Publicat: 16 Aprilie, 2018 - 09:47

SINTEZA DECLARAŢIILOR PREŞEDINTELUI PNL, LUDOVIC ORBAN, SUSŢINUTE LA BRAŞOV - 15 APRILIE 2018

Sărut mâna! Bună ziua!

Voi aborda două subiecte, unul legat de Pilonul II de pensii al doilea legat de situaţia economică.

Pilonul 2 de pensii, campanie iniţiată de PNL

Ceea ce părea a fi doar un zvon, şi anume tentativa PSD- ALDE de naţionalizare a Pilonului II de pensii, iată că prinde contur. Şase milioane de contribuabili la Pilonul II de pensii riscă să rămână fără pensia suplimentară la care au dreptul, în momentul în care vor atinge vârsta de pensionare.

Încă de la începutul guvernării, majoritatea guvernamentală şi liderii Dragnea şi cu Tăriceanu pregătesc naţionalizarea Pilonului II de pensii. Practic, ce vor să facă: Vor să determine un număr cât mai mare dintre persoanele active, persoanele care contribuie la Pilonul II de pensii, vor să-i determine să nu mai plătească contribuţia la Pilonul II de pensii inventând tot felul de minciuni despre Pilonul II de pensii, despre companiile private care administrează aceste fonduri, despre aşa-zisele randamente de la Pilonul I de pensie, adică fondul de pensii public.

Permiteţi-mi să fac câteva clarificări legate de ceea ce înseamnă Pilonul II de pensii.

Deoarece perspectivele de evoluţie ale fondului public de pensii sunt extrem de pesimiste, pentru că se cunoaşte foarte bine că numărul pensionarilor va fi în creştere, în timp ce numărul persoanelor active, care plătesc contribuţia la fondul de pensie, va fi în scădere.

La ora actuală, gradul de înlocuire a salariului de către pensie, în sistemul de pensii bazate pe contributivitate este de aproximativ 44-45%. Perspectivele pe termen mediu şi lung, pe 20, 25, 30 de ani indică riscul ca cei care se vor pensiona peste 25 de ani, peste 30 de ani, să nu mai aibă grad de înlocuire al salariului de către pensie nici măcar cu 25% din valoarea salariului.

Adică, din cauza reducerii numărului de salariaţi şi din cauza creşterii numărului de pensionari, dependenţa strictă furnizată de sistemul public de pensii va duce la scăderea dramatică a pensiilor celor care se vor pensiona.

Cunoscând aceste prognoze, aceste previziuni care au fost făcute de specialişti, pe perioada guvernării liberale s-a introdus o reformă pur liberală şi anume, înfiinţarea Pilonului II şi Pilonului III de pensii.

Pilonul II de pensie ce înseamnă? Înseamnă că un procent din contribuţia pe care o plăteşte fiecare angajat se duce într-un cont individual al persoanei care contribuie, persoana deţine drept de proprietate asupra banilor respectivi, banii fiecărui contribuabil sunt investiţi în acţiuni, în titluri de stat, în alte forme de plasamente, ei generând venituri din randamente.

Adică, creşterea acestei sume pe care o depune fiecare contribuabil în fiecare an. Pe primii zece ani de administrare randamentul mediu al acestor fonduri din Pilonul II de pensii a fost de 5,2%, dintre cele mai mari randamente din Europa.

Perspectivele de acordare a pensiei suplimentare din Pilonul II de pensii care este construită pe sistem de fond de acumulare de fond de investiţii oferă garanţia compensării pierderilor de fonduri din sistemul public.

De altfel, viziunea care a stat la baza acestei reforme liberale a pensiilor a fost aceea ca o pondere din ce în ce mai mare, treptat, din contribuţia pe care o plăteşte un angajat, să fie transferată către Pilonul II de pensii.

Conform legii, de la 5,1 ar fi trebuit ca procentul de contribuţie la Pilonul II de pensii, să crească în acest an la 6%.

Primul pas pentru distrugerea fondurilor de pensii private a fost făcut prin scăderea procentului de la 5,1 la 3,75. Al doilea pas este în pregătire, Guvernul intenţionând să-i determine pe toţi contribuabilii la Pilonul II de pensii să-şi exprime opţiunea dacă vor sau nu mai vor să contribuie la Pilonul II de pensii.

Care este obiectivul real al partidelor aflate la guvernare PSD- ALDE, este un obiectiv meschin, şi anume acela de a creşte în mod artificial sumele de bani care se încasează la fondul public de pensii astfel încât, să aibă resurse ca să poată să crească pensiile pensionarilor care se află în plată astăzi.

Al doilea obiectiv pervers pe care îl urmăresc este acela, ca urmare a scăderii numărului de contribuabili, firmele care administrează fondurile de pensii să-şi piardă interesul pentru administrarea acestor fonduri de pensii şi cele opt miliarde de euro care se găsesc astăzi în conturile individuale ale contribuabililor la Pilonul II de pensii, să treacă în administrarea guvernului lor, adică să prăduiască aceste opt miliarde pentru tot felul de cheltuieli inepte pe care le realizează numai în scop electoralist, numai pentru a lăsa impresia că există cea mai mică şansă pentru a fi puse în practică minciunile gogonate pe care le-au rostit actualii guvernanţi în perioada campaniei electorale.

Partidul Naţional Liberal respinge categoric această tentativă a majorităţii guvernamentale de a-i lăsa fără pensie pe cei şase milioane de contribuabili la fondul de pensii privat. Vom ataca orice fel de act normativ şi orice fel de iniţiativă pe care guvernul vrea să o facă în acest domeniu, cu toată forţa şi cu toate argumentele constituţionale şi legale.

De asemenea, luni voi propune Biroului Executiv declanşarea unei campanii de informare şi conştientizare a cetăţenilor, privitor la gravele pericole care îi pasc dacă actualului guvern îi iese acest proiect sinistru pentru viitorul cetăţenilor activi.

De asemenea, vom încerca să convingem cetăţenii români, în special cei care vor fi afectaţi de această tentativă de naţionalizare a Pilonului II de pensii, să nu accepte acest lucru, să fie activi şi alături de noi, să participe la toate formele de protest şi la toate formele de luptă împotriva naţionalizării Pilonului II de pensii.

Situaţia economică generată de Guvernul PSD-ALDE

A doua temă pe care vreau să o abordez este legată de degradarea sistematică a echilibrelor macro-economice care sunt provocate de guvernarea PSD-ALDE.

Vă spun, că România riscă să intre în criză fără să existe vreun puseu de criză la nivel internaţional, numai datorită politicilor guvernului. De asemenea riscă să intre în incapacitate de plată datorită cheltuielilor nesăbuite care sunt provocate de această guvernare fără nici un fel de suport în economie.

Am să vă dau numai câteva date care stau în susţinerea acestei prognoze pe care noi o facem.

Anul trecut, guvernul a îndatorat România şi a pus în spinarea fiecărui cetăţean o datorie publică suplimentară de 5,5 miliarde de euro. Această datorie a fost făcută fără ca să se finalizeze vreun tronson de autostradă, fără ca să se finalizeze vreun tronson de cale ferată, fără ca să se construiască un spital, o hidrocentrală, o investiţie, o capacitate de producţie nouă care să fie realizată din bani publici. Aceşti bani au fost tocaţi pe subvenţii, pe pomeni electoraliste, pe cheltuieli care nu au absolut nici un fel de fundament iar anul trecut am avut cel mai mic procent de investiţii realizat din buget ca pondere, raportat fie la buget fie la PIB.

Peste 6% din mult lăudata creştere economică s-a produs doar prin stimularea artificială a consumului, ca urmare a creşterii cererii prin creşterea salariilor şi pensiilor în sectorul public, fără nici un fundament în realitatea economică.

Toate aceste lucruri se văd în datele pe care le prezintă chiar Institutul Naţional de statistică. Luna Ianuarie, spre exemplu, a fost luna cu cea mai scăzută putere de cumpărare a populaţiei, de la preluarea guvernării.

Practic, orice fel de construcţie care nu are o fundaţie reală, riscă să se prăbuşească. Această creştere economică este o creştere fictivă, care este numai în date şi care, de fapt, se vede ce are la bază - creşterea inflaţiei. La preluarea guvernării, inflaţia era 0,2%, astăzi, conform datelor INS, inflaţia a ajuns la 5% şi este pe un trend de creştere.

Inflaţia şubrezeşte puterea de cumpărare, reduce puterea de cumpărare a cetăţenilor. Inflaţia afectează grav companiile. Inflaţia este un fenomen care pune sub semnul întrebării orice progres economic, orice creştere economică pe care o realizează societatea.

Un alt parametru care s-a degradat constant de la preluarea guvernării, tot ca urmare a politicilor guvernamentale de creştere artificială a cererii, este balanţa comercială.

În 2017, deficitul comercial a fost de 13 miliarde adică, deficitul comercial a crescut de la 11 miliarde în 2016. Pe primele două luni ale anului 2018, deficitul comercial a crescut faţă de 2017 cu 400 de milioane de euro. Estimările sunt că deficitul comercial va creşte cu încă 2,4 miliarde dacă se menţine actualul ritm de creştere al deficitului comercial, ceea ce înseamnă ca vom ajunge la un deficit comercial în cursul acestui an de 15,4 miliarde. Imaginaţi-vă că acest deficit comercial creează o presiune uriaşă asupra leului în raport cu celelalte monede, în special cu moneda euro, şi nu face altceva decât să crească ritmul de devalorizare a leului. La fiecare devalorizare a leului în raport cu euro, efectul se simte imediat prin creşterea inflaţiei, prin creşterea preţurilor. Gândiţi-vă că accizele sunt calculate în euro, gândiţi-vă că o mulţime de alte tarife sunt calculate în euro. Ca atare, perspectivele de evoluţie ale economiei româneşti sub guvernarea acestor agiamii care habar nu au de economie şi habar nu au de administraţie, riscă să ne conducă la o criză economică care este provocată artificial de proasta guvernare a PSD- ALDE şi exact cum se vede încă din luna Ianuarie, riscă să afecteze nivelul de viaţă al românilor.

Ultimul parametru pe care îl voi evidenţia este cel al persoanelor care au venituri sub limita de sărăcie. Cum este posibil ca numărul persoanelor care sunt sub pragul sărăciei să crească într-o perioadă în care am avut o creştere economică de 7%?

De asemenea, încă o dată importantă care relevă artificialitatea creşterii economice clamată de guvernanţi este evoluţia profiturilor firmelor. Într-un an de creştere economică de 7% , creşterea profiturilor firmelor, în ansamblul economiei, a fost de sub 2%.

Situaţia bugetelor locale, afectare de măsurile fiscale

Închei aceste intervenţii prin a mai aduce aminte un lucru. Apropo de bugetele locale, PNL are depuse la Parlament două proiecte de lege pe care le considerăm foarte importante şi care, de altfel, se găseau în programul de guvernare al PSD-ALDE, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018. Primul proiect de lege este transferul integral al impozitului pe venit ca sursă de venit pentru bugetele locale, 63% direct la localităţi, restul împărţite fie la consiliul judeţean, fie împărţite pe formulă la nivelul bugetului de stat. Al doilea proiect de lege înaintat de PNL prevede ca un procent de 80% din redevenţele obţinute din exploatarea bogăţiilor subsolului să se facă sursă de venit la bugetele locale, o parte la bugetul localităţii şi o parte la bugetul consiliului judeţean. Aceste măsuri devin imperios necesare să fie puse în practică, pentru că Guvernul prin ordonanţa nr. 79 şi mai ales prin Legea bugetului de stat, literalmente a jefuit administraţiile locale.

Peste un miliard de euro au fost luat din veniturile acestor administraţii locale şi toate proiectele de investiţii începute sau care urmează să înceapă pe care le derulează aceste administraţii locale sunt puse sub semnul întrebării din cauza acestui rapt făcut de Guvern la administraţiile locale. În special la administraţiile locale performante, care au generat locuri de muncă, care au atras investiţii în localităţi, care au reuşit să creeze un nivel de viaţă peste medie pentru locuitorii comunităţilor locale administrate. Nu întâmplător, cea mai mare parte a acestor administraţii sunt administraţii liberale iar cel mai mare rapt făcut de acest Guvern a fost făcut din bugetele locale, mai bine zis din banii acestor comunităţi locale, bani care erau absolut necesari pentru derularea programelor de investiţii.

Guvernul a avut în programul de guvernare realizarea acestui obiectiv de la 1 ianuarie 2018. La dezbaterea Legii bugetului de stat era ca în Kafka. Liberalii, care n-au avut în programul de guvernare acest obiectiv, au susţinut amendamentul de transfer integral al impozitului pe venit către comunităţile locale, către bugetele locale, iar majoritatea PSD-ALDE-UDMR, care avea în programul de guvernare realizarea acestui obiectiv de la 1 ianuarie 2018, ei au şi plusat, inclusiv veniturile încasate din impozitul pe pensii trebuia să treacă, conform programului de guvernare, la bugetele locale.

Ei au votat împotriva propriului angajament prevăzut în programul de guvernare. Au mutat termenul de aplicare al acestei măsuri, şi anume transferul impozitului pe venit la bugetele locale, la 1 ianuarie 2019. Vrem să vedem buna credinţă a majorităţii parlamentare dacă vor vota proiectele noastre de lege care urmează să se aplice în noul an bugetar, de la 1 ianuarie 2019, deşi mă îndoiesc sincer că se vor ţine de cuvânt şi de la 1 ianuarie 2019.

Întrebări

Jurnalist - Mâine, preşedintele Iohannis va trebui să anunţe ce a decis în privinţa revocării doamnei Kovesi. Care credeţi ca va fi decizia pe care o aşteptaţi?

Ludovic Orban - O va anunţa domnul preşedinte, e cronica unei decizii care este deja cunoscută. În ceea ce ne priveşte pe noi, am considerat ridicole motivele prezentate de Tudorel Toader pentru a justifica propunerea de demitere a procurorului şef al DNA şi noi considerăm că nu există nici un temei serios pentru acest demers.

Jurnalist - Va fi atacată decizia domului preşedinte la CCR. Dacă doamna Kovesi va rămâne în continuare şefa DNA sunt partide care vor ataca la CCR.

Ludovic Orban - Şi dacă atacă ce? Oricum, PSD, ştie toată lumea, are un singur obiectiv:

să pună botniţă procurorilor, să nu-i mai deranjeze pentru furăciunile pe care le-au făcut sau le fac. Noi susţinem independenţa justiţiei, susţinem derularea unei campanii anticorupţie.

Evident, fără abuzuri, cu dosare care stau în picioare, cu dosare bine fundamentate, care să reflecte realitatea. Această campanie anticorupţie este necesară, pentru că se vede cu ochiul liber - la conducerea ţării se află nişte oameni care sunt certaţi cu legea.

Jurnalist - Ce ne puteţi spune despre domnul Zamfir? Unde se duce sau rămâne în PNL?

Ludovic Orban - Am formulat propunerea de excludere (din partid - n.r.). Motivele care au stat la baza acestei propuneri sunt nerespectarea hotărârilor organismelor statutare ale partidului şi atacurile sistematice asupra conducerii PNL, împotriva liderilor PNL.

Chiar făceam o monitorizare de presă pe ultimele patru luni, nu există niciun lider PSD care să-l egaleze pe Zamfir la atacurile împotriva PNL şi împotriva leadership-ului PNL. Nu o fac cu plăcere, sincer, dar sunt obligat să o fac, pentru că PNL are destui adversari şi întotdeauna cei mai periculoşi adversari sunt cei pe care nu îi cunoşti. Ştiţi vorba aia "Apără-mă Doamne de duşmani, că de prieteni am eu grijă".

Sunt convins că reprezentarea PNL în Parlament va fi la fel de puternică şi de hotărâtă, chiar dacă se va lua această decizie.

Jurnalist - Am înţeles din declaraţiile dumneavoastră că vă opuneţi propunerilor lui Zamfir cu referire la plafonarea dobânzilor.

Ludovic Orban - Indiferent cine ar fi formulat această propunere, şi gândiţi-vă că ea este sprijinită de fapt, de PSD-ALDE, de majoritatea guvernamentală, aşa a trecut în Senat. A fost aplaudat domnul Zamfir de PSD-işti.

Orice intervenţie în economie produce efecte perverse şi până la urmă se întoarce împotriva persoanelor pentru care este făcută această intervenţie.

Plafonarea dobânzilor - În momentul în care stabileşti un prag maxim pentru plafonarea dobânzii se vor întâmpla următoarele lucruri - băncile nu vor mai da credite sau o să înăsprească condiţiile de creditare, o să ceară avans mai mare sau o să scurteze perioada de rambursare a creditului. Ştiţi foarte bine că este un sistem de evaluare a riscului pentru fiecare solicitant de credit. Vă spun că 70% dintre solicitanţii de credite, cei care depăşesc un anumit nivel al riscului de creditare, pentru că dobânda reflectă în mare parte şi riscurile de creditare, nu vor mai primi credite. Ce vor face aceşti oameni, unde se vor duce? Nu se vor mai putea duce nici la IFN-uri. Povestea aceasta că este o lege anti cămătarie, este o poveste de adormit copiii.

Cămătarii existau înainte de înfiinţarea instituţiilor financiare nebancare. Instituţiile financiare nebancare sunt instituţii legale care funcţionează în baza legii, în conformitate cu reglementările BNR. Cămătari sunt cei care dau bani în afara legii, fără contracte, fără un cadru legal. Ce vor face, îi vor trimite pe oamenii care au nevoie de bani tot pe mâna cămătarilor.

Nici o bancă nu va accepta să dea credite decât acelor persoane care se încadrează la plafonul maxim al dobânzilor stabilite. Ce pot să mai facă băncile? Vor reduce şi mai mult dobânda la depozite şi o să-i afecteze pe cei care depun bani în bănci. O să crească expunerea pe titluri de stat sau o să crească dobânzile, pentru că proiectul de lege pentru sistemul bancar se referă numai la creditele persoanelor fizice, credite de consum şi credite ipotecare.

S-au redus foarte mult numărul persoanelor care au incidente de creditare. Numărul persoanelor care nu şi-au plătit pe o perioadă de două luni ratele la bancă s-a redus la şase sute şi ceva de mii. Procentul creditelor neperformante, per ansamblu creditelor, de asemenea s-a redus foarte mult.

În momentul de faţă există un echilibru pe piaţa financiar-bancară. Nu putem pentru câteva IFN-uri care, într-adevăr practică dobânzi foarte mari, să distrugem IFN-uri care sunt serioase. Sunt IFN-uri foarte serioase pe piaţă, care reprezintă o soluţie pentru toate persoanele nebancabile, persoane care nu pot lua credite de la bancă pentru că nu poate oferi garanţii.

O astfel de măsură se va întoarce tocmai împotriva persoanelor pentru care ea este făcută.

Domnul Zamfir a mai avut proiecte legislative, de exemplu conversia creditelor în franci elveţieni în lei. A fost declarată neconstituţională. Legea dării în plată. Odată cu introducerea acelui criteriu de către CCR, foarte mulţi dintre potenţialii beneficiari ai acestei legi nu au mai apelat la prevederile acestei legi.

Conform datelor din sistemul financiar-bancar sunt în jur de 7000-7500 de persoane care au apelat la darea în plată. Aceştia trebuie să se adreseze instanţei şi instanţa constată dacă există sau nu situaţia stabilită de CCR.

Creşterea competiţiei în sistemul financiar-bancar este într-adevăr importantă. Cu cât vor fi mai multe bănci, mai multe IFN-uri, cu atâta cetăţenii vor avea mai multe opţiuni, vor putea să caute cele mai favorabile condiţii de creditare şi închei prin a spune că şi oamenii trebuie să se uite, nu poţi să semnezi un contract de creditare fără să-l citeşti. Este necesară o educaţie financiară, o educaţie economică care să-i determine pe cetăţeni să studieze cu mare atenţie aceste contracte, să meargă la mai multe bănci înainte de a obţine un contract.

Tag-uri Nume: