Oglinda retrovizoare (8 Februarie)

Cine ţinea lanţul iubirii Boc-Blejnar (JN)
Mulţi s-au întrebat în ce se ţine lanţul iubirii dintre premierul demisionat şi Sorin Blejnar, şeful Fiscului, încă în post şi liber. Boc a avut de-a lungul timpului suficiente motive să pro­pună un om nou la ANAF. Nume­roase acuze publice făceau din Sorin Blejnar un personaj vulnerabil şi mai mereu sub incidenţa unor anchete ale DNA. Aceste informaţii nu au fost de natură să îl îngrijoreze pe primul-ministru, care i-a acordat de-a lungul întregului mandat prezumpţia de nevinovăţie celui pus în vârful instituţiei desemnate să instaureze sănătatea în respectarea legilor fiscale. De fiecare dată când au apărut declaraţii împotriva lui care îl arătau ca un mare colector de şpăgi, şi nu de impozite, Sorin Blejnar se apăra spunând că acuzele erau făcute tocmai de cei aflaţi sub controlul Fiscului sau al Parchetului. La rândul lui, Emil Boc îl apăra pe Blej­nar, aşa încât şeful Fiscului a rămas în post, supravieţuindu-i premierului-avocat. O serie de informaţii foarte recente pun într-o lumină nouă relaţia dintre Boc şi Blejnar.

Evident, la mijloc apare o femeie. Liliana Călin a fost şi mai este, cum zice ardeleanul, o "femeie faină". Până să ajungă să o cunoască Emil Boc, primar de Cluj, Liliana Călin s-a aflat în anturajul primarului de la Sectorul 3, Liviu Negoiţă. Lider tânăr, viguros, cadru de nădejde al PDL, foarte lucrativul primar de sector şi-a trimis prietena să facă afaceri şi la Cluj. După ce firma domnişoarei blonde a umplut Sectorul 3 cu băncuţe, tobogane şi ciupercuţe bine plătite de contribuabili, s-a brodit o afacere bănoasă şi la Cluj. Contractele încheiate cu autorităţile locale din Cluj de firma în care Li­liana Călin era asociată cu o trupă de turci au fost subiect de anchete jurnalistice. Reţinem doar suma de circa 150 de milioane de euro a lucrărilor pentru drumuri. Dacă presa tabloidă nu l-ar fi arătat pe micuţul Boc plimbându-se prin Bucureşti cu un ursuleţ de pluş în braţe spre vila în care vieţuia Liliana Călin, am fi zis că succesul afacerilor la care ne refe­ream este absolut firesc. Aşa...

Ziarul Financiar propune 10 măsuri pe care ar trebui să le aibă în vedere noul guvern (ZF)
Noul guvern nu are multe luni la dispoziţie, dar cu o abordare corectă poate aşeza economia pe un nou drum. Absorbţia de fonduri europene, restructurarea companiilor de stat au mai fost listate printre cele mai importante măsuri care trebuie avute în vedere, dar acum trebuie pusă pe masă cea mai spinoasă chestiune a ultimelor decenii: depopularea României ca urmare a dispariţiei locurilor de muncă, ca urmare a dezindustrializării teribile prin care a trecut economia în ultimul deceniu. Orice fel de măsuri ar fi în acest moment necesare pentru a recrea locuri de muncă şi statul trebuie să se implice neapărat dacă vrea să mai aibă cetăţeni care să plătească taxe în 2020.

1. Accelerarea absorbţiei de fonduri europene trebuie să fie prioritatea nr. 1. Premierul trebuie să răspundă direct pentru acest lucru.

Guvernul şi-a asumat pentru 2012 o absorbţie de 5 miliarde de euro fonduri europene, de opt ori mai mult decât în 2011. În condiţiile în care sursele financiare externe sunt greu de găsit şi scumpe, iar constrângerile bugetare nu lasă loc de stimulare economică, fondurile europene reprezintă singura soluţie pentru a ridica economia. Pentru aceasta, este important ca Leonard Orban să aibă într-adevăr putere în viitorul guvern şi să tragă la răspundere responsabilii celor şapte axe sectoriale din ministere, iar cele mai importante proiecte de investiţii pe bani europeni să fie urmărite direct pe teren.

Războiul rece dintre Crin Antonescu şi Victor Ponta (RL)
De la "iubirea veşnică" declarată pe toate posturile TV prietene, cei doi lideri ai USL au început să nu se mai suporte. Primele semne ale divorţului politic al anului. Pe zi ce trece, tot mai multe lucruri îi despart pe Victor Ponta şi Crin Antonescu. Ultimul: premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu.
 

Liderul PSD l-ar susţine, dar nu vrea să o rupă cu Antonescu. "Niciodată!", i-a retezat Crin Antonescu elanul lui Victor Ponta de a accepta invitaţia premierului desemnat la o discuţie. Ponta abia apucase să spună "Sigur". N-a mai terminat propoziţia. A fost brusc întrerupt de tirada lui Antonescu împotriva celui propus de Traian Băsescu, susţine Evenimentul Zilei.

Acesta a fost doar unul din momentele de tensiune izbucnite public între cei doi lideri ai USL pe parcursul zilei de luni. 6 februarie 2012 ar putea intra în istoria nescrisă a USL drept ziua în care liderii Antonescu şi Ponta au înţeles cine şi ce i-a unit, dar mai ales cine şi ce îi va despărţi.

COLORĂM ROMÂNIA: ”Când plecam din țară, mi-era frică să nu pierd avionul de întoarcere” (EVZ)
Marele campion al României, Ivan Patzaichin, spune despre el că este ”mai român decât toți românii”. La origine este rus-lipovean, născut în Delta Dunării.
A învățat să vorbească limba română abia în clasa a V-a, atunci când aceasta devenise obligatorie. Până atunci, se exprimase și scrisese în limba sa maternă. Așa erau vremurile.

A făcut pentru România la fel de mult cât au făcut Nadia Comăneci, Gică Hagi și Ilie Năstase, intrând alături de cei trei amintiți în careul de ași al sportului românesc. Îi place să spună că e mai român decât toți românii. Și nu îl putem contrazice. Intră pe site şi încarcă povestea sau fotografia ta cu românii remarcabili pe care i-ai întâlnit, cu locurile care ţi-au rămas în suflet sau scrie despre experienţele pozitive pe care le-ai trăit în România. Poţi trimite povestea ta şi la adresa Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 6, sector 2, Bucureşti.
 

Andreea Paul Vass: Am refuzat nominalizarea pentru ministerul Economiei (Adevarul)
Fosta consilieră a premierului demisionar Emil Boc a anunţat, marţi seara, că a refuzat nominalizarea pentru portofoliul Economiei, menţionând că "argumentele sunt în primul rând personale".

"Am refuzat nominalizarea. Argumentele sunt personale. Nu am de gând să fac rabat de la acest drum. Sobru, echilibrat, întotdeauna am lucrat cu pasiune. Au fost voci în PDL care m-au susţinut foarte puternic. Este o decizie personală. Le mulţumesc colegilor din PDL care şi-au pus încrederea în mine", a spus Andeea Paul Vass, la Realitatea TV.

Ea le-a transmis mulţumiri colegilor din PDL. "Le mulţumesc tare, tare mult colegilor din PDL care şi-au pus încrederea în mine", a mai spus Vass.

Băsescu i-a prelungit mandatul lui Morar (Puterea)
Şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, va mai conduce încă şase luni instituţia, prin delegarea sa dispusă, ieri, de procurorul general Laura Codruţa Kovesi. Aceasta a fost, de altfel, şi dorinţa preşedintelui României, Traian Băsescu, exprimată public de curând.

Delegarea a fost dispusă începând cu 13 februarie 2012, pentru o perioadă de şase luni, ca urmare a încetării actualului mandat. În 14 noiembrie 2011, la TVR, preşedintele Traian Băsescu declara că doreşte să îi ceară procurorului general Codruţa Kovesi prelungirea cu şase luni, până la raportul Comisiei Europene din vară, a mandatului procurorului-şef al DNA, Daniel Morar, care expiră în 12 februarie 2012.

După o lună, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, susţinea că numirea noului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este o preocupare a MJ şi a Ministerului Public, ea neimplicând o continuitate a persoanei, dar nici nu o exclude, dacă legea o permite. Între timp, în 24 noiembrie, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, declara, la postul B1 TV, că eventuala prelungire a mandatului procurorului-şef al DNA o va discuta cu ministrul justiţiei, întrucât acesta ar putea veni cu o propunere de numire a unui nou şef.

Guvernul Boc, răsturnat după negocieri secrete cu SUA? (Telegraf)
Din multele interpretări pe care, dintr-un motiv sau altul, dintr-o motivaţie sau alta, presa din România şi nu numai le-a oferit suculentului subiect ce-l are în centru pe proaspătul premier desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu (şef de servicii secrete, cu ajutorul cărora Băsescu declara, nu o dată, că ne conduce), una singură a depăşit argumentat graniţele ţărişoarei noastre şi a pătruns în hăţişurile de forţă ale economiei mondiale, oferindu-ne un puzzle perfect, fără piese lipsă, înfricoşător sau doar foarte explicit, în funcţie de cât ne duce, pe fiecare, mintea sau ne ţin puterile acceptării. Astfel, site-ul inpolitics.ro prezenta, luni seara, o extrem de interesantă ipoteză, susţinută de un material apărut pe 24 ianuarie şi de o declaraţie din data de 23 ianuarie 2012, semnată Mircea Geoană, plimbat recent prin America.

Vom prezenta mai întâi cadrul general al extrem de interesantei poziţii pe care România, prin desemnarea unui şef de servicii secrete/spion în funcţia de prim ministru, şi-a asumat-o.

ISTORIE RECENTĂ Încă de anul trecut, SUA şi-au exprimat îngrijorarea în ce priveşte forţa nucleară iraniană (aceasta este motivaţia de suprafaţă, în profunzime motivele fiind, desigur, de natură strict economică şi în strânsă legătură cu imensa bogăţie pe care Iranul, în nimicnicia sa, o exploatează şi nu vrea să o înstrăineze, păstrându-şi în acest fel o autonomie incredibilă din toate punctele de vedere – n.r.), în contextul în care, periodic, Iranul anunţa mapamondul despre diversele experimente, reuşite şi nereuşite cu uraniu. După ce a încercat să interzică Iranului efectuarea de experimente prin forţarea unor modificări legislative în domeniu şi văzând că nu înregistrează niciun progres, SUA apelează la ajutorul UE pentru a opri pe îndrăzneţii musulmani. Începând cu anul 2012, UE anunţă, la rându-i, măsuri dure în ce priveşte Iranul, totul culminând cu data de 23 ianuarie când, la Bruxelles, se ia decizia privind blocarea totală a exporturilor iraniene de petrol, respectiv încetarea imediată a tuturor contractelor pe care statele membre le aveau cu Iranul în domeniul petrolier. Dat fiind faptul că o bună parte din forţa economică a Iranului stă în exporturi, lovitura este dură. Nici Europa nu se bucură prea tare, dat fiind faptul că locul lăsat gol de Iran nu poate fi umplut prea curând de niciunul dintre jucătorii de pe piaţa petrolieră mondială şi că, odată cu lipsa “aurului negru”, produs vital în economia mondială, va creşte, în plină criză, preţul! Şi, desigur, nu Europa va avea de câştigat! Şi dacă de la SUA putem lua bani (FMI - sponsor oficial al UE), nu putem lua şi petrol!

La o asemenea lovitură, Iranul nu întoarce obrazul (de, religii diferite!) şi răspunde cu fix aceeaşi monedă, ba chiar în plus: blocarea strâmtorii Ormuz, respectiv a Golfului Persic, respectiv a tuturor transporturilor navale petroliere, respectiv a economiei mondiale. Simplu, nu? Mişcarea următoare (să mai zică cineva că nu a fost gândită…) aparţine Statelor Unite care fac consideraţii publice pe tema: blocarea Golfului este echivalentă cu un act de război! Înainte sau în timpul acestor declaraţii, forţe armate ale SUA, Marii Britanii şi Franţei porniseră deja către strâmtoarea Ormuz, unde au dat nas în nas cu ceva forţe nucleare iraniene.

Guvernare personală, premier Licurici (Azi)
Din cabinetul pe care premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu îl va propune mâine Parlamentului, au fost schimbaţi toţi miniştrii PDL
Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că l-a desemnat ca premier pe Mihai Răzvan Ungureanu, şeful SIE, fără ca acesta să fi demisionat anterior sau măcar să se suspende din funcţie.

 Băsescu a declarat că „încă din luna decembrie am avut discuţii cu Emil Boc cu privire la depunerea mandatului“, confirmând astfel că demisia lui Boc fusese coaptă pe culoarele Cotrocenilor cu mult timp în urmă şi nu a fost un gest decis, luni, de însuşi Boc.

Şeful statului a respins propunerea avansată, tot luni, de reprezentanţii USL privind organizarea de alegeri anticipate, sub pretextul că s-ar crea astfel „dificultăţi în finanţarea statului“.

Surprinzător, Băsescu a anunţat că „prioritatea numărul 1 a noului guvern e efortul de a restabili treptat nivelul de trai al românilor“, sintagmă care nu a mai figurat în politicile guvernamentale ale ultimilor şapte ani – o menţiune populistă din partea celui care a proclamat moartea statului social.

Băsescu a continuat cu prezentarea programului de guvernare: „respectarea obligaţiilor asumate faţă de FMI; lupta împotriva corupţiei în mod nediscriminatoriu, pentru cei care exercită puterea la nivel central şi local; crearea de noi locuri de muncă, inclusiv prin deschiderea unor exploatări miniere“.