3 Noi 2017 - 08:25

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Decembrie de foc: Guvernul va arunca în piaţă 17 miliarde de lei(Jurnalul Naţional)
Ministerul Finanţelor va face plăţi pe bandă rulantă în ultimele zile ale anului în conturile firmelor care i-au asigurat servicii sau lucrări de investiţii, iar banii facturaţi vor ajunge în bănci. Lichiditatea din piaţă va creşte substanţial în luna ianuarie, iar ROBOR va coborî către cotaţii mai bune. Vestea rea este că surplusul de lichiditate va fi repede absorbit, iar din primăvară va reîncepe criza de bani.
Peste 17 miliarde de lei vor fi injectaţi de Ministerul Finanţelor în piaţă în ultima parte a lunii decembrie, bani care vor ajunge în conturile unor firme şi care vor ridica lichiditatea din bănci şi indirect vor contribui la scăderea ROBOR.
Este deja o tradiţie ca majoritatea guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria să facă cheltuieli masive în ultimele zile ale anului. De când am intrat în Uniunea Europeană, Ministerul Finanţelor stă la începutul lunii decembrie cu deficitul bugetar între 1-1,5% din PIB, iar în ultima lună acest deficit sare foarte aproape de 3%. Explicaţia este că Finanţele fac plăţile către agenţii economici care lucrează cu statul în ultima lună a anului, ca să vadă cât pot plăti şi cât nu, astfel încât să nu fie depăşit deficitul bugetar de 3%, negociat cu Uniunea Europeană. Restul plăţilor care nu mai încap în deficit se amână pentru anul viitor. Practic, cheltuielile se fac în avans, dar decontările abia în ultima zi din an.
Deficitul bugetar era de 0,78% din PIB la începutul lunii octombrie şi va ajunge în jur de 1% la începutul lunii decembrie. Atunci se vor achita facturile pentru cheltuielile publice făcute în avans până ce deficitul va ajunge foarte aproape de 3%. Creşterea PIB de la 1% la 3% înseamnă peste 17 miliarde de lei
ROBOR scade, dar nu pentru mult timp
Analiştii economici spun că excesul de lichiditate se va reface pe canalul cheltuielilor publice la începutul anului viitor. “Banii ajung în piaţa monetară, se fac plăţi pe facturi şi ajung în bănci”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Un exemplu este Guvernul Cioloş, care a cheltuit 14 miliarde de lei în decembrie 2015 şi a trecut bugetul pe deficit de la un excedent de 5,3 miliarde de lei (0,76% din PIB) înregistrat în noiembrie.
“Se ştie că la final de an se fac cheltuieli publice foarte mari. E de aşteptat ca deficitul bugetar să ajungă la 3% la finalul anului. Probabil, acesta este motivul pentru care Ministerul de Finanţe nu a tăiat încă rezervele minime obligatorii”
Ionuţ Dumitru, preşedinte Consiliul Fiscal
Atunci, în decembrie 2015, băncile aveau un surplus de lichiditate de 7,8 miliarde de lei, iar ROBOR la 3 luni era de 1,03%. După numai o lună, în ianuarie 2016, excesul de lichiditate a urcat până la 20,7 miliarde de lei, iar ROBORUL a scăzut la 0,98%, iar în februarie la 0,77%.
O situaţie similară este aşteptată şi în acest an, însă excesul de lichiditate va fi repede absorbit de nevoia de finanţare a bugetului. Finanţele vor absorbi surplusul de bani prin emisiunile de titluri de stat, nevoia de finanţare fiind cam de 3-4 miliarde de lei pe lună. ROBOR va scădea la începutul anului, însă va reintra repede pe creştere atât timp cât inflaţia va creşte şi bugetul va absorbi banii din bănci.
 

Economia mondială şi-a găsit un drum bun de creştere. Însă câţiva pasageri ar putea face prostii(Ziarul Financiar)
Mai toată lumea se poate aştepta ca 2018 să fie un nou an cu creştere solidă. Economia mondială a accelerat discret şi acum are o viteză respectabilă şi sustenabilă. Volatilitatea de pe pieţe este la un minim istoric. Chiar şi nemţii par mulţumiţi, scrie Bloomberg. Marea provocare pentru 2018 ar putea fi legată de modul în care trebuie administrată această expansiune continuă. Un punct de turnură ar putea surveni la sfârşitul lunii septembrie, când BCE ar putea stopa sau reduce programul QE. Incerte sunt şi politicile pe care le va urma preşedintele american Donald Trump. De asemenea, nesigură este evoluţia pieţei financiare din China. FMI, care remarcă accelerarea activităţii economice la nivel mondial, spune că acum ar fi momentul prielnic pentru rezolvarea problemelor rămase nesoluţionate de la criză. Economiştii Bloomberg anticipează o rată de creştere de 2,5% pentru SUA în 2018, de 6,4% pentru China, 0,9% pentru Japonia şi 1,6% pentru Germania. În majoritatea cazurilor, estimările sunt în linie cu creşterile prognozate pentru 2017, an care s-a dovedit a fi mai bun decât anticipaseră mulţi forecasteri. Nu toată lumea beneficiază de această accelerare a creşterii şi totuşi o creştere accelerată neîmpărtăşită de toţi este mai bună decât niciun fel de creştere.

Lovitură PERVERSĂ pentru Donald Trump. L-au ATINS unde îl DOARE cel mai tare. O MARE companie TREMURĂ așteptând RĂZBUNAREA(Ziarul Financiar)
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, are o dependență de care nu poate să scape, în ciuda avertismentelor apropiaților sau consilierilor.    Este vorba despre scrisul de mesaje pe Twitter, prin care liderul de la Casa Albă reacționează la diverse evenimente sau se ceartă cu lideri politici și ziariști sau anunță diverse măsuri legislative luate de cabinetul său. Mesaje de amenințare pentru Kim Jong-un, certuri ideologice cu primarul Londrei sau nominalizările pentru funcții, toate s-au petrecut pe Twitter. Ei bine, tocmai aici a fost lovit Trump: contul său de Twitter a fost dezactivat, pentru scurt timp, joi. În jurul orei 19:00 (23:00 GMT), vizitatorii contului @realDonaldTrump puteau vedea mesajul: „Ne pare rău, această pagină nu există”. Compania dă vina pe un „Dorel” aflat în ultima zi de muncă în echipa acestei platforme sociale. Iar contul a fost restabilit destul de repede, potrivit AFP şi DPA, citate de Agerpres. 
Contul lui Donald Trump a fost dezactivat „din neatenţie” în urma unei erori comise de un angajat al reţelei sociale, anunţase anterior Twitter: „Mai devreme astăzi, contul @realDonaldTrump a fost dezactivat din neatenţie din cauza unei erori umane comise de un angajat al companiei”, a scris grupul într-un mesaj. 
 

„Regele manelelor“ avea o cârtiţă la Crimă Organizată(Adevarul)
Procurorii îi aduc acuzaţii grave unui comisar-şef de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate: i-ar fi ţinut la curent pe membrii grupării de tâlhari coordonate de Paul Iova despre acţiunile Poliţiei. Comisarul-şef de poliţie Vasile Militaru din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti – Compartimentul finanţării terorismului şi spălării banilor a fost reţinut ieri de procurorii DIICOT, în dosarul în care este cercetat Paul Iova, alias Ion Petrişor, mai cunoscut sub porecla de „Regele manelelor“. Acuzaţiile: favorizarea făptuitorului.   Concret, Militaru a fost interceptat în iunie 2017 atunci când discuta cu Dumitru Oane Bogdan, zis „Bodi”, unul dintre locotenenţii „Regelui manelelor”, potrivit procurorilor DIICOT. Anchetatorii îl monitorizau pe interlop pentru că îl suspectau că ar fi participat la jefuirea unor contrabandişti de ţigări. Aşa au constatat că acesta discuta regulat cu comisarul-şef. „Bodi” este fugit din ţară, pe numele lui fiind emis un mandat de arestare în lipsă, iar  „Regele manelelor” este arestat din iunie 2017. În discuţiile pe care le avea cu poliţistul antimafia „Bodi” povestea fără menajamente despre loviturile pe care le dădea şi cum îi jefuia pe contrabandişti. La aceste acţiuni participa alături de Paul Iova. „Am fost azi-noapte plecat. Azi-noapte am plecat să iau de la Pinochio a lui Văncică 7 baxuri de ţigări!... Am dus la un apartament pe Baia Mare şi în blocul ăla are cameră. E la perfecţie acolo, o dată, şi a dat 500 de mii de euro lui unu care plecă cu banii în ţară... auzi bine: 500 de mii! / Trebuie să mergi să ieicamerele de acolo, că are camere în bloc, că cară cumnată-su...cară cumnată-su Nee...cară el ţigările. Şi se vede...eeee.../ Nu, tata, trebuie să facă o maradona ... ăăă...nu maradona, cum îi zice când...? Şmenu’, să facă şmenu / Şmenu’. Tre’ să fure un diamant de la nişte şeici de vreo...100 de ...d-alea de...”, erau mesajele transmise de „Bodi”. Poliţistul era prudent în discuţiile telefonice. „Fii atent ce-o să te rog eu pe tine: toate mesajele alea care le-ai trimis către mine, le ştergi imediat / E spre binele tău. Să nu îţi verifice telefoanele! / Bine! Dar te rog eu, te apuci şi le ştergi pe toate acuma!”, repeta insistent poliţistul. „Acuma tată, acuma le şterg!”, replica ascultător „Bodi”.

 

Iohannis face de 3 lei revoluţia fiscală a PSD-ALDE: „Am luat-o pe arătură”(Gandul)
După ce a făcut un calcul aplicând regulile fiscale anunţate de Guvern şi i-a dat ca rezultat un plus de fix 3 lei la salariul mediu al unui român, preşedintele Klaus Iohannis ajuns la concluzia că mult „clamata revoluţie fiscală” promisă de putere va crea doar bulversare, fiind o „mega-ţopăială fiscală” care nu foloseşte nimănui. Şeful statului a precizat că a avut discuţii pe această temă cu premierul Tudose, dar „fiecare a rămas pe părerea lui”.
Trecând în revistă măsurile fiscale anunţate de executivul susţinut de PSD şi ALDE, precum şi rezultatele economice din ultima perioadă, Klaus Iohannis a afirmat că „am luat-o pe arătură” în privinţa comportamentului fiscal, iar clamata revoluţie fiscală promisă de actuala putere nu creează decât bulversare şi nu aduce nimic românilor. Vorbind despre transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, şeful statului a precizat a făcut un calcul pornind de la salariu mediu brut care în prezent este de 3.329 de lei brut, respectiv 2.235 de lei net, aplicând normele anunţate de Guvern, iar rezultatul a fost că un român cu acest venit nu va câştiga în plus decât 3 lei.  „E caraghios. De ce e nevoie de această mega-ţopăială fiscală.? (...)  Solicit coaliţiei aflate la guvernare, PSD şi ALDE, să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la acest tip de politică fiscală care generează neîncredere, incertitudine şi, în definitiv, nu ajută pe nimeni, Iar, în legătură cu măsurile economice propuse, recomand prudenţă la nivelul deciziei politice şi guvernamentale, fiindcă nu îmi doresc şi nimeni nu îţi doreşte o politică de azi pe mâine. România are nevoie de o politică care rezolvă problemele nu astăzi şi poimâine apar mai grave, ci are nevoie de o politică care rezolvă problemele românilor pentru un viitor previzibil, deci o politică sustenabilă, cum se spune în limbajul de specialitate. De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidenţii politici să aibă grijă şi să judece clar, la rece, ca să nu bage România şi pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist.”, a spus Iohannis. Şeful statului a amintit că atunci când a învestit Guvernul, a avut „o solicitare simplă: să termine cu această ţopăială fiscală”, însă acest lucru nu s-a întâmplat. El  a amintit că nivelul investiţiilor este foarte redus, colectarea a ajuns la un minim istoric, veniturile fiscale scăzând deşi economia creşte. „Avem un adevărat paradox: o creştere record a PIB şi o creştere record a datoriei.  (...)  În privinţa cadrului fiscal bugetar, există multiple preocupări, avertismente, discuţii şi acţiuni foarte concrete ale sindicatelor. Comisia Europeană a declaşat procedura de deviaţie semnificativă în privinţa deficitului bugetar. În privinţa comportamentului fiscal am luat-o pe arătură”, a comentat el.
 

Format: