21 Sep 2017 - 09:54

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: Punctul pe Y. Siguranța (inter)națională (Amos News)
"STOP Această dictatură sub acoperire este posibilă cu sprijinul deplin al unor guverne străine care, prin protejarea reprezentanților lor își securizează interesele locale STOP Campioni ai democrației în propriile țări, se arată cât se poate de indiferenți față de metodele și mijloacele prin care cei pe care îi cauționează le apără intersele economice sau strategice STOP E ca-n „Ferma animalelor”: patru picioare - bun, două picioare - rău! Cu condiția ca „patrupezii” să facă parte din clientela proprie STOP Prin intermediul căreia pot fi atinse obiectivele securității (inter)naționale - concept paradoxal pentru o națiune care într-atât de aliată și de parteneriată încât se ocupă alții de acest aspect, cu prețul modic al unor procente din PIB STOP Aceasta este o altă fațetă a abandonării „intersului național” - un alt concept falsificat cu nerușinare de o grupare de profitori cu idei puține dar cu interese mari STOP Precum un cățel bine dresat România răspunde cu promptitudine comenzilor transmise printr-o veritabilă isterie războinică declanșată de nevoia consolidării economiei de profil cu banii altora STOP Spectrul oricărei amenințări face bine la bursa industriei ce produce  armamentul pe care doar fraierii mai cred că le poate asigura... prezentul."

Lavinia Bălulescu: Moartea strălucitoare (Adevărul)
"Igor Kostin (născut în Republica Moldova), fotograf al agenţiei de presă Novosti, a fost primul jurnalist care a asistat la dezastru „Nu ştiu despre ce să povestesc. Despre moarte sau despre iubire? Sau este acelaşi lucru, despre ce? Ne căsătorisem recent. Încă mai mergeam pe stradă ţinându-ne de mână, chiar dacă ne duceam la magazin. Mereu amândoi. Eu îi spuneam lui: «Te iubesc!». Dar încă nu ştiam ce mult îl iubeam“. Aşa începe primul monolog din volumul „Dezastrul de la Cernobîl“, de Svetlana Aleksievici (Editura Corint). DE ACELASI AUTOR O ţară de tramvaie, o ţară de maşini Fotbal non-stop la Terasa Fericirii Tot ce-am uitat, tot ce mai ţinem minte încă M-am apucat să o recitesc (şi în cazul acestui volum – să o citesc) pe autoare după ce am aflat cu bucurie că este invitată la „Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi“ (FILIT), care se va desfăşura în perioada 4-8 octombrie şi care chiar e de neratat. Scriitoarea şi jurnalista din Belarus Svetlana Aleksievici a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2015, la vârsta de 67 de ani, pentru „scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre“."

Sorin Avram: Dragnea, trei dintr-o lovitură (Cotidianul)
"Partidul care este în toate cele ce sunt şi în cele ce mâine vor râde la soare a hotărât comasarea unor instituţii. Preşedintele Partidului, Liviu Dragnea, a anunţat decizia, care, chipurile, ar fi fost luată după ce s-a consultat cu membrii Guvernului. Domnul Dragnea se referă la mulţimea de agenţii împrăştiate în toată ţara, care au apărut ca urmare a înfiinţării unor agenţii „mamă” la Capitală. Pentru ca pensionarii să se minuneze şi să înţeleagă de ce nu le vor creşte veniturile aşa cum Partidul a promis în campania electorală, Liviu Dragnea a exagerat, spunând că există „mii” de astfel de agenţii, care urmează să fie comasate. Ceva concedieri, a fost întrebat şeful Partidului. „Nu neapărat”, a răspuns acesta, scopul comasării reprezentându-l „eficientizarea activităţii instituţionale”."

Serban Cionoff: Liviu Dragnea a pus o intrebare. Cine ii raspunde? (Jurnalul Naţional)
"Ieri, Liviu Dragnea a făcut, la postul România TV, o declarație peste care nu cred că ar trebui să trecem prea. Spunea,așadar, președintele PSD că, la un moment dat, a fost sunat de către ,,ambasade ale unor state străine’’ care doreau să îl întrebe despre disputele care aveau loc, în teritoriu, între organizațiile PSD și cele ale USR. Menționând, cu același prilej, faptul că distinsele personalități diplomatice acreditate la București manifestau un interes cu totul aparte în ceea ce privește oportunitatea plângerii penale depuse de către Ana Maria Pătru, la acea data Președinta Autorității Electorale Permanente, pe un subiect extrem de  sensibil și anume proveniența fondurilor folosite în campania electorală de către partidul al cărui lider și vedetă mediatică era Nicușor Dan. Împrejurare din care Liviu Dragnea pune o întrebare punctuală:,,S-a mai întâmplat ceva cu plângerea penală făcută pe finanțarea ilegală a USR-ului?’’ După care răspunde scurt:,,Nimic!’’ și conchide:,,Dacă era vorba de noi…’’ Firește, de PSD!." 

Sabina Fati: Scandalul SRI: cine-l întreține și cine profită? (Romania Libera)
"Un fost colonel bănuit că a complotat împreună cu mercenari străini pentru eliminarea șefei DNA și un fost general care-și făcea vacanțele cu un politician dubios developează fața „bună“ și fața „rea“ a celui mai mare serviciu secret din România. Dincolo de eroii pozitivi și negativi, se întrevăd însă și profitorii scandalului, din politică și din afara ei. Din „dezvăluirile“ colonelului rezultă că procurorii anticorupție ar fi fost la dispoziția SRI, că Serviciul Român de Informații făcea abuzuri și chiar poliție politică, iar presa care susținea DNA ar fi fost, de fapt, subordonată conducerii Serviciului. Nu există probe ale derapajelor invocate, dar ani de zile a fost pregătit terenul pentru a demonstra că lupta anticorupție ar fi fost doar o revanșă politică. Nu e clar cine și-ar fi luat revanșa în fața cui, de vreme ce DNA a trimis la închisoare lideri din toate partidele și din toate instituțiile, inclusiv cele de forță. Panica a fost cu atât mai mare cu cât algoritmul DNA era aleatoriu, iar protocolul între SRI și DNA a rămas secret până în zilele noastre. De partea cealaltă, fostul număr 2 din SRI, generalul Florian Coldea, în loc să lămurească lucrurile, face, în singurul interviu pe care l-a dat vreodată, filosofia serviciilor de intelligence și spune platitudini de genul „există forțe interne și externe care și-ar dori servicii românești inhibate și retrase în cazarmă, pentru ca unii să își realizeze planurile și obiectivele care nu au nimic de-a face cu interesele României“." 

Adelina Mihai: De ce se revoltă companiile pentru creşterea salariilor? (Ziarul Financiar)
"Managerii români câştigă la jumătate faţă de cei germani, dar muncitorii sunt de 6 ori mai prost plătiţi decât în Germania. „Dacă eşti şofer sau electrician, rentează să lucrezi în altă ţară. Dacă eşti specialist sau middle manager, e discutabil.“ Un angajat pe o poziţie de specialist dintr-o companie privată din România câştigă, în medie, un salariu de bază lunar de 1.340 de dolari brut pe lună, la care se adaugă bonusuri şi beneficii în valoare echivalentă a 183 de dolari pe lună, arată rezultatele studiului salarial realizat de firma de consultanţă în resurse umane Mercer, parte a grupului Marsh & McLennan Companies. „În România, salariul de bază brut în companiile private este de circa 16.000 de dolari (1.340 de dolari/ lună- n.red.), peste nivelul salariului mediu pe economie raportat la Institutul Naţional de Statistică. Dacă ne uităm la ţări din jurul nostru şi la Brazilia sau la America de Sud, vedem că în continuare suntem foarte competitivi din punctul de vedere al salariilor“, a explicat Alina Popescu, talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer Marsh Benefits. Astfel, dacă în România pachetul salarial total este de 1.522 de dolari brut pe lună (salariul de bază + bonusuri), în Brazilia este de 2.252 de dolari pe lună (cu 32% mai mare ca în România), în timp ce Africa de Sud valoarea pachetului salarial primit de un specialist este de 3.327 de dolari pe lună, dublu faţă de nivelul din România."

Format: 

Topic: