Publicat: 29 Octombrie, 2013 - 07:21

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Dirijarea dosarelor spre judecătorii care împart dreptatea la comandă – practică ocultă a sistemului
Încrederea în Justiţia din România scade de la an la an.
Sondajele reflectă procesul de degradare a pilonului pe care se sprijină în teorie statul de drept; ele au ca suport nu doar impresii subiective cuantificate de institutele de sondare ci, fapte, multe fapte  care să le întărească. Aceste fapte venite din interiorul sistemului de justiţie sunt cele care au adus la cote alarmante neîncrederea populaţiei în actul de justiţie. În România, unde o treime din populaţie a avut sau are o problemă de rezolvat în instanţe, în principal în speţe legate de proprietate sau de dreptul muncii, felul în care este  înfăptuit şi perceput actul de justiţie devine un test real la nivel naţional pentru încrederea pe un plan mai larg în statul român.
Or, această instituţie fundamentală a devenit, mai ales în anii regimului Băsescu o vulnerabilitate fiind pusă sub supravegherea Uniunii Europene printr-un mecanism specific de monitorizare şi evaluare anuală.  Credinţa că Justiţia în România este “oarbă”, că dreptatea făcută de magistraţi este conform legii a rămas doar în basmele frumoase pentru copii. Realitatea este cu totul alta. 
Aproape un sfert din veniturile salariale ale românilor este înghiţit de achitarea ratelor la creditele bancare. 
Cei 4,3 milioane de clienţi persoane fizice care au credite în derulare plătesc pe parcursul unui an rate la bancă de circa 6 miliarde de euro (27 mld. lei), potrivit calculelor efectuate de ZF pe baza datelor privind gradul de îndatorare al populaţiei din ultimul raport asupra stabilităţii financiare publicat de BNR.
 
Practic, românii plătesc pe rate la fel de mult cât cheltuiesc într-un an în hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip discount (cu excepţia magazinelor de tip cash and carry). Gradul mediu de îndatorare al populaţiei cu credite contractate de la bănci era la sfârşitul anului trecut de circa 23%, potrivit celor mai recente date ale BNR. Cum salariul mediu brut lunar este de circa 2.200 de lei (aproape 500 de euro), rezultă că veniturile anuale ale celor 4,3 milioane de datornici sunt de 115 miliarde de lei (echivalentul a 26 mld. euro). Dacă toţi debitorii cheltuiesc anual 6 mld. euro pe rate, rezultă că fiecare client cu un contract de credit în derulare (ipotecar, de consum, card de credit sau overdraft) plăteşte 1.400 de euro pe an la bancă.
 
„Reducerea poverii ratelor de credit în venitul populaţiei presupune două direcţii principale: creşterea veniturilor şi reducerea costului creditului. Creşterile nominale de salarii, de numai 5% în prezent, sunt mult prea mici, având în vedere ponderea mare a cheltuielilor inflexibile cu alimentele în coşul de consum. Ar putea ajuta trecerea creditării pe lei, cu dobânzi în scădere şi cu eliminarea riscului valutar“, consideră Eugen Sinca, analist-şef al BCR. Clienţii români depun un efort vizibil mai mare pentru plata ratelor decât alţi europeni, gradul mediu de îndatorare la nivelul zonei euro, de exemplu, fiind de circa 14% din venitul brut. Determinant pentru această situaţie este nivelul mai ridicat al dobânzilor pe piaţa locală, potrivit explicaţiilor oferite de specialiştii băncii centrale în raportul asupra stabilităţii financiare.
Aflaţi la a doua încercare de a “mărita” Nextebank, ungurii de la MKB sunt aproape de finalizarea unei tranzacţii cu Axxes Capital, administratorul de investiţii care controlează şi Patria Credit
 
“Nextebank este ca şi vândută. Tranzacţia este 99% finalizată. Acţionarii minoritari şi-au deschis deja conturi speciale unde să încaseze banii pe tranzacţie”, au declarat, pentru Capital, surse apropiate de bancă. Informaţii despre posibila tranzacţie au apărut pentru prima dată în ziarul Bursa, potrivit căruia cumpărătorul urmează să fie Axxes Capital, care controlează şi IFN-ul Patria Credit. “ Deocamdată nu pot să fac comentarii. Când va fi totul clar mai vorbim. Voi da declaraţii când se va finaliza tranzacţia”, ne-a spus Horia Manda, şeful Axxes Capital.  Actualul acţionar majoritar al băncii controlate cândva de oameni din apropierea lui Sprin Ovidiu Vântu a luat deja măsuri importante pentru a pregăti banca de vânzare. După cum a mai relatat capital.ro,   MKB Nextebank, fosta  Romexterra, va rămâne cu doar trei agenţii în Bucureşti, conform ueni informări trimise de bancă propriilor clienţi. Măsura este parte a unui proces mai amplu de restructurare care presupune şi desfiinţarea a mai bine de jumătate din posturile angajaţilor şi închiderea majorităţii agenţiilor şi sucursalelor din ţară. Măsurile luate recent de Nextebank ar fi fost impuse chiar de către cumpărător adică Axxes Capital. O parte a locurilor lăsate libere de angajaţii Nextebank restructuraţi ar urma să fie ocupate de oamenii de la Patria Credit. IFN-ul specializat în credite de consum, a mai încercat să obţină de la BNR licenţa pentru înfiinţarea unei bănci însă fără succes.    
Gabriela Berbeceanu, soţia comisarului şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, a povestit pentru adevarul.ro despre cum a trăit cele mai grele momente din întreaga carieră a soţului ei, arestat în prezent într-un dosar în care a fost acuzat de favorizarea unor grupări infracţionale. „Îi spun fiului meu, în vârstă de nouă ani, că tatăl lui este plecat în străinătate”, se destăinuie Gabriela.Soţia „comisarului Cattani”, Gabriela Berbeceanu, a trecut prin momente extrem de tensionate alături de cei dragi, în ziua în care Traian Berbeceanu a fost pus în înviunire şi apoi reţinut şi arestat preventiv într-un dosar în care a fost acuzat de favorizarea membrilor unor grupări infracţionale. „Bănuiam că soţlui meu i se pregăteşte ceva. Simţeam asta încă din urmă cu un an şi jumătate. Îl simţeam foarte tensionat, dar nu vorbea în casă despre aceste lucruri. Eu nu discutam cu el despre lucruri care ţin de munca lui. În schimb, îmi spunea că are probleme la serviciu, că cineva vrea să îi facă mult rău”, a povestit Gabriela Berbeceanu. În dimineaţa în care Traian Berbeceanu a fost ridicat de la domiciliu, copilul de nouă ani al familiei Berbeceanu nu era acasă. De mai mult timp, din cauza faptului că poliţistul îşi simţea familia ameninţată, a preferat să îl lase pe acesta în grija bunicilor. Chiar şi aşa, spune Gabriela, simţeau că minorul nu se află în deplină siguranţă.
Proiectul legii descentralizării, prezentat în exclusivitate de gândul şi coordonat de vicepremierul Liviu Dragnea, urmează să fie adoptat prin asumarea răspunderii de către Guvernul Ponta la mijlocul lunii noiembrie. Potrivit proiectului, mai multe instituţii subordonate ministerelor urmează să treacă în subordinea autorităţilor locale.
 
Deşi vicepremierul dorea să existe un pachet de legi pentru care Guvernul să-şi asume răspunderea, care mai cuprindea pe lângă legea descentralizării şi legea funcţionarului public şi legea administraţiei locale, premierul Ponta s-a opus acestei dorinţe a lui Liviu Dragnea. În noul context, vicepremierul a declarat că este posibil ca Guvernul să-şi asume răspunderea doar pentru legea descentralizării, iar în Parlament majoritatea USL să se uite cu atenţie la legea funcţionarului public şi legea administraţiei publice locale. O altă variantă de lucru evocată de Dragnea este ca Guvernul să-şi asume răspunderea pentru fiecare proiect de lege în parte.