4 Ian 2017 - 08:25

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Reacţia lui Băsescu după retragerea cetăţeniei(Jurnalul Național)
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, marţi, pentru Agerpres, că a aflat din presă despre faptul că i s-a retras cetăţenia moldovenească, susţinând că această hotărâre arată că preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, îi este teamă de el. 
"Am aflat din presă, nu m-a informat nimeni. (...) Ce părere să am alta decât că un preşedinte promoscovit retrage cetăţenia unui cetăţean al Republicii Moldova doar pentru că nu gândeşte ca el. Or, eu nu o să pot gândi ca un bolşevic niciodată", a afirmat Băsescu. 
El a susţinut că va analiza posibilitatea de a ataca în instanţă această decizie. 
"O să văd ce se poate face din punctul acesta de vedere, dar conform Constituţiei, preşedintele Republicii Moldova are drepturi foarte largi, din acest punct de vedere, nu ştiu dacă se poate face ceva în instanţă. Cert este că lui Dodon îi este teamă, asta arată decizia lui, îi este teamă de Băsescu", a adăugat fostul şef de stat. 
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat marţi decretul pentru retragerea cetăţeniei acordate lui Traian Băsescu, dar nu şi soţiei sale, Maria Băsescu.

 

Ce va fi în 2017: salariile mici vor creşte accelerat, s-ar putea să vedem un nou producător auto care să vrea să facă maşini în România, cine va oferi angajaţi va lua noi investiţii, polarizarea economiei se va accentua, vor fi căutaţi pensionari pentru a fi angajaţi(Ziarul Financiar)
Anul 2016 a fost un an destul de bun, dar care a accentuat extremele economice: companiile mici au rămas mici, iar companiile mari au devenit şi mai mari.
Principalele 10 zone eco­no­mi­ce din România, unde se des­­­făşoară 70% din busi­ne­s­sul naţional, au continuat să crească, în timp ce cele­­lal­te 32 de judeţe au pierdut teren în conti­nua­re.
Cursul leu/euro fost destul de stabil, în timp ce cursul dolarului a explodat, din motive externe. Credeam că dobân­zile la lei vor reîncepe să crească, dar în schimb au scăzut. 2016 a fost un an de vis pentru cei care au avut de plătit cre­dite în lei legate de indicatorul de re­fe­rin­ţă ROBOR, care a scăzut sub 0,7% pe an.
Creşterea economică încetineşte, pe fondul scăderii trendului de creştere a consumului. Până când să scadă şi comercianţii preţurile?
Toată lumea are nevoie de preţuri mai mari pentru a face rost de cash, care continuă să fie principala problemă în economie. Cine are lichidităţi dictează şi preţurile şi termenele de plată, indiferent de domeniu. Toţi ceilalţi nu pot face altceva decât să aştepte să li se plătească factura, chiar şi după şase luni, dacă nu chiar un an.

 

Anul sănătății?(Evenimentul Zilei)
Ce aduce noul program de guvernare pentru sănătate? Promisiuni sunt, mai rămâne să vedem şi faptele. De anul viitor, potrivit progra­mului prezentat de Liviu Dragnea, va ieşi soarele „pe strada“ sistemului medical din România.
Cel puţin aşa stă scris. Prin urmare, PSD şi-a propus să construiască, în următorii trei ani spitalul republican Carol Davila, pe o suprafaţă de 60-80 de hectare, care va fi dotat cu mai bine de 2.500 de paturi, urmând modelul clinicii vieneze AKH. Aici, sunt estimate, investiţii de circa cinci miliarde de euro, din care 3,5 milioane de euro prin fondul suveran de dezvoltare şi 300 de milioane de euro prin fonduri europene, în timp ce 800 de milioane de euro să vină de la bugetul de stat.  Cum fondul suveran încă nu a fost constituit, anul viitor, în cel mai bun caz, poate fi lansat proiectul.
Totodată, partidul şi-a propus înnoirea parcului de ambulanţe existent şi să existe cel puţin o ambulanţă pentru fiecare comună. În acelaşi timp, una dintre priorităţi rămâne actualizarea frec­ventă a listei medicamentelor compensate, prima fiind prevăzută la 1 martie 2017, alături de accesul mai rapid al pacienţilor la noile medicamente de pe piaţă. Tot în 2017 ne aşteptăm să se introducă contractele pentru programele naţionale de tipul cost-volum-rezultat, iar plata să fie în funcţie de rezultatele te­ra­peutice.
Debirocratizarea accesului la tratament, precum şi introducerea de noi programe, printre care depistarea bolilor cardio-vasculare cu risc major, sunt printre priorităţile noului Guvern. Iar asta nu este totul, întrucât, PSD vrea screening gratuit pentru depistarea precoce a bolilor netransmisibile cu impact public ridicat, a malformaţiilor congenitale şi a bolilor infecţioase transmisibile (inclusiv cele cu transmitere sexuală), precum şi programe profilactice pentru copii în care sunt incluse consultaţii medicale preventive pentru depistarea unor boli precum diabetul.
În ceea ce priveşte salariile medicilor, PSD le va revizui începând cu 1 ianuarie 2018. Astfel încât, un medic rezident să aibă un salariu brut de 1.200 de euro, iar un medic primar gradul V ATI-urgenţă - 3.600 euro. În aceste sume nefiind cuprinse celelalte venituri care provin din gărzi, tichete de masă şi vacanţă sau sporuri, iar impozitul pe venit să fie 0%. Legea trebuie gândită în 2017, ceea ce pare destul de nerealist, cel puţin pentru anul viitor. 

 

De ce aruncă românii tone de mâncare după Sărbători. „România a intrat în post-comunism flămândă“(Adevarul)
Românii au făcut cozi interminabile în magazine pentru a cumpăra tot felul de alimente pe care le-au aruncat ulterior la gunoi, pentru că li s-au stricat în frigidere. Risipa alimentară a atins cote alarmante, specialiştii precizând că pe lângă cicatricea lăsată de comunism, la acest fenomen contribuie şi promoţiile înşelătoare din magazine.
Românii aruncă kilograme de mâncare la gunoi după sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou, arată studiile. S-a întâmplat şi în acest an, când, după ce au făcut turul magazinelor şi au umplut coşul de cumpărături cu tot felul de produse în exces, românii au aruncat saci întregi de mâncare care li s-a stricat în frigider. Mai mult, un sfert din produsele aruncate nici măcar nu fuseseră scoase din ambalaj, arată specialiştii. Aceştia susţin că la baza risipei stă, pe lângă obiceiul românului de a pregăti vrute şi nevrute de sărbători, lipsa de educaţie, dar mai ales promoţiile făcute de marile magazine şi publicitatea agresivă din ultimii ani. „După 50 de ani de comunism, consumerismul a ajuns să ne caracterizeze. Românul are tendinţa să arate că are mâncare din belşug pe masă, însă de cealaltă parte, putem da vina pentru aceste cumpărături în exces şi pe promoţiile înşelătoare cu trei produse la preţ de unul, cu date de expirare diferite. Din păcate, românul nu are exerciţiul de a se uita pe etichetă şi se lasă păcălit. Apoi, un alt motiv pentru care se aruncă produsele la gunoi, în special de Sărbători, e şi faptul că ele sunt depozitate greşit în frigider. Dacă pui untul în locul legumelor şi carnea în locul ouălor, e foarte probabil ca ele să expire înainte de termenul de valabilitate, pe motiv că temperatura nu este optimă”, a explicat, pentru „Adevărul”, Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor - InfoCons. 16 kilograme de alimente, pe apa sâmbetei Doar în luna decembrie, un român a risipit peste 16 kilograme de alimente, notează aceiaşi specialişti. Însă românii nu doar cumpără produse în exces, ci le şi consumă în exces, dovadă aglomeraţia de la camerele de gardă ale spitalelor pentru diverse probleme digestive ivite la final de an, cu prilejul sărbătorilor. „Noi ne confruntăm din plin cu risipa alimentară, însă ceea ce face omul acasă şi ce cumpără deja nu mai poţi să controlezi. Românul nu s-a obişnuit că acum trăieşte din abundenţă, nu ca în trecut. La nivel de familie, toţi îşi pot da seama cât ar trebui să mănânce, dar adevărul este că românii mănâncă mult”, a declarat medicul Corina Zugravu, specialist în nutriţie şi alimentaţie publică. În opinia acesteia, românii nu au reuşit să depăşească criza de mâncare dinainte de 1989. „E un soi de cicatrice din comunism. De cealalată parte, există oricum supraproducţie de mâncare la noi”, a completat Zugravu.

 

Lista miniştrilor cu probleme. Ce nu a spus Dragnea când a prezentat noul Guvern (Gandul)
De departe cea mai controversată numire în cabinetul lui Sorin Grindeanu este cea a deputatului PSD Florin Iordache, omul considerat „creierul” care s-a ocupat în ultimii ani de coordonarea celor mai controversate iniţiative legislative de modificare ale codurilor penale şi ale legilor cu dedicaţie pentru politicienii cu probleme penale. Apogeul său s-a produs în 2013, în episodul poreclit „marţea neagră” din Parlamentul României, când s-a încercat limitarea atribuţiilor procurorilor, eliminarea unor prevederi din Codul Penal sau graţierea unor anumite categorii de condamnaţi. O altă numire cu probleme este Lia Olguţa Vasilescu, fostul primar al Craiovei, care este trimisă în judecată pentru corupţie, fiind acuzată de luare de mită şi spălare de bani în încercarea de a finanţa campania electorală a PSD. Florian Bodog, ministrul Sănătăţii, a fost prins de CNATDCU cu cv-ul academic falsificat, fiindu-i retrasă calitatea de coordonator de doctorate. Nicolae Florin Jianu, ministrul pentru IMM şi Mediul de Afaceri, a avut o firmă la care a fost acţionar şi care a fost cercetată pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, însă dosarul a fost închis în 2016. Altă numire care poate fi considerată controversată în guvernul Grindeanu este experimentatul Teodor Meleşcanu la Externe, fostul şef al SIE fiind cel care a preluat mandatul de Externe în plin scandal al votului din diaspora, la alegerile prezidenţiale din 2014, promiţând că va rezolva situaţia, însă nerealizând nimic în acest sens, un dosar penal pentru cercetarea acestui caz fiind pe rol la DNA, fără ca Meleşcanu să aibă vreo calitate în el. Ana Birchall, noul ministru delegat pentru Afaceri Europene, a fost filmată când îi dădea în mână 5.000 de euro fostului preşedinte PSD Mircea Geoană, ca donaţie pentru partid.
Poate cea mai controversată numire în cabinetul Grindeanu este cea a deputatului PSD Florin Iordache la Ministerul Justiţiei. De profesie inginer, la Fabrica de Mobilă din Caracal, apoi pe rând absolvent de drept şi doctor în economie, cu un curs absolvit  la Colegiul Naţional de Apărare, Iordache este considerat omul din umbră al PSD care coordona în Parlament tot ce înseamnă modificări şi iniţiative legislative legate de justiţie şi coduri penale. De mai multe ori, aceste iniţiative ale PSD au fost extrem de controversate, fiind menite să servească în mod evident politicienilor anchetaţi sau condamnaţi.Iordache se află la al cincilea mandat de deputat şi este căsătorit cu fosta judecătoare de la instanţa supremă Magdalena Iordache. Este un apropiat al lui Adrian Năstase şi Victor Ponta. În 2013, Gândul scria că în Parlament, Iordache este omul care se ocupă de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD sau indirect, de premierul Victor Ponta. „Biroul de comandă” era pe atunci la preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde de cele mai multe ori social-democraţii se întâlneau în formula Victor Ponta-Valeriu Zgonea-Florin Iordache-Ilie Sârbu.În 2013, Florin Iordache a fost cel care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea, în aşa-numitul episod „marţea neagră”. Atunci, Iordache a fost cel care s-a ocupat de modificările aduse Codului Penal şi cel care s-a asigurat că proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea urma să primească raport favorabil din partea Comisiei Juridice. Discuţiile cu preşedintele Comisiei Juridice, deputatul PC Bogdan Ciucă, şi cu Theodor Nicolescu de la PNL (trimis în judecată de DNA în dosarul privind fraudele de la ANRP) au discutat în secret, în toiul nopţii, despre cum să treacă aceste modificări legislative. Ele au fost adoptate în miezul nopţii, după ce ziariştii şi deputaţii din Comisie părăsiseră sala de şedinţă, prin convocarea unei şedinţe ad-hoc, la care documentele oficiale susţin că au participat 24 de deputaţi, deşi la şedinţa anterioară, care durase 4 ore, fuseseră prezenţi doar 6-7 deputaţi. A doua zi, prevederile controversate au fost introduse urgent pe ordinea de zi suplimentară a Camerei Deputaţilor.Florin Iordache s-a ocupat şi de controversatul proiect de lege privind Roşia Montană, el supraveghind parcursul amendamentelor asupra legii din Parlament.Tot Iordache a propus un proiect de lege prin care procurorii să nu mai poată utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională.Iordache s-a numărat de asemenea printre iniţiatorii modificării Statutului deputaţilor şi senatorilor, prin care cei care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de 2013 să fie absolviţi de vină.Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, o titulatură nouă a acestui minister, este trimisă în judecată în 2016, pentru luare de mită, spălare de bani şi folosirea autorităţii pentru obţinerea de foloase necuvenite. Ea este acuzată că în campania electorală din 2012 a determinat mai mulţi oameni de afaceri care aveau contracte cu Primăria Craiova să facă sponsorizări de care s-ar fi folosit pentru a acoperi costuri din campania electorală a PSD. Dosarul a fost retrimis la DNA de Tribunalul Bucureşti, constatându-se mai multe nereguli în întocmirea lui şi fiind anulate anumite probe şi declaraţii strânse ilegal.Florian Bodog, ministrul Sănătăţii, a mai ocupat funcţii de secretar de stat şi de director în Ministerul Sănătăţii în perioada 2010-2012 şi este decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie a Universităţii din Oradea. În perioada 2009-2010 a fost managerul Spitalului Judeţean Oradea.În septembrie 2016, CNATDCU i-a retras calitatea de conducător de doctorate pe care acesta o deţinea la Facultatea de Medicină a Universităţii Oradea, constatând că Bodog este autorul a doar 2 articole ştiinţifice cotate ISI, în loc de 6 cât cere legea. Bodog se trecuse autor principal la 12 lucrări ştiinţifice, conform ebihoreanul.ro.Nicolae Florin Jianu, ministrul pentru IMM, Mediul de afaceri şi Anteprenoriat, a fost implicat tangenţial într-un dosar penal în care o firmă la care a fost acţionar până înainte să fie numit în Guvernul Ponta, ca ministru pe acelaşi portofoliu pe care îl primeşte şi acum, a fost anchetată pentru spălare de bani şi evaziune fiscală. Fosta sa firmă, Advice Group Media, a fost cercetată în dosarul de evaziune fiscală al grupării de firme din jurul lui Marcel Păvăleanu, din Prahova, din care a plecat apoi dosarul de corupţie al lui Mircea Cosma şi al fiului său. În 2016, poliţiştii şi procurorii prahoveni au dispus clasarea dosarului în cazul fostei firme a lui Jianu şi a partenerului său de afaceri, Iulian Cazacu, conform Rise Project.Teodor Meleşcanu, ministrul de Externe, a mai ocupat acest post, el fiind şi şeful SIE. Controversa în jurul său a apărut în 2014, când a preluat portofoliul Externelor în plin scandal al votului din diaspora, la alegerile prezidenţiale, când românii din străinătate nu au putut vota cu toţii, la secţiile de vot formându-se cozi imense. Atunci, Meleşcanu a arătat că va rezolva problemele în turul al doilea de scrutin, însă numărul secţiilor de votare nu a fost suplimentat, deşi Autoritatea Electorală Permanentă arăta că acest lucru era posibil legal.Într-o intervenţie televizată, Meleşcanu le recomanda românilor din diaspora să nu se mai înghesuie la aceleaşi secţii de votare din străinătate. Soluţia sa pentru românii din Paris era să meargă la Nancy să voteze, oraşul aflându-se la aproape 400 de kilometri distanţă. Mai mult, le dădea şi indicaţii turistice: "mai ales că (Nancy) este un oraş superb, leagănul art nouveau care s-a creat în Franţa şi care este binecunoscut şi în România”.Ulterior, această împrejurare privind votul din diaspora a devenit obiectul unui dosar penal la DNA, care însă până în prezent, la doi ani distanţă, nu a înregistrat progrese semnificative, parlamentarii protejându-l cu imunitatea pe fostul ministru de Externe Titus Corlăţean, pe care procurorii DNA au solicitat să îl ancheteze pentru abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Corlăţean a fost ales din nou senator şi la aceste alegeri. Meleşcanu nu are deocamdată nicio calitate în acest dosar penal.Ana Birchall, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a fost şi ea implicată într-un scandal, apărând în 2009 într-o filmare în care îi dădea un teanc de 5.000 de euro preşedintelui PSD de atunci, Mircea Geoană, în biroul său din Kiseleff. Ulterior, Birchall a recunoscut că ea era protagonista filmării, însă a susţinut că era vorba despre o donaţie pentru partid, care ar fi fost înregistrată ca atare legal şi publicată în Monitorul Oficial.Marius Alexandru Dunca, ministru Tineretului şi Sportului, a fost preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) până în noiembrie 2015, când premierul Victor Ponta l-a demis din cauza unei declaraţii care a stârnit mari controverse. El a declarat, după incendiul în care au murit 64 de oameni în clubul Colectiv, că o echipă a ANPC a mers la clubul respectiv cu o zi înainte de producerea tragediei, pentru a verifica informaţiile dintr-o reclamaţie care arăta că preţurile din meniu nu corespund cu cele reale, însă inspectorii nu au găsit pe nimeni la club, aşa că au plecat.Marius Dunca s-a apărat spunând că inspectorii au respectat legea şi că nu îşi puteau depăşi atribuţiile, de altfel autorizaţiile de funcţionare pentru Colectiv neavând de-a face cu activitatea ANPC. Ulterior, el a ajuns consilier judeţean PSD la Braşov, iar din iarnă este senator. 
Dunca este absolvent al cursurilor Academiei Naţionale de Informaţii a SRI şi Colegiului Naţional de Apărare.

 

 

Format: