13 Feb 2018 - 10:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: Submarinul galben (Amos News)
"Desigur, nu e simplu să formezi o astfel de echipă și cel mai bine o știe  tocmai cel care a acuzat „principiul tribal” - Băsescu, care în 2004  a adus în primul guvern al Alianței DA cel mai complet eșalon de neaveniți, recrutați de prin Primăria Capitalei și puși să gestioneze domenii despre care nu aveau habar (gen domnișoara Părvulescu, care ar fi trebuit să se ocupe de Fondurile Europene, despre care nu știa nici cu ce se mănâncă, sau decrepitul șef de garaj repartizat la Transporturi, unde a suspendat contractul cu Bechtel). Dar, după experimentul primelor două formule, este probabil mai important cum comunică factorul politic  cu cel de execuție, recte relația Dragnea - Dăncilă, mecanism care a dus la eșecul precedentelor. Sunt puține motive care să dea de înțeles că doamna Dăncilă va avea aroganța lui Grindeanu și Tudose, care au crezut că se află acolo datorită propriilor lor calități și nu a unor decizii profund aleatorii. Lansarea la apă a „submarinului galben” al noului guvern, căruia cu atîta generozitate președintele i-a acordat încrederea sa, poate, trebuie să inducă speranța că, într-adevăr, țopăiala s-a încheiat și nava va pluti în apele mai calme  ale unui traseu coerent, menit să compenseze și să remedieze erorile în lanț de până acum. (Punctul pe Y)"

Vlad Epurescu: Ungaria vrea gazul românesc din Marea Neagră. Ce mize se ascund în spatele declaraţiilor lui Viktor Orban şi ce planuri au maghiarii (Adevărul)
"Ungaria are un plan cu gazoductul BRUA, iar România doarme în bocanci. În timp ce vecinii noştri au o politică energetică cristalizată şi coerentă, autorităţile noastre fac ce se pricep mai bine: se bâlbâie, dau din colţ în colţ şi dovedesc o crasă lipsă de transparenţă şi de viziune. În urma unei întâlniri avută luni, 5 februarie, la Bucureşti, cu ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, ministrul de Externe maghiar Péter Szijjártó a afirmat că firmele ungare sunt pregătite să achiziţioneze întregul volum de gaze, adică 4.4 de miliarde de metri cubi, care va ajunge la vecinii noştri prin gazoductul BRUA. La doua zile distanţă, foarte târziu, MAE de la Bucureşti a negat existenţa vreunei înţelegeri semnate în acest sens, invocând directivele europene care împiedică clauzele de destinaţie. Vineri, 9 februarie, premierul maghiar Viktor Orban a întărit spusele ministrului de Externe de la Budapesta, afirmând că Ungaria îşi va spori securitatea energetică cu gaz românesc extras din Marea Neagră."

Ilie Serbanescu: De ce doinește profesorul Isărescu plăsmuirile UE?! (Cotidianul)
"În contextul implicațiilor combinate ale Brexitului, noilor abordări americane de când Trump se află la Casa Albă și liniei independente adoptate pe la Varșovia și Budapesta, corifeii UE și-au înăsprit atitudinile politice și presiunile de toate felurile și și-au activat agenturile văzute și mai ales nevăzute pentru contracararea sau prevenirea efectelor considerate îngrijorătoare. În România s-a ajuns chiar la situații caraghioase, desigur însă, în deplină consonanță cu statutul ei de colonie în sistemul centru-periferie pe care îl reprezintă UE. O rușinoasă înscenare a fost organizată la Strasbourg/Bruxelles pe tema legilor justiției din România, în care aria cântată de la centru a fost, în nicio legătură cu realitatea, neafectarea independenței justiției, semnificativ fiind faptul că pe nimeni dintre organizatori nu a interesat dacă într-adevăr se petrece un asemenea lucru sau nu, întrucât ceea ce s-a urmărit era doar aruncarea anatemei asupra României, ca vinovat de serviciu, de fapt, pentru ca nu cumva să se gândească la vreun derapaj! În directă corelație cu presiunile politice asupra Bucureștiului, atât cât mai există acesta în realitatea națională și internațională, au fost scoși la bătaie în spațiul public să combată întru atenția generală flașnetarii obișnuiți ai așa-numitelor „valori europene”, dar și menestreli de avarie, fără nicio legătură cu partitura actuală. Eu, unul, nu-mi pot altfel explica de ce un Isărescu, bariton principal în angrenajul bancar, se găsește acum să interpreteze o arie de tenor, care nu este din repertoriul său: cea a fondurilor europene."

Dan Constantin: Avertizările Băncii Centrale, repede uitate (Jurnalul Naţional)
"Raportul asupra inflației, prezentat de Mugur Isărescu în 9 februarie, a fost apreciat de unii ca un duș rece, o surpriză neplăcută servită să turtească frișca de pe tortul creșterii economiei românești. Analiza Băncii Centrale este cred echilibrată, nu jonglează cifrele pentru a pune ochelari roz privitorului, dar nici nu bagă gunoiul sub preș. Dinamica peste așteptări (circa 7 la sută) a PIB real în 2017 este însoțită de o evoluție favorabilă a investițiilor în sectorul privat și al exporturilor, reflectată de dinamica alertă a volumului producției industriale prelucrătoare (9 la sută, de la 2,6 la sută în 2016). Efectivul salariaților a ajuns la 4,8 milioane de persoane, cel mai înalt nivel după 2000, dar rata de inactivitate - 33 la sută, ponderea înaltă a tinerilor neimplicați în nicio activitate (1 din 5) arată persistența deficiențelor structurale din piața muncii. Fluxurile de investiții străine directe (4,5 mld. euro) și transferurile de capital finanțează aproape integral deficitul contului curent. Finanțarea din fonduri europene, reluată cu întârziere, se plasează însă la o rată de absorbție de numai 10 la sută în cadrul exercițiului financiar 2014-2020. Deficitul structural de peste 3 la sută din PIB, investițiile publice reduse, viteza de creștere a importurilor, peste cea e exporturilor, sunt câteva dintre informațiile-avertisment din raport." 

Dan Chitic: Început de Sfârșit (Romania Libera)
"Într-o țară care a pierdut în ultimii 20 de ani 20% din popu­lație, în care jumătate de populație se ușurează în fundul curții, în care se moare în spitale de alte boli decât cele pentru care se intră, în care copiii ies din școală analfabeți, în care trenurile merg mai încet decât cu 100 de ani în urmă și în care autostrăzile… eram și noi numărul 1 la ceva. La anticorupție! Aveam cei mai anticorupți procurori, în fruntea cărora se afla cea mai anticoruptă șefă de parchete. Tot răul venea din corupția autohtonă, care, odată stârpită, ar fi descătușat ener­giile căpușate de acești paraziți ai neamului nostru. Toată speranța poporului se afla pe umerii celei care coordona magistral legiunile de anticorupți ce luptau pentru binele poporului. Ei bine, cele din urmă zile au avut darul de a spulbera și acest din urmă vis, și această ultimă speranță. Și ne dăm seama că, odată visul terminat, am rămas doar… ultimii! Și din poziția noastră de nație aflată la coada clasamentelor lumii, trăind într-o țară în care ambasadorii fac vizite de lucru la Guvern și în care corporațiile străine dictează politici și legi prin voci neștiute în deal la Cotroceni sau prin Parlament, ne trezim într-un plin coșmar: anticorupții cu care ne mândream și în care ne puneam atâtea speranțe erau de fapt… corupți și corupători!"

Alina-Elena Vasiliu: Un dezastru urban în capitala României: Gările Otopeni, Tunari şi Pipera stau închise, în timp ce corporatiştii pierd ore întregi în trafic. Milioane de euro se pierd anual pe drum sau din venituri potenţiale, inclusiv pentru stat (Ziarul Financiar)
"Gara Băneasa este singura operaţională în zona de nord, dar pe site-ul Infofer.ro, platforma pe care pot fi căutate trenurile CFR, staţia Băneasa nici nu este inclusă în lista de opţiuni a călătorilor. Zona de nord a Bucureştiului, unde sunt concentrate mai multe clădiri de birouri şi peste 100.000 de corporatişti, are patru gări – Otopeni, Tunari, Băneasa şi Pipera -, care ar putea deservi angajaţii din împrejurimi. Dintre acestea însă, Tunari, Pipera şi Otopeni nu sunt staţii de cale ferată pentru călători, potrivit Companiei Naţionale de Căi Ferate (CFR). Nici gara Băneasa nu este însă folosită pentru traficul de călători decât ocazional, în special în timpul verii, când acolo opresc două trenuri cu destinaţia Mangalia. „Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA are în ad­­ministrare staţiile CF Bucureşti Băneasa, Bucureşti Obor, halta de mişcare Otopeni, precum şi staţia Bucureşti Nord grupa B (Basarab). Tunari şi Pipera nu sunt staţii de cale ferată sau puncte de oprire pentru trenurile de călători. Cu ex­cep­ţia haltei Otopeni, celelalte staţii nominalizate sunt des­­chise traficului de călători”, spun reprezentanţii CFR. „Celelalte” înseamnă Basarab – staţie care încă nu se află în centrul unui pol semnificativ de birouri, deşi zona urmează să se dezvolte, şi Băneasa, unde circulaţia trenurilor este ocazională."

Format: 

Topic: