12 Ian 2018 - 10:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: Țopăiala guvernamentală (Amos News)
"Cine și-a imaginat că în cursul precedentului guvern din aceeași guvernare a asistat la toate aberațiile exercitării administrației publice s-a înșelat STOP Am avut, desigur, o primă paradă de zile mari, cu un premier incompetent care nu voia să demisioneze, iar partidul care l-a numit a fost nevoit să-l moționeze. A urmat baricadarea acestuia în sediul guvernului și refuzul de a-l părăsi, cu formarea unui pseudo-cabinet și o renunțare finală cu condiții aberante STOP Iată că întotdeauna e loc de mai mult și de mai rău: parcurgem faza în care un ministru nu acceptă să fie demis (!) de șeful său și cu care premierul se acuză reciproc de a debita minciuni STOP După atacurile în serie ale premierului de cu o zi înainte și afirmația categorică cum că doamna Dan l-ar fi mințit, vine doamna în cauză cu o declarație publică în care  acuză că mincinos era tocmai cel mințit și dovedind că servise o colecție întreagă de neadevăruri pe seama schimbării șefului poliției STOP Războiul intra-pesedist e în toi: Tudose guvernează cu o facțiune aldistă care nu-l bagă în seamă și pe care nu poate să o demită și cu alta pesedistă pe care degeaba vrea să o demită STOP Cel care prin atitudinea sa duplicitară generează această stare de spirit, Dragnea, s-a evaporat într-o deplasare de pregătire a CEX-ului de la Iași lăsându-i pe competitori să spele rufele murdare ale famigliei în direct și la ore de vârf. (Punctul pe Y)"

Andrei Pleşu: Un an nou mai bun pentru moravurile publice (Adevărul)
"Mai toată lumea ştie ce ne lipseşte, ce nu merge cum ar trebui, ce-ar fi de sperat ca să ne reaşezăm măcar în condiţia normalităţii, dacă nu în aceea a funcţionalităţii optime. Stăm prost cu spitalele, cu şcolile, cu autostrăzile, cu prestaţia politică a guvernanţilor, cu prestaţia politică a Opoziţiei, cu legile şi cu respectarea lor, cu rigoarea profesională a gazetarilor etc. În realitate, tocmai pentru că nimeni nu pare să le ia prea în serios, efectul lor subversiv, proliferarea lor toxică se dovedesc, pe termen mediu şi lung, grav primejdioase. E vorba, mai întîi, de limba română. Şi apoi de civilizaţia comunitară, de tradiţia, tot mai stinsă, a bunei-cuviinţe, a bunei creşteri, a bunelor moravuri. Despre degradarea limbii române am vorbit în repetate rînduri. Nu poţi fi patriot, cum se laudă peste tot „vedetele“ vieţii noastre publice, dispreţuind exigenţa folosirii corecte şi, dacă se poate, expresive a limbii materne. Or, la toate nivelurile, se vorbeşte din ce în ce mai prost româneşte. Pocirea cuvintelor (incluzînd, între altele, mutarea accentului firesc, uzual, de pe o silabă pe alta), ignorarea gramaticii, improprietatea termenilor, incapacitatea de a construi o frază corectă şi inteligibilă, limbajul standardizat, formulările rudimentare, semidoctismul, incultura – sînt fapte de experienţă curentă, atunci cînd ascultăm, vrînd-nevrînd, discursul multor politicieni, al unor jurnalişti (pentru care, totuşi, limba ar trebui să fie un instrument esenţial), dar şi al „omului de pe stradă“, al noilor generaţii (elevi şi profesori deopotrivă), al „românului de rînd“, cînd e invitat de vreun reporter să-şi dea cu părerea pe o temă sau alta."

Ioan Buduca: Cine e Sistemul? (Cotidianul)
"Șeful Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM) a pus în exercitare o sentință definitivă a Justiției: actualizarea prețului de referință al gazelor naturale. Acest preț influențează redevențele plătite statului român de către cei care exploatează, în România, aceste resurse. La gaze naturale, prețul, stabilit din 2008, este de 45 euro/mc. Pe bursă azi gazele se vând cu 89 de euro. Așadar, redevențele încasate de statul român sunt plătite la jumătate față de cât ar trebui să fie. Ce s-a întâmplat după ce șeful ANRM (cu acorul premierului) a pus în executare sentința definitivă a Justiției? Noul preț de referință a fost stabilit, de către experții români, la 91 de euro. ANRM a emis un ordin și l-a înaintat Secretariatului General al Guvernului. SGG urma să-l trimită la Monitorul Oficial spre publicare și, prin consecință, spre a intra în vigoare. N-a mai apucat să-l trimită. De ce? A intervenit Liviu Dragnea. Șeful PSD a oprit ordinul șefului ANRM și a luat Monitorul oficial din subordinea Guvernului, trecându-l în subordinea Parlamentului. Mai mult, șeful ANRM a fost eliberat din funcție!"

Florin Condurateanu: Fără ranchiună (Jurnalul Naţional)
"Graniţa dintre dragoste şi ură este fragilă, ea se trece rapid de către unii înfierbântaţi şi cu paşaport, şi fără. După ce s-au iubit năprasnic, cu alinturi şi vorbe mieroase, când s-a “desumflat” amorul, când şi-a făcut apariţia despărţirea, vechii amorezi se înjură, se duşmănesc, îşi fac şicane, mai grav, cenzurează şi vizitarea copiilor după divorţ. Alţii însă adoptă o poziţie civilizată, de domni, păstrează nişte relaţii minime de bună ziua, nu se uită chiondărâş la noii parteneri de viaţă ai “foştilor”. Un exemplu de despărţire cu tunete şi fulgere şi duşmănie ani lungi a avut în prim-plan cuplul de mari vedete ale folclorului Ion Dolănescu şi Maria Ciobanu. Publicul s-a bucurat când idolii lor din cântul popular, îndrăgiţii Ion Dolănescu şi Maria Ciobanu, au început iubirea lor. Dar două firi vulcanice nu prea încăpeau în acelaşi cuib şi despărţirea a fost un veritabil tsunami. Dolănescu nu i-a permis Mariei să-şi viziteze fiul, dar până la urmă, fiul Ionuţ a izbutit să-i împace, punând la cale chiar un concert în care au cântat alături toţi trei. Un alt exemplu din teritoriul acceptării cu civilizaţie a destrămării cuplului l-au dat Andreea Marin şi Ştefan Bănică junior, nu s-au mai înţeles, dar nu s-au bârfit, nu s-au împroşcat cu vorbe contondente şi divorţul nu a traumatizat grav sufletul fetiţei lor." 

Marian Garleanu: Președintele Iohannis s-a tăiat în Baltag! (Romania Libera)
"Acolo, în fieful Justiției, Domnia Sa a crezut de cuviință că diriguitorii acestei bresle știu că dânsul e deja o zeitate și, ca atare, n-or să mai aibă impertinența de a ieși din cuvântul său, adus tocmai din sublimele cancelarii occidentale. Și a trecut „pas cu pas“ la atacuri la baionetă împotriva adversarilor politici. Astfel, „penalii din fruntea statului“, Dragnea și Tări­ceanu, au fost declarați pe loc „dușmani ai poporului“ în buna tradiție a luptei de clasă. Mai mult, prezidentul de Sibiu a spus răspicat că ar trebui modificată și Constituția pentru a elimina neaoșii penali care sug sângele poporului! Dacă în urmă cu un an unul dintre „penalii din fruntea statului“ ar fi trecut de partea poporului, respectiv Călin Popescu Tăriceanu, altfel s-ar fi numit dânsul acum! (Este vorba de episodul când Conu’ Werner i-a cerut șefului Senatului să alieze ALDE unei noi coaliții cu USR, PNL, UDMR.) În nici un caz nu ar mai fi fost acum penal, ci, eventual, „un spri­jinitor fidel al eforturilor de relansare și integrare euroatlantică a României alături de partenerii noștri strategici!“ Sublima limbă de lemn bruxelleză! Numai că, în culmea exercitării funcției de boss suprem al României, preșe­dintele Iohannis s-a izbit cu logica de tip #Rezist și discursul de lemn de bunul simț și observația tăioasă a unui judecător de mare prestigiu: Gabriela Baltag!"
 
Sorin Pâslaru: De ce nu ar putea salariaţii care au şi venituri din activităţi independente să achite contribuţiile sociale suplimentare chiar prin intermediul angajatorului? (Ziarul Financiar)
"210.000 de români trebuie să meargă la administraţiile fiscale până la 31 ianuarie 2018 pentru a declara veniturile din activităţile independente, dacă au avut cumulat astfel de venituri mai mari de 22.800 de lei în 2017. Conform noilor modificări fiscale, contribuabilii persoane fizice, chiar dacă sunt deja salariaţi, trebuie să plătească contribuţia de pensii şi de sănătate aferentă salariului minim brut lunar pe economie, acum de 1.900 de lei lunar, deci 22.800 de lei anual. Este adevărat că, faţă de anii anteriori, contribuţia s-a redus substanţial pentru că se calculează doar la nivelul salariului minim brut, în condiţiile în care în trecut era proporţională cu venitul încasat din activităţi independente, însă bătaia de cap putea fi evitată. Întrebarea este simplă: dacă tot se plăteşte şi de către salariaţi şi este vorba de o sumă fixă, indiferent de valoarea veni­turilor încasate din activităţi independente, de ce nu se pot de­clara şi achita aceste contribuţii direct de către angajator, aşa cum se întâmplă pentru cele aferente salariului din contractul de muncă? Cu alte cuvinte, de ce să pui omul pe drumuri – pentru că, în afară de completarea declaraţiei până la 31 ianuarie, urmează plăţile care trebuie făcute la Fisc în fiecare trimestru – când poţi foarte bine să incluzi aceste contribuţii suplimentare în contribuţia totală plătită de angajaţi?"

Format: 

Topic: