13 Mar 2018 - 09:47

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: „Cântarea Procuraturii” și „Imnoglobina” (Amos News)
"Ziua de miercuri, 7 martie, a fost una încărcată de semnificații. Ca toate celelalte, dealtfel STOP  O mărturisire imprudentă făcută cu nonșalanță de Teodorovici la un talk show, cum că ar fi primit la domiciliu o diplomă de la SRI pentru un curs pe care nu-l frecventase, face implozie prăbușind tavanul Academiei Naționale de Informații în capul celor 885 de absolvenți STOP  Lui Orlando i s-a retras diploma ca nemeritată, iar cursurile au fost suspendate în vederea desființării instituției STOP  Mare ghinion pentru fondatorul Gabriel Oprea. N-ar mai lipsi decât să se desființeze și cealaltă ctitorie a sa, Academia Oamenilor de Știință - așa cum dealtfel a cerut chiar Băsescu, cel sub auspiciile căruia au înflorit cele două fabrici de diplome și de rente STOP  „Cântarea Procuraturii” s-a încheiat cu spectacolul de gală al Parchetului General, în prezența lui Iohannis și a ambasadorilor arondați, dar și în absența ministrului care, probabil, a presimțit că Iohannis îl va ataca din nou pe motiv de „autoritate dar nu și control” STOP  Este găselnița prezidențială menită să justifice „inamovibilitatea” șefilor săi de parchete. Deși, ce autoritate mai e aia, fără drept de control? STOP  Președintele tuturor procurorilor (inclusiv Negulescu) a oferit un nou recital pamfletăresc, veștejindu-i pe cei care-i consideră pe acuzatorii publici „inamicii societății”. S-ar putea însă ca nu despre toți procurorii să se creadă așa ceva, ci doar despre cei necinstiți și încorecți, gen „made in Ploiești.” (Punctul pe Y)"

Cristian Unteanu: Semnale ciudate între ţări aliate din NATO: „Suntem foarte aproape de un accident mortal!“ (Adevărul)
"După Emil Constantinescu, Dragnea visează şi el la „România lider regi... Aiuritoarea ţară a Proiectelor de ţară Radiografia România 2018: semnale îngrijorătoare, perspective instabil... „Suntem foarte aproape de un accident mortal. Atunci când spaţiul aerian este violat, trimitem avioanele noastre pentru a escorta pe cele turceşti în afara spaţiului nostru aerian. Caz în care suntem mereu aproape de un accident care, în orice moment, se poate extinde la nivelul trupelor de frontieră, marinei... Suntem obligaţi să ne apărăm teritoriul nu numai în folosul Greciei şi şi al întregii Europe...“. Adăugând faptul că, în opinia Greciei, „Turcia se foloseşte de tensiunile actuale cu Atena pentru realizarea unor obiective de politică internă...Constatăm că Turcia ar vrea să se comporte în Cipru şi în Marea Egee exact cum o face în Siria sau în Irak. Dar Cipru şi Grecia nu sunt ţări din Orientul Apropiat... În răstimp de doar un an, numărul actelor de violare a apelor teritoriale greceşti comise de către turci a crescut cu 450%“."

Ilie Serbanescu: Ar avea sens să se cheltuiască mai mult pentru educație? (Cotidianul)
"Tulburătoare statistici europene în domeniul educației arată că, spre deosebire de țările-fanion ale UE, transformate pe la București în „mântuitori“ care alocă procente bune din PIB pentru educație, România, cu alocații de nici 4% din PIB, subfinanțează pur și simplu domeniul, altfel cotat în mod mincinos de către toți politicienii „prioritate nr. 1“.  Acesta-i doar aspectul să-i zicem „global“! În timp ce prin țările „mântuitoare“ grosul alocațiilor se îndreaptă spre învățământul primar și liceal, doar vreo 15-20% orientându-se spre învățământul universitar, în România, peste 50% bulucește spre universitar, unde învață vreo 500.000 de studenți, lăsând de căruță primarul și licealul, unde învață 3 milioane de elevi. Dincolo de orice fel de interpretare, se vede de la o poștă că, la antipodul celei „mântuitoare“, abordarea românească este una pe termen scurt (acum și gata, ce-o mai fi mâine nu contează!), total contrară celei pe termen lung, care trebuie să ghideze un domeniu ca educația. Adăugând o mulțime de alte aspecte care decurg din anomaliile semnalate, situația din educația din România este supusă unui tir de critici din partea unor români, dar și a unor străini chiar de prin țările-fanion ale UE. În cazul criticilor celor dintâi, la zid este pusă clasa politică, ceea ce, fără o explicație de fond din realitatea obiectivă, care transcende clasa politică, înseamnă fie prostie, fie pactizare diversionistă cu vina adevărată. În cazul criticilor celor din urmă, este vorba pur și simplu despre tupeu sau chiar obrăznicie, pentru că beneficiarul de ultimă instanță al situației s-ar cuveni măcar să tacă!"

Dan Constantin: Germania federală cerea României în 1969 să intre în FMI (Jurnalul Naţional)
"Schimbarea bruscă a politicii comerciale a Statelor Unite, numită dramatic de cei afectaţi de creşterea taxelor de import la oţel şi aluminiu „un război comercial”, are efectul unui duş rece pentru ansamblul economiei mondiale. Toţi îşi fac socotelile să vadă ce pierd din înăsprirea accesului pe piaţa americană şi evaluează, după puteri, dacă pot răspunde cu aceeaşi monedă. România a trecut în anii comunismului prin „furcile” tarifelor prohibitive pe pieţele occidentale şi a reuşit breşe spectaculoase pentru promovarea exporturilor. Faptul că acum suntem membri ai Uniunii Europene ne asigură o poziţie mai protejată faţă de schimbări radicale de tarife vamale, dar scade capacitatea de negociere directă a condiţiilor comerciale cu parteneri extracomunitari. Semnalăm o lucrare cu valenţe istorice, realizată sub egida Fundaţiei Europene Titulescu, care devine însă de stringentă actualitate pentru educarea capacităţii de negociere în interes naţional, atrofiată în ultimii ani. Ciclul amplei opere documentare „România - Supravieţuire şi afirmare prin diplomaţie în anii Războiului Rece”, coordonată de ambasadorul Nicolae Ecobescu, ajunge, în volumele 10 şi 11, la punerea în circuit a unor documente privind relaţiile româno-vest-germane. În cele 1.500 de pagini care acoperă perioada 1955-1985, găsim informaţii excepţionale, multe recent desecretizate, pentru evaluarea demersurilor şi acţiunilor statului român în condiţii complicate de adversitate a blocurilor politico-militare, care şi-a jucat cartea proprie în formarea şi consolidarea unei punţi solide cu RFG.” 

Marius Ghilezan: De ce proiectul de ţară al lui Dragnea e cel mai bun? (Romania Libera)
"Duminică, în replică la “tablele din martie” ale liderului PSD, Ludovic Orban a venit cu două contraoferte: susţinerea lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat şi moţiunea de cenzură pentru dărâmarea guvernului. O minge de world-cup şi două băşici pentru mulţi dintre români. Liviu Dragnea a avut încă din 2016 cel mai bun program de guvernare, orientat către nevoile românilor. Am spus-o încă din timpul campaniei electorale, de pe vremea când şi însuşi marele critic de azi Rareş Bogdan îl lăuda pe liderul social-democrat. La PNL, Gheorghe Falcă era directorul de campanie. I-am explicat – în calitate de om de dreapta şi de votant liberal - şi public şi direct - că anticorupţia e un proiect politic de ocupaţie, nu un program de guvernare al unei ţări. Cei care au fantezii cu procurori şi cătuşe, care îşi doresc mai mult puşcăriile pline, decât propriile case de bunătăţi, nu vor atinge niciodată masa critică, în stare să asigure majoritatea calificată să formeze guvernul. Am repetat-o şi atunci şi o spun mereu. Un partid politic trebuie să aibă idei de construcţie, nu fantezii cu barosuri de dărâmare. Din păcate, PNL a căzut în capcana haterilor, grupare de sorginte marxistă."

Sonia Cristina Stan: Infrastructura pe care o visam pentru Romania (Ziarul Financiar)
"În urmă cu 10 ani vizitam Tunisia şi primul lucru care m-a uimit a fost calitatea drumurilor publice naţionale şi regionale. Mi-am zis: wow, cum au reuşit? Nu părea să fie în culmea dezvoltării economice şi totuşi calitatea infrastructurii rutiere era foarte bună. Staţiunile turistice erau la standarde de nivel european, iar atitudinea oamenilor care lucrau aici era foarte orientată către client. Acelaşi lucru l-am observat în urmă cu trei ani, când vizitam Marocul. Calitatea drumurilor publice naţionale şi regionale era foarte bună. Drumurile care străbat munţii Atlas sunt impecabile. Miracolul african există!, mi-am spus..."

Format: 

Topic: