Acuzaţiile aduse de autorităţile turce se referă la presupuse legături cu clericul Fetullah Gülen, care trăieşte în Statele Unite ale Americii şi este considerat răspunzător de tentativa de lovitură de stat de anul trecut.

Situaţia este de natură a stârni îngrijorare, cu-atât mai mult cu cât, în ultima perioadă, au continuat reţinerile a numeroase persoane, considerate a fi participat, într-un fel sau altul, la ceea ce liderul turc al ţării o consideră o tentativă de puci, pentru a înlătura conducerea legitimă a ţării.Exemplificăm prin reţinerea a 60 militari şi a altor 128 de persoane. Militarii au fost reținuți în urma unor raiduri care au avut loc în provincia turcă Konya (centru) și în alte 32 de provincii, menționează ziarul Hurriyet.Potrivit Anadolu, mandate de arestare au fost emise pentru 128 de persoane suspectate de legături cu editura Kaynak Holding, bănuită de legături cu mișcarea lui Gulen înainte ca autoritățile să o închidă.Dintre cele 128 de persoane căutate, Anadolu a anunțat că 39 au fost reținute până în prezent în cadrul unei operațiuni desfășurate la Istanbul și în alte șapte provincii turce.

Considerăm că este regretabil ca Turcia, considerată până deunăzi un model de ţară cu religie mahomedană, dar condusă pe baze democratice, în sensul modern al cuvântului, să abdice de la nişte principii pe care le respecta cu sfinţenie, ocupând un loc respectat în rândul popoarelor care se ghidează după aceleaşi norme ale democraţiei şi statului de drept, precum şi menţinerea necondiţionată  a laicităţii statului turc încă de la revoluţia lui Kemal Atatürk, întemeietorul statului turc modern.

Deriva către o zonă  care cochetează cu fundamentalismul islamic nu face decât să stârnească temeri, justificate şi de poziţia geostrategică a Turciei, a doua mare forţă militară în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, dar şi „jocul” derulat în ce priveşte refugiaţii din Orientul Mijlociu, condiţionând Occidentul să ofere un sprijin financiar mai consistent.

Facem un apel pe această cale la adresa autorităţilor de la Ankara să dea dovadă de toleranţă în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului fără însă a abdica de la regulile democratice, aplicând cu justeţe principiile statului de drept.

O arestare a unui apărător al drepturilor fundamentale ale omului înseamnă o încălcare gravă şi flagrantă a Rezoluţiei nr.2199/17 iunie 2010 a Parlamentului European, unul din pilonii de bază ai Uniunii Europene, unde Turcia se străduie de ani buni să intre. (Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului)