2 Noi 2017 - 10:29

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: Telegramele zilei (Amos News)
"Te și miri că o persoană relativ cultivată (are studii umaniste) precum Mihai Fifor poate să facă o declarație atât de stupidă: „România intră într-un club select odată cu achiziționarea rachetelor PATRIOT!” STOP I se umflă pieptul de mândrie, mai ales când adaugă: „Nu orice stat al Uniunii și al lumii are așa ceva!” STOP Perfect adevărat: nu oricine, ci doar cei care sunt dispuși să plătească pentru asta. Și nu puțin STOP Este un club în care poți să intri și cu pantalonii rupți în fund dacă achiți „biletul”: o bagatelă de vreo patru miliarde de dolari! STOP Luați din bugetul care nu ajunge pentru a face suficiente școli care să nu cadă în capul elevilor STOP Ce nu spune ministrul Fifor este cum s-a ajuns să devenim membri ai clubului: ne-a întrebat cineva, printr-un referendum, dacă suntem dispuși să se cheltuiască o asemenea sumă doar ca să fim băgați în seamă? STOP Pentru cine-și mai aduce aminte, anunțul achiziției a fost făcut de președintele Iohannis, și dânsul foarte mândru că l-a convins pe prietenul său Trump să scoată din depozitele US Army niște rachete uitate acolo de pe vremea războiului din Golf STOP Iar faptul că s-a semnat contractul înaintea unui aviz parlamentar face din această operațiune unul dintre marile titluri de mândrie ale României STOP Fostul (pentru scurt timp) ministru al Justiției Corlățean face o declarație șocantă: ambasadorii SUA și Olandei au făcut presiuni nediplomatice pentru numirea  Codruței Kovesi în funcția de șefă a DNA! Ce interese au avut cei doi (ne)diplomați? STOP  În privința lui Gitenstein lucrurile par destul de clare: își securiza viitoarele afaceri de după încheierea mandatului STOP Ne putem întreba ce fel de viitoare afaceri vizează actualul ambasador american Klemm, ale cărui presiuni pentru menținerea în funcție a aceleiași Kovesi sunt de notorietate, nici măcar mascate de vreo undă de discreție, după ce își va încheia și el „misiunea”? (Punctul pe Y)."

Liviu Avram: Imunitate pentru Dumnezei. Privilegii penale pentru judecătorii Curţii Constituţionale (Adevărul)
"Judecătorii Curţii Constituţionale îşi vor rezolva ei între ei problemele penale Din cine ştie ce cotlon al Parlamentului, deputatul minorităţii sârbe, Slavoliub Adnagi, a avut o idee: să confere imunitate penală aproape totală membrilor Curţii Constituţionale. Proiectul a trecut prin cele două Camere ale Parlamentului ca rapidul prin haltă şi a ajuns, fără absolut nicio obiecţiune, înainte de votul final din Senat. Există, totuşi, câteva problemuţe. Domnul sârbo-deputat a scris prin februarie un proiect de lege prin care judecătorii CCR nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu votul a două treimi dintre membrii Curţii, adică minimum şase din nouă. Din frenezia legiferării, deputatul nu a precizat ce ar trebui să facă, în momentul votului, judecătorul vizat de anchetă: poate vota sau se poate abţine? Căci, aşa cum observa avocata Elenina Nicuţ, în legea de funcţionare a CCR este interzisă explicit instituţia abţinerii. Prin urmare, fără nicio altă precizare în proiectul de lege, putem asista la situaţia în care un făptuitor poate determina blocarea propriei inculpări. Ce infractor nu şi-ar dori asta?"

Andrei Marga: Ocolirea faptelor (Cotidianul)
"Dacă miza unei societăți este mai mult decât viețuirea oricum, atunci ocolirea faptelor, desconsiderarea metodelor și încălcarea logicii elementare, atât de copioase în România de astăzi, ar trebui să pună pe gânduri. Ele afectează evident sănătatea societății și-i împiedică performanțele. Să privim realitatea în față. Azi, observând ocolirea faptelor. Cunoștințele de istorie întrețin, cum știm, cultura și inspiră decizii. Mai ales acolo unde se perpetuează tradiții, iar științele sociale nu conving. Ce fel de redări ale istoriei găsim însă pe rafturi? Nu s-a elaborat nici până azi istoria propriu-zisă a ultimului secol din viața țării. Sunt controverse – extremismele anilor treizeci, crimele vremii, poziția țării în războiul mondial, deznodământul acestuia, comunizarea postbelică, înlăturarea ceaușismului, ceea ce a urmat – dar ele se dezleagă foiletonistic sau cu evaluări de ocazie. Nici una nu se lămurește până la capăt, documentat fără reproș, și se reia. Cercetările de referință se dau din afară. În mod exact, vin dinspre istorici, de pildă, Andreas Hillgruber, Jean Ancel, Robert Levy, Antonia Rados, care au stăruit în arhive. Sintezele indigene de istorie națională aruncate recent pe piață conțin susțineri pe care până și arhivele publicate de curând le contrazic. În schimb, chiar dacă oameni stăruitori dau monografii solide, cu documentate fără rest (de pildă, Ladislau Gyemant et all, Conscripția fiscală a Transilvaniei, Editura Enciclopedică, București, 2009-2016, 5 volume; Alexandru Buican, Brâncuși. O biografie, Artemis, București, 2006), atenția se abate spre scrieri mediocre. Persoane fără calificare izbutesc să impună interpretări intenabile ale istoriei europene. Cum este, spre exemplu, cea a „războiului social internațional“, a lui Ernst Nolte. Ele caută să țină cititorii la distanță de scrierea răspunzătoare de fapte, cultivată de, să zicem, Martin Broszat, sau Hans Mommsen, sau Eberhardt Jaekel, sau Eric Hobsbawn, sau Thomas Laqueur, sau Robert Wistrich, sau Nial Ferguson, dintre istoricii care dau formă conștiinței de astăzi."

Dan Constantin: Banda celor 10 din CSM (Jurnalul Naţional)
"Speranțele puse în Noul CSM că va reuși să iasă de sub tutela unor instituții de forță din care a emanat statul paralel s-au risipit repede. Forțarea de către președintele Iohannis de a include CSM în acțiunea neconstituțională de respingere a OUG 13 a arătat de la început pe ce picior joacă majoritatea membrilor aleși ai forumului care ar trebui să asigure independența justiției. Distinsa judecătoare Evelina Oprina, profesor universitar cu operă juridică solidă, membru ales al CSM, are convingerea că „Independența este înainte de toate o problemă de caracter”. Dacă judecăm pozițiile afirmate prin vot ale plenului sau în secțiile de judecători și de procurori, acest indicator al caracterului arată mai degrabă deficitul grav de caracter afișat al multora dintre nou-veniți. Putem deja să anticipăm cu mare probabilitate rezultatul dezbaterilor și deciziilor CSM care vizează chestiuni de fond pentru creșterea răspunderii magistraților, garantul independenței justiției rămânând captiv sistemului ocult." 

Marius Ghilezan: Rezistenţa din munţi şi visul american (Romania Libera)
"La 27 de ani de la re­voluţia din 1989, un senator jigneşte re­zistenţa din munţi, iar procurorii, poliţiştii şi magistraţii au cele mai mari pensii. Bunicii noştri au aşteptat aproape jumătate de secol americanii. Mulţi au murit cu arma în mână pe front sau au căzut prizonieri. Securitatea a decimat elita politică a României. Intelectualitatea anilor ’50 a trecut prin cel mai degradant model de „reeducare“ – „Fenomenul Piteşti“. Elisabeta Rizea, femeia din Nucşoara care i-a hrănit pe camarazii lui Arnăuţoiu, ascunşi în Munţii Făgăraş, avea să mărturi­sească după 1989 că în timpul anchetelor şi torturilor aplicate de „jăndarii regimului comunist“ îşi făcea cruce cu limba în cerul gurii, rugându-se la Dumnezeu să o ajute să nu spună nimic. A fost un om, un timp, un caracter. Astăzi, toate televiziunile prezintă zâmbetul ironic şi declaraţiile lui Romică Părpalea. Predestinat nume. Un turnător la DNA al lide­rului PSD şi al unui ministru din Cabinet. Strada laudă regimul terorii şi legitimează noua Securitate. Nimeni nu cade în depresie. Ura s-a ge­neralizat. Trăim un adevărat experiment social. Cum să fii ţinut în lesă cu procuratura. Astăzi, când un fost director de penitenciar saltă 40.000 de lei pe lună pensie, un procuror – 24.000 de lei, iar un chestor – 12.000, nicio minte limpede nu mă poate contrazice că trăim într-un stat poliţienesc, securist şi mafiot." 

Cristian Hostiuc: Avertismentul disperat al marilor companii şi investitori din România la adresa guvernului PSD: Nu mai vrem reduceri de taxe şi impozite (Ziarul Financiar)
"Europa traversează cea mai bună perioadă de creştere economică de după criză, încrederea companiilor şi a consumatorilor în economie şi în viitor fiind la maximul ultimelor două decenii. Germania merge cu motoarele turate la maximum, exporturile companiilor germane cucerind întreaga lumea. Acest lucru este extrem de important pentru economia românească întrucât Germania este principala piaţă de export pentru România, fiind parte dintr-un lanţ global. O cutie de viteze făcută de Daimler la Sebeş se regăseşte într-o maşină Mercedes vândută pe piaţa americană sau chineză. Afacerile Daimler de la Sebeş au crescut de la 1,5 mld. lei pe tot anul 2016 la 3,5 mld. lei (760 mil. euro) în primul semestru  din anului 2017. Dacă ritmul se menţine, fabrica de la Sebeş, o investiţie de 300 mil. euro, va ajunge la afaceri de 7 mld. lei pe 2017 (1,5 mld. euro). Dar deşi România are cea mai mare creştere economică din Europa, cel puţin în T2, cu cel mai ridicat număr de salariaţi din ultimul deceniu din România - 4,8 milioane, cu una dintre cele mai reduse rate ale şomajului, cu proiecte de investiţii care pot să înceapă oricând, numai companiile să găsească oameni, temerea tuturor investitorilor, începând de la cei financiari la cei strategici, este legată de posibilul derapaj fiscal şi instabilitatea fiscală."

Format: 

Topic: