3 Noi 2017 - 08:42

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: Telegramele zilei (Amos News)
"Te și miri că o persoană relativ cultivată (are studii umaniste) precum Mihai Fifor poate să facă o declarație atât de stupidă: „România intră într-un club select odată cu achiziționarea rachetelor PATRIOT!” STOP I se umflă pieptul de mândrie, mai ales când adaugă: „Nu orice stat al Uniunii și al lumii are așa ceva!” STOP Perfect adevărat: nu oricine, ci doar cei care sunt dispuși să plătească pentru asta. Și nu puțin STOP Este un club în care poți să intri și cu pantalonii rupți în fund dacă achiți „biletul”: o bagatelă de vreo patru miliarde de dolari! STOP Luați din bugetul care nu ajunge pentru a face suficiente școli care să nu cadă în capul elevilor STOP Ce nu spune ministrul Fifor este cum s-a ajuns să devenim membri ai clubului: ne-a întrebat cineva, printr-un referendum, dacă suntem dispuși să se cheltuiască o asemenea sumă doar ca să fim băgați în seamă? STOP Pentru cine-și mai aduce aminte, anunțul achiziției a fost făcut de președintele Iohannis, și dânsul foarte mândru că l-a convins pe prietenul său Trump să scoată din depozitele US Army niște rachete uitate acolo de pe vremea războiului din Golf STOP Iar faptul că s-a semnat contractul înaintea unui aviz parlamentar face din această operațiune unul dintre marile titluri de mândrie ale României STOP Fostul (pentru scurt timp) ministru al Justiției Corlățean face o declarație șocantă: ambasadorii SUA și Olandei au făcut presiuni nediplomatice pentru numirea  Codruței Kovesi în funcția de șefă a DNA! Ce interese au avut cei doi (ne)diplomați? STOP  În privința lui Gitenstein lucrurile par destul de clare: își securiza viitoarele afaceri de după încheierea mandatului STOP Ne putem întreba ce fel de viitoare afaceri vizează actualul ambasador american Klemm, ale cărui presiuni pentru menținerea în funcție a aceleiași Kovesi sunt de notorietate, nici măcar mascate de vreo undă de discreție, după ce își va încheia și el „misiunea”? (Punctul pe Y)."
 

Andrei Pleşu: Despre (ne)încredere (Adevărul)
"Exasperat de „stabilitatea“ nefastă a relelor naţionale, îmi permit să reiau, cu oarecari modificări, un articol scris acum zece ani. Se va vedea că n-am evoluat aproape deloc. Şi că absenteismul electoral nu se explică doar printr-un civism somnolent, ci şi prin indigenţa lumii noastre politice, inaptă să convingă, să stimuleze adeziunea, să ofere soluţii credibile. Regimul democratic e bun, cu condiţia să fii mereu cu ochii pe el. Cu alte cuvinte, instituţiile democratice funcţionează mulţumitor, numai dacă nu te laşi orbeşte pe mîna lor, dacă nu le idolatrizezi, dacă le tratezi cu o principială neîncredere. Aceasta este, în mare, teza ultimei cărţi publicate, în toamna trecută (2006), de Pierre Rosanvallon (La Contre-démocratie. La politique à l’âge de la défiance). S-ar zice că, pentru a obţine un binom politic funcţional, trebuie să combini legitimitatea guvernării cu o suspicioasă veghe cetăţenească. Cetăţeanul civilizat nu se poate limita la rolul de simplu elector (asumat o dată la patru, cinci sau şapte ani). Important e ce face în intervalul dintre alegeri: cum supraveghează Puterea, cum împiedică derapajele ei, ce formulă instituţională găseşte pentru a-şi exercita oficiul de judecător al Puterii, dincolo de votul periodic de care dispune. Cînd votează, alegătorul livrează legitimitate şi încredere".
 

Ioan Buduca: Cheltuieli și venituri(Cotidianul)
"Guvernarea actuală era bazată în materie de încasări la Buget pe o singură mișcare de șah fiscal: ­impozitul pe cifra de afaceri. Dacă s-ar fi putut face această mișcare, nu s-ar fi strâmbat coloana cheltuielilor ­bugetare atât de rău: amânări de plăți promise, promisiuni neonorate etc. Taxări suplimentare și supraccize au intrat în agenda guvernării. De ce n-a putut fi impus impozitul pe cifra de afaceri? Funcționează deja, de ceva vreme, în zona micilor întreprinderi. Marile companii au reușit să sperie cumva intenția guvernării pesediste. Cum? – iată întrebarea-cheie. Au amenințat cu delocalizarea afacerilor din România? Probabil. Statisticile UE arată că, aici, la noi, băncile declară un profit care, raportat la media europeană, este mult mai mare. De ce oare nu reușește guvernarea pesedistă ceea ce guvernul de la Budapesta a reușit fără să tulbure apele cu sperietoarea impozitului pe cifra de afaceri: suprataxarea ieșirilor de capital? Aceste ieșiri sunt pârghia principală a optimizărilor agresive ale profiturilor. O anume suprataxare a lor ar fi ponderat abuzurile de optimizare. Băncile au amenințat cu altceva: cu creșterea ROBOR-ului, ceea ce ducea la creșterea dobânzii pentru împrumuturile guvernamentale. BNR a jucat de partea băncilor în acest joc. La Budapesta, Banca Centrală a jucat de partea Guvernului."
 

Florin Condurateanu: Dragostea aprinde călcâiele. Dar le şi roade (Jurnalul Naţional)
"Strălucind de succese, actorii atrag admiratoarele şi fanele precum se strâng fluturii la abajurul luminat al veiozei. Roiesc fetişcanele îndrăgostite de eroii semeţi din piese şi filme, se calcă pe picioare pentru un biet autograf şi declară actorilor că sunt amorezate peste poate de ei. Dar şi divele scenei sunt curtate de zeci, de sute de flăcăi cu tunsori moderne şi buchete de flori cât roata de rezervă a maşinilor. Viaţa de vedetă este asediată de tentaţii, fidelitatea lor în căsătorie este adesea călcată în picioare ca gresia din baie. Nu numai asaltul admiratoarelor şi iubăreţilor şubrezeşte căsătoriile actorilor, ci şi programul dezordonat al spectacolelor, filmărilor deşiră liniştea căminului de vedete. Mai dese sunt căsniciile destrămate dintre actori, mai rare cuplurile stabile dintre El şi Ea, ambii slujitori ai scenei. Exemple din cinematografia mondială sunt Elisabeth Taylor şi Richard Burton, căsătoriţi unul cu altul de 7 ori, după divorţuri dintre ei cu vânătăi sub ochi şi păr smuls în bătăi, urmate de împăcări." 
 

Marius Ghilezan: Rezistenţa din munţi şi visul american (Romania Libera)
"La 27 de ani de la re­voluţia din 1989, un senator jigneşte re­zistenţa din munţi, iar procurorii, poliţiştii şi magistraţii au cele mai mari pensii. Bunicii noştri au aşteptat aproape jumătate de secol americanii. Mulţi au murit cu arma în mână pe front sau au căzut prizonieri. Securitatea a decimat elita politică a României. Intelectualitatea anilor ’50 a trecut prin cel mai degradant model de „reeducare“ – „Fenomenul Piteşti“. Elisabeta Rizea, femeia din Nucşoara care i-a hrănit pe camarazii lui Arnăuţoiu, ascunşi în Munţii Făgăraş, avea să mărturi­sească după 1989 că în timpul anchetelor şi torturilor aplicate de „jăndarii regimului comunist“ îşi făcea cruce cu limba în cerul gurii, rugându-se la Dumnezeu să o ajute să nu spună nimic. A fost un om, un timp, un caracter. Astăzi, toate televiziunile prezintă zâmbetul ironic şi declaraţiile lui Romică Părpalea. Predestinat nume. Un turnător la DNA al lide­rului PSD şi al unui ministru din Cabinet. Strada laudă regimul terorii şi legitimează noua Securitate. Nimeni nu cade în depresie. Ura s-a ge­neralizat. Trăim un adevărat experiment social. Cum să fii ţinut în lesă cu procuratura. Astăzi, când un fost director de penitenciar saltă 40.000 de lei pe lună pensie, un procuror – 24.000 de lei, iar un chestor – 12.000, nicio minte limpede nu mă poate contrazice că trăim într-un stat poliţienesc, securist şi mafiot." 
 

Alina-Elena Vasiliu: România se află pe locul 4 în Europa la producţia de ţiţei şi gaze, dar încasează doar 1 miliard de lei din redevenţe (Ziarul Financiar)
"Petrom a plătit anul trecut redevenţe în valoare de 579 mil. lei, potrivit raportului publicat de companie ♦ Producătorul naţional de gaze naturale Romgaz Mediaş a plătit redevenţe de 86 mil. lei ♦ Suma cumulată plătită de cele două companii reprezintă circa jumătate din totalul de aproximativ un miliard de lei, bani din redevenţe pe care îi încasează anual România. Proiectul de lege pus în dezbatere de Ministerul Economiei privind reglementarea sistemului de redevenţe prevede sume mai mari pentru producătorii care exploatează resursele din Marea Neagră. În proiect nu figurează însă impactul pe care îl vor avea asupra bugetului de stat noile redevenţe."

Format: