19 Mai 2017 - 10:39

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian ANDRONIC: Punctul pe Y. D-ale noastre, de toate zilele... (Amos News)
"Tot în Ialomița au fost prezentate ca probe, pentru ziariști, primele roșii timpurii, realizate de fermierii înscriși în programul „Tomata”. Cu gust de roșii adevărate. Românești @ Greva celor mai bine plătiți angajați ai statului, cei de la ROMATSA, a stârnit nedumerire: ăștia ce mai vor? @ Gabriela Pandele îl somează pe arhiepiscopul Robu să nu o mai atace prin comunicate sale legate de Cathedral Plaza. mai ales că toată lumea știe care e substratul real al acestui scandal @ Băsescu atacă fără milă: Anticorupția trebuie recredibilizată ACUM prin înlocuirea celor care au compromis-o! Adică cei pe care chiar el i-a pus unde sunt @ Camera de Comerț și Industrie și-a ținut prima Adunare Generală în sediul istoric din str. Ion Ghica nr.4. Dacă nu dădea Vlasov iama prin fonduri, să le joace la Cazinou ca Prințul Albert, poate că mai rămâneau bani să fie și restaurat @ Termenul de 15 mai este bătut în cuie pentru finalizarea depunerii cererilor de subvenții în agricultură. Ministrul e hotărât să nu facă nici o concesie. Cum nu face nici Bruxelles-ul @ Sunt zvonuri tot mai insistente că remanierea guvernamentală se va produce cît de curând și nu prin iulie, cum se intenționa. Printre „candidați” se numără titularii de la Interne (?), Apărare, Sănătate, Educație, pe lângă deja evocatele candidaturi ale Olguței Vasilescu și Viorel Ștefan. Ba unii, mai zeloși, vorbesc chiar de Grindeanu, deși asta, tehnic, este imposibil... ."

Petre Barbu: Toţi patru (Adevarul)
"Din toamna trecută, mă tot baţi la cap să ne vedem. Toţi patru. În vară. Să bem. Îmi tot repeţi la telefon că sunt deja 24 de ani de când nu ne-am mai văzut. De parcă cifra asta banală impune o revedere. Eu ţi-am repetat prieteneşte că am să vin. N-am nicio problemă. Să-mi comunici ziua, locul şi ora întâlnirii. Tu ai să vii din vestul ţării, rusul o să vină din est, fireşte!, eu şi cu bozgorul, cum îţi place să-l numeşti cu o pasiune tembelă, suntem aici, vă aşteptăm în centru. Drept să-ţi spun, te mint de fiecare dată. N-am niciun chef să ne revedem. Toţi patru. Să bem, adică să ne beţivim. Toţi patru. Ce, naiba, să vorbim? Dar până să vorbim, ne vom studia: burta, chelia, guşa, feţele buhăite. N-am niciun chef să evaluăm cât de ramoliţi suntem. Revenind, ce să vorbim? Despre ce anume? Serviciu, familie, copii, neveste, realizări. Frustrările le vom lasă pe mai târziu, când ne vom matoli, nu-i aşa? Să-şi facă fiecare show-ul."

Ioan Buduca: Unde sunt urmele? (Cotidianul)
"Pe listele speciale, la alegerile prezidenţiale, votează, de regulă, sub 5% din electorat. În 2009, acest procent a fost de 10% (un milion de voturi). Cine putea coordona aceste secţii de vot pe liste speciale? Secţiile aveau un preşedinte şi cinci delegaţi de partid. Numai unul era al partidului care îl susţinea pe Traian Băsescu. Cine îi putea face pe toţi ceilalţi patizani ai lui Geoană ”adepţi” ai înfrângerii lui? Nu puteai manipula miile de secţii normale. Cele speciale, da, erau mai puţine. Aveai timp să-i studiezi informativ pe cei cinci şi să-i prelucrezi. Îţi trebuia şi un argument puternic, pe lîngă elementele de şantaj. Probabil acel element a fost inspirat de călătoria secretă a candidatului PSD la Moscova. Dacă ar fi rămas 5% acel procent, ai fi avut 500 de mii de voturi repatizate aproximativ juma-juma. La 10%, puteai avea 500 de mii de voturi în plus repartizate la Băsescu. Un procent înseamnă 100 de mii de voturi, la 10 milioane de votanţi. 500 de mii de voturi în plus înseamnă plus de 5 procente. Cum le obţineai în lipsa ceor 500 de mii de alegători reali? Aveai nevoie de 500 de CNP-uri reale ale unor persoane care sigur nu mergeau la vot nici în ţară, nici în străinătate. Cin’ să fie, cin’ să fie? Romi plecaţi în străinătate şi fete intrate în reţele de prostituţie vest-europene. Cine să rezolve problema? Ministerul de Interne. De aceea, după alegerile parlamentare din 2008, am avut o luptă grea pentru acest minister. De aceea PSD-ul l-a pierdut în 2009 şi a părăsit coaliţia de guvernare PDL-PSD. Acum, avem în arhive listele cu votanţii din aceste secţii speciale: un milion de CNP-uri."

Iulian Chifu: Atrocitățile regimului Al Assad: oponenții încarcerați, spânzurați și arși în lagăre moderne (Evenimentul Zilei)
"Mai mult, după intervenția Rusiei pe teren, Al Assad a câștigat încredere și își șterge și urmele torturii, crimelor și represiunilor. Astfel, potrivit datelor identificate din satelit de americani și confirmate de oamenii de pe teren, Bashar al Assad a construit un crematoriu în curtea celei mai mari închisori din Damasc. Probele aflate în posesia statului american acoperă câteva fapte: construcția crematoriului în închisoarea militară cea mai mare din apropiere de Damasc, lucru dat publicității de Departamentul de Stat luni. Este vorba despre Stuart Jones, acting assistant secretary of state pentru Afacerile Orientului Aprăpiat, care susține că crematoriul identificat e folosit pentru a face să dispară corpurile din închisoare, acolo unde Bashar Al Assad ar fi autorizat execuții în masa prin spânzurare în rândul membrilor capturați și arestați ai opoziției. E vorba despre mii de oameni care au trecut prin acest proces în cei șase ani de război în Siria."

Dan Constantin: Cazanul cu secrete da in foc (Jurnalul Naţional)
"Planeta a intrat în zodia desecretizărilor. Unele mai de voie, altele mai de nevoie. La Washington, Trump a intrat în conflict deschis cu serviciile de informații care îi pun în cârcă, după demiterea șefului FBI, faptul că l-a luat gura pe dinante la masa cu Lavrov. Democrații mai vor să afle, prin desecretizare, discuții din Casa Albă purtate de Trump cu demisul Comey. Putin se închină cu două mâini și nu poate crede că vreodată acest virus al devoalării secretelor va pătrunde la Kremlin. Când prea multe informații sensibile se strâng într-un coș, apare și riscul să se răstoarne marfa, ca la piață, pe tarabă. Când intervine și un Snowden pe traseul securizat, tot eșafodajul se duce de râpă și mari secrete sunt livrate în vrac. Mai vine apoi un atac informatic la scară planetară care curăță calculatoarele de orice informație, ducând memoriile într-o misterioasă gaură neagă, ceva ca-n Insula Piraților. Noroc cu DIICOT că a deschis o anchetă să prindă virușii care au bântuit în weekend prin 150 de țări. Succesuri!" 

Mihai Duță: România, tigrul beat al Europei din datele INS (România Liberă)
"Gata! Emigrez în România! S-a depășit iar producția la hectar ca pe vremea lui nea Nicu. Avem cea mai mare creștere economică din Europa, așa spune Institutul Național de Statistică. Cum am citit, am și pus mâna pe portofel, dar am găsit doar niște mărunțiș. Stai! Sigur e ceva pe card. Mă reped la primul bancomat. Cred că e defect! O să fac reclamație la INS. Măcar să mă mintă frumos. Știu, o să sară niște intelectuali de stânga și o să-mi spună că n-are legătură creșterea economică cu salariul meu. Doar că tot aud de creșterea asta la fiecare Guvern din ultimii ani. Cumva, parcă ar fi trebuit să ajungă și la mine ceva din bunăstarea datelor INS, nu doar datoriile. Aceeași instituție ne spune foarte exact că din România au dispărut două, trei sau patru milioane de oameni, depinde cum privești. O marjă minoră de eroare, foarte științific calculată. „Sunt sate întregi care au dispărut, acolo nici nu ai pe cine să întrebi câţi au plecat şi câți lipsesc“, a declarat directorul cabinetului preşedintelui Institutului Naţional de Statistică (INS), Ilie Dumitrescu. Prima dată am crezut că e fostul jucător al Stelei și era un răspuns cumva justificat. Dar nu, nu era fotbalistul. Era un specialist. Că doar nu pui pe oricine director la INS."
 
Adrian Vasilescu: De ce ne despărţim cu indiferenţă de inflaţia negativă (Ziarul Financiar)
"În recentul comunicat al Statisticii în care e măsurată rata anuală a inflaţiei, din aprilie 2017 faţă de aprilie 2016, acul a urcat la plus 0,6 la sută. Şi, potrivit prognozelor, va mai urca în acest an. După doi ani cu inflaţie negativă: minus 0,9 la sută în 2015 şi minus 0,5 la sută în 2014. Aşadar, ne despărţim de inflaţia negativă. Ne despărţim cu indiferenţă, pentru că în aceşti doi ani, în care am cumpărat mai multe mărfuri… cu bani mai puţini, populaţia n-a prea dat atenţie vocilor din spaţiul public care susţineau sus şi tare că în România ar fi deflaţie. Ce n-au înţeles (ori n-au vrut să înţeleagă) aceste voci? Că, de fapt, inflaţia negativă este un simplu efect statistic. Nu venea din scăderea preţurilor, ci din reducerea TVA. Producătorii nu au fost afectaţi. Unii chiar şi-au tras în preţuri câteva procente. Cum valorile de pe etichete au scăzut, ca efect al reducerii TVA, cei mai mulţi consumatori nici n-au sesizat. Acum efectul statistic s-a stins. Inflaţia e reală. Şi e modică. Ţara noastră, cu o rată anuală a inflaţiei de plus 0,6 la sută în aprilie 2017, e departe de cea mai rea poziţie din Europa în privinţa creşterii curente a preţurilor. Ocupăm aceeaşi linie cu ţări dintre cele mai dezvoltate. În primul rând, nu mai avem cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. Apoi, am scăpat de inflaţia persistentă şi perfidă, ce miza doar pe câteva pătrunderi surprinzătoare; pe câteva "vârfuri de atac"."

Format: 

Topic: