta importatorii de maşini noi, atunci când s-a deschis piaţa comună, în 2007, taxa a făcut un lucru bun: a limitat intrarea rablelor în ţară. În acest fel, în România au fost aduse mai mult maşini cu norma de poluare Euro 4, mai puţin poluante“, a explicat, pentru „Adevărul“, Mihai Cune, fost business manager al autovit.ro şi fondator al portalului InspectorAuto.ro. Acesta arată riscurile ce vor apărea odată cu eliminarea taxei de mediu. „Aşa cum este acum în vigoare, taxa nu descurajează prea mult importul de second-hand. Se aduc şi acum maşini vechi, din perioada anilor 1999-2000, cu Euro 4, care se cumpără în Germania cu câteva sute de euro, iar taxa de poluare este 3-4 sute de euro. Acestea sunt aduse cu TIR-urile şi se revând cu circa 1.500 – 2.000 de euro. Acum se va deschide uşa şi pentru maşinile cu Euro 3 şi chiar mai poluante, mai ales Diesel. Asta este principala problemă, pentru că maşinile Diesel cu această vechime sunt foarte poluante, nu au nici filtre de particule. De asemenea, mulţi vor dori să adică maşini cu motoare mari, care de asemenea sunt puternic poluatoare. O altă problemă va fi că toate hârburile înmatriculate pe Bulgaria vor fi înscrise în România. Românul este prea sărac ca să-i pese de poluare“, afirmă specialistul.

 

7 din 10 copii care au sunat la acest număr de telefon au reclamat o problemă gravă a familiilor din România(Gandul)
Abuzurile asupra copiilor rămân în continuare un punct nevralgic în peisajul românesc. În 2016, numărul de abuzuri de tip bullying, violenţă în famlie şi discriminare, a crescut cu peste 45% faţă de anul precedent. Aceste cifre reies numai din cazurile raportate la Telefonul Copilului. Cea mai frecventă formă de abuz este agresiunea fizică, cazurile de acest fel crescând cu aproape 47% faţă de 2015. Cu toate acestea, România nu beneficiază încă de o legislaţie privitoare la violenţa în familie, cu atât mai mult asupra celei care se manifestă asupra copiilor. 7567 de cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copilului au fost raportate în primele şase luni ale anului 2016 şi de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Majoritatea cazurilor a avut loc în familie, iar cea mai frecventă formă de abuz a fost neglijarea, urmată de abuzul emoţional şi cel fizic. Copiii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 13 ani au fost cei mai afectaţi de aceste probleme. Agresorii copiilor au fost în peste 70% din cazuri părinţii sau unul dintre părinţi (72,96%). La mare diferenţă se situează agresorul în persoana unui alt copil (9,81%), unei alte rudă (6,65%), unui alt adult (5,93%) şi a altor categorii (4,65%).În 2016, doar la Telefonul Copilului au fost înregistrate 88.986 de apeluri în care micuţi şi adolescenţi cereau sprijin pentru că erau victimele abuzurilor de diferite tipuri - bullying, violenţă în familie sau discriminare. Dintre acestea 10.365 au necesitat intervenţia şi monitorizarea îndelungată a specialiştilor în asistenţă socială de la asociaţia cu acelaşi nume şi a reprezentanţilor instituţiilor abilitate la nivel local. „Numărul cazurilor de abuz înregistrate la Telefonul Copilului a crescut constant, iar acest lucru nu face decât să oglindească problemele în continuă creştere în societatea românească. Faptul că din ce în ce mai multe persoane au încredere să apeleze 116 111 şi să raporteze abuzuri asupra copiilor este de bun augur şi semnifică faptul că mentalităţile s-au schimbat şi că nu mai trăim aceeaşi resemnare în faţa suferinţei, mai ales din partea copiilor. Totuşi, luna aceasta se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment în care constatăm că aderarea a condus mai mult la alinierea legislaţiei naţionale la cea europeană şi mai puţin, însă, la modalităţi concrete de aplicare a acesteia. Mai mult decât atât, la nivel social, abuzurile la adresa oricărei persoane, copil sau nu, ar trebui să se lovească de toleranţă zero", a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.
 

Format: