Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi...

OCTAVIAN ANDRONIC: Punctul pe Y: Jaful CARE se practică la Buget...(AMOS News) 
Dacă la o firmă privată se întâmpla ceea ce s-a petrecut la societatea de Asigurări CARE, aparţinând băncii de Stat EXIMBANK, problema îi privea pe patroni. Şi anume faptul că la conducere a fost instalat un individ fără studii de specialitate (a minţit cu tupeu - şi a fost crezut pe cuvânt - că ar fi licenţiat a două universităţi, una din ţară şi alta din Olanda - prima negând faptul, iar a doaua neexistând!) şi care a dat iama, vreme de trei ani, în bugetul companiei făcând achiziţii de uz personal pe care puţini patroni şi le-ar fi permis din banii proprii (şi-a cumpărat un Bentley din leafă, a decontat sejururi cu familia la Paris şi Cannes, şi-a cumpărat bijuterii Cartier şi telefoane Vertu placate cu aur, a decontat mesele la restaurante de fiţe ale nevestei, a închiriat maşini de lux la Saint Tropez şi Nisa şi a călătorit cu elicopterul la Montecarlo!) Culmea este că din 2010, când a devenit preşedintele Consiliului de Supraveghere (!?) al firmei de asigurări, nimeni nu s-a sesizat de comportamentul de nabab al lui Radu Frâncu, individ despre care Corpul de Control al Guvernului, care a sesizat Parchetul în legătură cu isprăvile acestia după ce a fost suspendat la mijlocul anului trecut, nu ne spune şi cum a ajuns acesta în funcţie. În mod sigur, nu pe baza calităţilor manageriale - care s-au văzut limpede în bilanţurile catastrofale ale societăţii, ci prin protecţie politică. Cine putea să-l protejeze în 2010 când a fost numit? Răspunsul ar putea fi găsit cu uşurinţă dacă nu-ar fi fost la mijloc nişte conexiuni între fosta şi actuala putere pe care cunoscătorii le cunosc... 

Ioana Lupea: Soluţie pentru stârpirea baronului dăunător(Adevărul) 
Baronul local a fost atestat documentar, pentru prima oară, în guvernarea Năstase. Specialiştii încă studiază condiţiile în care s-a produs apariţia acestei malformaţii politico-administrative. Deocamdată, doar DNA pare să fie tratamentul eficient împotriva baronului local care a capturat democraţia şi economia locală. Dar nu e suficient.Baronul local este de regulă preşedinte de Consiliu Judeţean sau primar de mare oraş. El a apărut în Partidul Social Democrat odată cu transferurile de la buget pe criterii politice către administraţia locală cu scopul de a întări puterea partidului într-o unitate administrativ-teritorială. Crearea de fiefuri electorale  sigure prin finanţarea baronilor locali a fost strategia lui Adrian Năstase pentru alegerile prezidenţiale din 2004, care s-a întors împotriva lui şi l-a obligat să inventeze teza "centrului imaculat".

SILVIU SERGIU: Cum a dispărut vechiul PSD, partidul hoților competenți (Evenimentul Zilei)
Sunt cei care preluat puterea politică purtându-l pe brațe pe Ion Iliescu, după ce nomenklatura ceaușistă a fost mazilită. Semănau mult cu baronii roșii de astăzi. Erau la fel de lacomi, la fel de corupți. Erau însă mult mai competenți decât generația beizadelelor politice, care conduce astăzi „cel mai mare partid al țării”. Pe vremuri, administrația PSD-istă, de la nivel central sau local, zbârnâia. Era formată din oameni școliți înainte de 89, specializați în limitarea efectelor unor calamități. Pe atunci, Nicolae Ceaușescu era obsedat de faptul că o administrație ineficientă în astfel de momente poate alimenta tensiunea din societate și poate cataliza o revoltă populară.Am fost reporter acreditat la Palatul Victoria între 2000 și 2004. I-am văzut la lucru pe PSD-iștii de atunci. Desigur, baronii furau și atunci banii de diguri, risipeau și atunci resursele bugetare pe investiții inutile, dar când stihia lovea o zonă din țară baronimea și supușii săi se transformau într-o veritabilă gardă națională extrem de eficientă.

SORINA IONASC: Răsplata nesimţirii (Gândul)
Se ia un român de rând, pe care îl numim clasic, Ion. Acest Ion câştigă în jur de 4.300 de euro pe an ca să plătească un senator cu 9.000 de euro pe an. Şi când senatorul îşi ia patru săptămâni de vacanţă doar ca să-şi ajute nişte colegi să ajungă în Parlamentul European, unde câştigă 200.000 de euro an, cetăţeanul Ion ce ar trebui să facă?Un român munceşte, în medie, 40 de ore pe săptămână, 21 de zile pe lună, 12 luni pe an. La final, românul ajunge să muncească, în medie, aproximativ 2.000 de ore pe an, pe un salariu mediu de aproximativ 360 de euro (1.600 de lei). Un medic rezident, de exemplu, câştigă în jur de 250 de euro pe lună şi munceşte cel puţin 10 ore pe zi.

IONUT BALAN: Guvernul majorează cursul peste 4,7 lei/euro (Jurnalul Naţional)
Aţi plătit vreodată pe un euro mai mult de 4,7 lei? Analiştii spun că maximul istoric s-a plasat în jurul a 4,6 lei/euro, nu la 4,738. Acesta e cursul la care se calculează accizele în 2014. Pentru că, după ce rata de schimb din prima zi lucrătoare a lunii octombrie 2013 s-a situat sub cea din octombrie 2012, guvernanţii au decis să schimbe formula. Când nu le convine cursul din anul anterior, îl folosesc pe cel din urmă cu doi, pe care-l indexează cu inflaţia.Dar chiar aşa, de ce are România accize în euro? Eu ştiam că leul e moneda naţională şi că nu mai avem nicio legătură cu euro cât timp nu există un calendar de aderare, iar banca centrală recomandă populaţiei să se împrumute în lei - moneda în care generează venituri. Şi dacă BNR militează pentru credite în lei, înseamnă că pledează ca şi activitatea economică să aibă loc în monedă locală. Cine face notă discordantă e mai ales Trezoreria Statului, care s-a împrumutat de curând în euro, deşi are majoritatea veniturilor în lei. Evident, cu excepţia accizelor în euro. Pe care le utilizează însă, probabil, ca să transfere populaţiei riscul valutar, fiindcă nu foloseşte instrumente de hedging. 

EDUARD IVASCU: E oficial: televizorul minte (Puterea)
A trecut Paştele, însă nu la fel pentru toţi. În sudul ţării, mulţi români au făcut sărbătorile cu apa în case, victime ale unui stat care îi „ajută” eventual doar să supravieţuiască inundaţiilor, dar niciodată să le prevină. Altfel cum ar mai putea politicienii să facă promisiuni grase şi să se bată cu pumnii în piept că au aprobat ajutoare de urgenţă, taman înainte de alegeri.Importantă nu e rezolvarea definitivă a problemei, ci imaginea publică a guvernanţilor, iluzia indusă alegătorilor că „se iau măsuri”. Politicienii noştri au fost învăţaţi că nimic din ceea ce fac nu contează, dacă nu se vede la televizor. Camera de filmat are asupra lor un efect aproape magic, îi transformă în altceva. Aproape că nu mai există legătură între omul-politician şi imaginea sa publică. Dedublarea asta are însă şi un cost: scoate la suprafaţă, din când în când, arama.

GABRIEL BEJAN: Dragnea, cu barca pe uliţă. Imaginea eşecului în a ne alege conducătorii (România Liberă)
Nu-i puţin lucru să-l vezi pe Liviu Dragnea mergând cu barca pe uliţele unui sat, din judeţul pe care l-a condus 16 ani, după ce câteva pârâiaşe s-au revărsat în gospodăriile oamenilor. Imaginile cu vicepremierul inspectând inundaţiile din Teleormanul care „l-a făcut om”, atât profesional cât şi material, reprezintă tabloul perfect al eşecului nostru ca naţie liberă să-şi aleagă conducătorii pe care-i crede de cuviinţă. Să ne înţelegem, cele 86 de comune inundate, 250 de persoane rămase fără un acoperiş deasupra capului şi trei vieţi omeneşti pierdute- bilanţul de luni după-amiază al inundaţiilor- nu sunt victimele unei situaţii ieşite din comun, a revărsării vreunui Gange românesc sau cine mai ştie ce catastrofă naturală. Nişte firicele de apă din sudul ţării s-au umflat de la ploile din ultimele zile şi au ieşit din matcă invadând culturile şi gospodăriile oamenilor. Un eveniment care are loc, într-o măsură mai mare sau mai mică, de fiecare dată când plouă excesiv, cum se întâmplă, de regulă, în România, în fiecare primăvară. Că astfel de pericole sunt cunoscute (şi într-un fel asumate) este dovedit chiar de explicaţiile lui Liviu Dragnea care, intrat prin telefon într-o emisiune la B1 TV, a spus că inundaţiile din localitatea Beiu au fost cauzate de lipsa unui dig în locul în care se întâlnesc râurile Teleorman şi Vedea. Vicepremierul a mai declarat că încă din 2006 autorităţile locale ar fi sesizat Apele Române în legătură cu necesitatea construcţiei respectivului baraj, dar că nu s-a făcut nimic invocându-se „lipsa banilor”. O explicaţie care ar trebui să ne facă să înţelegem că Dragnea, care vine după trei mandate de preşedinte de consiliu judeţean şi unul de prefect, exact în judeţul Teleorman, nu are nici o vină pentru nenorocirea oamenilor din Beiu, dar care, dimpotrivă, naşte alte întrebări: de ce s-a mulţumit autoritatea locală timp de opt ani cu răspunsul celor de la Administraţia „Apele Române”, când viaţa oamenilor era în pericol, de ce nu a făcut Liviu Dragnea mai multe pentru localnicii din Beiu după ce a ajuns vicepremier, de ce nu s-au accesat fonduri europene pentru investiţia respectivă, de ce nu şi-a pus nimeni problema că pagubele produse de o inundaţie vor fi infinit mai mari decât investiţia în digul de la Beiu (şi tot statul va trebui să le repare) şi aşa mai departe. 

ANALIZĂ ZF: Îi vedem la televizor când sunt inundaţii, dar altfel nimeni nu vorbeşte de ei: Trei milioane de români apar în statistici ca ocupaţi, dar nu sunt angajaţi nicăieri (Ziarul Financiar)
Dezindustrializarea a împins oamenii din mediul rural înspre agricultură de subzistenţă şi plecarea în străinătate. 
România figurează cu o populaţie ocupată de 9,2 milioane de persoane, dar nu­mai 6,2 milioane sunt sa­lariaţi.
Despre restul de trei milioane nu se ştie nimic: sunt „gaura neagră“ a statisticii forţei de muncă, dar care devin vizibili doar atunci când sunt afectaţi de dezastre precum inundaţiile.
Cu trei milioane de persoane încadrate în categoria populaţiei ocupate, dar care nu au statut de salariat, Ro­mânia se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte ponderea acestei categorii de populaţie în numărul total de locuitori - de 14,7% - în condţi­ile în care procentul mediu raportat de celelalte state europene este de doar 6,4%, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza datelor de la Eurostat.

 

 

24 Apr 2014 - 09:00

Alegerea editorilor: 

Format: