Publicat: 26 Iulie, 2013 - 10:10

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi...


OCTAVIAN ANDRONIC: Tiki-Taka la BNR (AMOS News)
"Îl comparam, ieri, pe Mugur Isărescu cu un Mourinho, care a aliniat cea mai bună echipă de care dispune, compusă din foşti membri ai Executivului şi din oameni cu trese în sistemul bancar. Evoluţia lor a marcat marea virtuozitate a unor personaje cu experienţă şi aplomb. Pentru cei care au fost cuceriţi de spectacolul schimbului de pase-idei, preluate, jonglate şi şutate cu eleganţă, tactica adoptată de guvernator a adus cu celebrul tiki-taka de la Barcelona. O tactică cu atât mai spectaculoasă cu cât ţesătura de pase nu se împiedica de un adversar. Unicul adversar ar putea fi considerat presa, care a pus cu timiditate câteva întrebări ce ar fi putut produce o breşă în apărarea echipei, dar n-au creat-o pentru că răspunsurile au fost evazive şi uneori pe lângă obiect. Aş fi văzut această dezbatere mai degrabă ca un meci real cu o echipă adversă, din care să fi făcut parte câţiva dintre membrii Executivului, mai dispuşi decât Vosganian să rămână în teren până la fluierul final şi să accepte chiar un rezultat nefavorabil."

PETRE BARBU: Puritatea şi fanatismul (Adevărul)
"Un personaj memorabil pe care l-am descoperit în acest an de lecturi este Bunicul din nuvela „Seară de primăvară ’45” de Radu Cosaşu. Textul se află în volumul „Supravieţuirile 3. Logica”, apărut la Editura Polirom. DE ACELASI AUTOR Nu-ţi mai trimite CV-ul! Te ţin de mână Restricţie de viteză Sunt atât de fericit că am descoperit acest personaj încât n-am chef să împărtăşesc fericirea mea nimănui! Aşa încât, am să-mi povestesc aici, numai mie, despre Bunicul lui Radu Cosaşu din nuvela „Seară de primăvară ’45”. Puţin îmi pasă de cititori şi de comentatori! Sunt fericit şi egoist! Tânărul comunist Beniamin (19 ani) o aduce pe prietena lui Ana în casa părinţilor săi, chiar în seara în care familia sărbătorea Paştele Evreiesc. Se săturaseră să se tot sărute pe străzi, „vagabondând” înfierbântaţi. Beniamin sfidează sărbătoarea, în care ai lui îl aşteptau pe Eliahu Anavi, un duh care trebuia să soarbă din paharul cu vin ţinut, conform ceremoniei, de tatăl tânărului comunist. Beniamin se închide în camera sa cu Ana. E atins rău de comunism, îşi dispreţuieşte familia mic-bugheză şi e plin de ură împotriva vechilor „convenţii”... (Nu are rost să insist.)"

SIMONA IONESCU: Secretele unei înlocuiri din funcţie la Interne (Evenimentul Zilei)
"În miezul unor evenimente politice puternice, o schimbare la vârful Ministerului de Interne a trecut neobservată. Ştirea nu a generat talk-show-uri tv şi nici articole ample în ziare, deşi ar fi meritat. De mai multe luni, în minister e fierbere, iar ”pârele” erau servite unor oameni de presă prin tot felul de canale. Răzbunarea şi dezinformarea, prin orice mijloace, reveniseră în sânul instituţiei, după ani mulţi de acalmie. E vorba de ştirea cu secretarul de stat de la Interne, chestorul Anghel Andreescu, înlocuit de premierul Victor Ponta, pe 24 iulie, cu chestorul de poliţie Florea Oprea, fost adjunct al şefului IGPR. Trebuie precizat că, oficial, chestorul general (r) dr. Anghel Andreescu a fost eliberat din funcţie la cererea lui. De ce ar fi făcut acest lucru un şef care, în dimineaţa aceleaşi zile, participase, jovial, la festivităţile prilejuite de sărbătorirea a 149 de ani de existenţă a Poliţiei de Frontieră, o instituţie de care era extrem de ataşat?"

CRISTIAN ANDREI: „Draga de ANI” la mâna lui Ponta (Gândul)
"Ponta a fost reconfirmat la Palatul Victoria, iar şefii din teritoriu cer acum respectarea promisiunilor electorale. La nici şase luni după preluarea puterii, ei bat cu pumnul în masă şi cer schimbarea prerogativelor ANI. Vicepremierul Dragnea a promis că totul se va rezolva, iar la ministerul Justiţiei se află deja un act normativ în acest sens. În judeţe, ANI este privită ca un duşman, un adversar mai puternic decât toată Opoziţia la un loc. Ura pentru inspectorii ANI este transpartinică, chiar dacă unii încearcă să mimeze grija pentru binele Agenţiei. Cum să îţi fie dragă o instituţie care îţi cotrobăie prin avere şi te ia la întrebări pentru fiecare bănuţ, contract şi funcţie deţinută?"

DAN CONSTANTIN: Suspendatu' în patu' lu' împuşcatu' (Jurnalul Naţional)
"Coincidenţele fac din istoria noastră o succesiune de întâmplări tragicomice. În urmă cu exact 35 de ani, în ultima săptămână de iulie se producea “defectarea” lui Pacepa. Generalul de Securitate care avea un rol cheie în spionajul românesc era şi consilier al preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi, ca atare, avea un statut practic de neatins. A plecat în 22 iulie în Germania cu un mesaj pentru cancelarul RFG şi, în 24 iulie a dispărut din hotelul din Koln unde se afla cazat. După două zile de căutări fără succes, Ceauşescu a fost anunţat că Pacepa s-a “evaporat”. Rapid, această dispariţie s-a confirmat drept o trădare istorică. Ceauşescu era în Deltă şi a revenit în 26 iulie la Neptun. A avut nopţi de insomnie încercând cu disperare să-şi recupereze spionul-şef de la nemţi şi apoi de la americani. Palatul de la Neptun a devenit apoi un coşmar pentru Ceauşescu, unde, în anii care au urmat până în 1989, în fiecare vară nu putea să scape de fantoma lui Pacepa."

RĂZVAN MATEO MATEESCU: Un declaraţie, ve rog! (Puterea)
"De 24 de ani, la Balvanyos şi Băile Tuşnad are loc Universitatea de vară, organizată de mai multe asociaţii ale maghiarilor din România. De 24 de ani, în fiecare vară se strâng sute de invitaţi în Harghita, la acest eveniment şi, tot de atâţia ani, oamenii politici, atât cei ce îi reprezintă pe maghiarii din România, cât şi pe cei din Ungaria au venit şi au făcut declaraţii. Şi cum au venit, aşa au şi plecat, apoi le-au reluat anul viitor cu acelaşi succes. Până în 2004, atât temele, cât şi declaraţiile începeau cu “împreună, spre Europa”. După ce Ungaria a prins primul tren şi noi am rămas cu gara, s-au mai nuanţat. Încă din 2006, actualul premier al Ungariei, Viktor Orban, vorbea despre “unificarea naţiunii maghiare”, dar aceleaşi vorbe le folosea şi în 2011, când spunea că dubla cetăţenie pentru membrii minorităţii maghiare din statele vecine este un pas spre îndeplinirea acestui deziderat. Mai mult, la aceeaşi ediţie, Orban a atins „cea mai sensibilă problemă”: migraţia maghiarilor din Ardeal. „Oamenii au dreptul legitim să-şi părăsească ţara natală, să plece să lucreze, să fie fericiţi, dar aşa nu se poate construi o naţiune puternică”."

CRISTIAN CÂMPEANU: Antena 3 şi şantajul care-i poate fi fatal (România Liberă)
"Cazul Antena 3-Sorin Alexandrescu NU este un caz despre libertatea presei sau chiar despre libertatea de expresie. Mai întâi, că Antena 3 nu face presă şi nu a făcut niciodată. Nu există, probabil, nicăieri în lume un post de televiziune ”de ştiri” care să fi produs mai puţine ştiri în întreaga sa existenţă. Producţia de presă conţine, intrinsec, noţiuni şi valori precum respectul faţă de fapte şi responsabilitatea etică pentru produsul publicat. Nimic de acest fel nu se găseşte în producţiile Antenei 3, cu excepţia reportajelor lui Carmen Avram, dar aceste producţii sunt covorul scump sub care este ascunsă întreaga mizerie a trustului lui Voiculescu. Ceea ce a fost însă Antena 3 de la început, a fost un instrument de manipulare fără scrupule a faptelor şi de propagandă agresivă destinat unui singur scop: Pentru a servi interesele politice şi economice ale lui Dan Voiculescu, pentru a propaga şi imprima în conştiinţa publicului televizual ”viziunea despre România” a lui Dan Voiculescu."

CLAUDIA MEDREGA: România, „macrostabilizată“, dar „letargică“. Cui foloseşte? (Ziarul Financiar)
"Consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere. De ce? Deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat. Acestea au fost ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI la Bucureşti, Christine Lagarde. Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale actuale, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, însă care, din păcate, se lasă aşteptată în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi. Apoi, vorbeau de deficite bugetare. Şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea... ."