30 Ian 2018 - 09:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: Orele a(u)strale ale tenisului (Amos News)
"Mi-a fost suficientă semifinala, și am fost convins că într-o astfel de poveste  nu pot coexista mai multe puncte culminante și mai multe deznodăminte. Acestea s-au consumat în semifinala care a marcat apogeul jocului Simonei, cea în care a apărut, dintr-o dată, desprinsă de tot ce o făcea să rateze momentele importante. La nivelul pe care l-a atins ea, nu se mai vorbește de tehnică și de îndemânare - comune celor din categoria respectivă - ci de rezistență psihică și determinare. Momentele decisive ratate în setul al treilea al întâlnirii ei cu Kerber ar fi dărâmat orice altă jucătoare. Ea a avut de data aceasta tăria  de a le depăși și de a merge mai departe fără teama că ar putea pierde această imensă oportunitate. Și de aceea a câștigat. Știu, mulți vor spune că una e să faci un meci memorabil și alta să câtigi ce nu ai mai câștigat până atunci - un titlu de Grand Slam. Doar ultima variantă este reținută de statistici și palmarese. Dar cu ceea ce a arătat Simona la Melbourne este prea puțin probabil ca performanța sa să se oprească acolo de unde poate abia să înceapă. Cum spuneam într-un comentariu precedent, marea ei victorie a fost asupra sa însăși, asupra „cârcotășeniei” și defulărilor violente. Parcă niciodată până acum nu a mai avut această seninătate și hotărâre pe care i le-am citit în priviri în momentele critice. Cu siguranță că, pe lîngă admirația pe care a trezit-o în cei care se mai îndoiau de ea, Simona își merită banii câștigați. A jucat 12 ore, încasând în fiecare minut câte 1660 de dolari. E ceva, nu? (Punctul pe Y)"

Iulian Chifu: Nevrozele Europei Unite: cercul de foc al conflictelor şi ameninţărilor interne şi din vecinătate (Adevărul)
"Fantomele trecutului bântuie Europa. Nu e vorba doar despre noile ameninţări – valuri de migranţi, terorism intern, luptători în teatre de operaţiuni teroriste care revin acasă, separatism – ci şi de mai tradiţionalele naţionalism, euroscepticism, xenofobie, populism, curente care zguduie unitatea europeană, împreună cu Brexitul, dar mai ales de un val de revenire la politică de putere, realismul dur şi pur, de reluarea manualelor de geopolitică. Dacă mai adăugăm la asta apetenţa spre utilizarea războiului ca soluţie a conflictelor şi divergenţelor internaţionale, avem imaginea complexităţii şi a cocktailului exploziv al Europei de astăzi. Pe deasupra, un cer de foc al conflictelor mai vechi sau mai noi a răbufnit de jur împrejurul Europei, atât în Est cât şi la Sud, ameninţând direct tihna bătrânei Europe. Tot mai mult, senzaţia de cetate asediată se resimte la cetăţeanul mediu european, dacă nu ar fi şi numeroşi cai troieni interni care aduc toate categoriile de ameninţări şi violenţa directă în curtea cetăţii europene însăşi. Iar cercul trădează probleme mai vechi sau mai noi, dar cu certitudine conflicte viitoare cu efecte destructive la marginea şi, prin ecou, în mijlocul Europei unite."

Ilie Serbanescu: Mizeria din spatele Declarației 600 (Cotidianul)
"S-a spus despre Declarația 600 că a fost făcută cu picioarele, nu cu capul! Complet inexact! A fost concepută de anumite capete, în perfectă cunoștință de cauză, ca picioarele să lovească cât mai exact și, mai ales, cu scopul de a se ascunde pe cât posibil mai mult adevărurile scârboase ale fiscalității în teribilul moment actual – unic în Europa și în istoria ei – al aruncării  contribuțiilor sociale doar în cârca angajatului și deresponsabilizării sociale complete a angajatorului, ce marchează revenirea în faza primitivismului în relațiile dintre muncă și capital. S-a vorbit de nepricepere. Inexact! Este vorba de nemernicie. Cu trecerea contribuțiilor sociale integral în seama angajatului, angajatorul, spre fericirea sa, nu mai are nicio răspundere. Mai poate avea, cel mult, rolul de a reține la sursă contribuțiile sociale în contul angajatului, urmând să le vireze la fisc. Dar aceasta, dacă și numai dacă relația dintre „angajat“ și „angajator“ este una de tip salarial! Adică una în care contribuțiile sociale reprezintă cote procentuale din salariul brut contractual! Dacă „angajatul“ (plătitul) și „angajatorul“ (plătitorul) sunt într-un alt tip de relații contractuale – activități independente (prestator, respectiv beneficiar), cesiune de drepturi de autor (cedent, respectiv cesionar), chirie (proprietar, respectiv chiriaș) etc. – atunci reținerea la sursă nu se mai poate face automat, pentru că fiecare individ poate avea mai multe contracte în derulare, de același fel sau de naturi diferite."

Dan Constantin: Polonia face legile Justiției pentru că poate! Din PIB! (Jurnalul Naţional)
"Statele Unite consideră Polonia un aliat democratic suveran. Poziția oficială a SUA, exprimată în 19 ianuarie 2018 de un oficial al Departamentului de Stat, era în legătură cu o întrebare privind legile Justiției din Polonia și apropiata vizită la Varșovia a Secretarului de Stat Rex Tillerson. Dacă americanii consideră Polonia „una dintre cele mai vechi democrații din Europa”, același oficial adăuga: „Noi lăsăm polonezilor problemele de politică internă și sperăm că reformele pe care le au în vedere sunt conforme cu Constituția și voința poporului lor”. Duminică, 28 ianuarie, Rex Tillerson, aflat într-o vizită de două zile în Polonia, anunță că parteneriatul cu Statele Unite se dezvoltă în interese strategice comune în materie de securitate, energie și comerț. Contractul de achiziție a sistemelor Patriot se ridică la minimum 10,5 miliarde de dolari; cumpărarea de elicoptere Black Hawk și integrarea fabricației în Polonia adaugă alte câteva miliarde de dolari, iar inaugurarea terminalului de gaze lichefiate la Marea Baltică deschide poarta de intrare a Statelor Unite ca jucător pe piața europeană a energiei." 

Florin Budescu: Declaraţia 666 a apocalipsei fiscale (Romania Libera)
"Recent, Ministerul Finanţelor Publice a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru amânarea termenului de depunere a Declaraţiei 600, pentru declararea veniturilor persoanelor care au avut activități pe cont propriu în anul 2017. Proiectul prevede că noul termen de depunere a Declarației 600 este 1 martie, în loc de 31 ianuarie 2018, cum era regula stabilită de ANAF. „Articol unic – Termenul prevăzut la art. 148, alin. (3), şi art. 170, alin. (4), din Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la 1 martie 2018“, se arată în document. Până la finele acestei luni, persoanele fizice autorizate (PFA), dar și celelalte categorii de contribuabili care au obținut, în cursul anului trecut, venituri din activități independente mai mari de 1.900 de lei lunar sau 22.800 de lei anual erau obligate să depună formularul sau Declaraţia 600. Absurdul acestei obligaţii a fost explicat de o serie de experţi în fiscalitate. Nu vom reveni listând argumentele lor. Ne vom mărgini la a afirma că, în opinia noastră, apariţia D600 e o expresie a disperării autorităţilor, pentru că nu mai au suficiente venituri la buget, care să le asigure că vor avea bani pentru a plăti pensiile şi salariile bugetarilor, mărite prin creşterile de anul trecut."

Cristian Hostiuc: Bancherii nu uită şi nu iartă: Execuţia premierului Mihai Tudose şi a ministrului de finanţe Ionuţ Mişa. Retorica publică a acestora împotriva băncilor şi a BNR nu a fost trecută cu vederea (Ziarul Financiar)
"Apărut de nicăieri, premierul Mihai Tudose - fostul - şi-a început mandatul la finalul lunii iunie 2017, luând la ţintă băncile, adică băncile din România care aparţin grupurilor financiare internaţionale: Nu plătesc impozit pe profit, scot banii din ţară, vom avea o discuţie serioasă cu ele. Premierul Tudose a descoperit în multinaţionale şi bănci duşmanii măsurilor fiscale: S-au inflamat nişte multinaţionale. Dacă băncile sunt nervoase pe chestia asta, eu vă felicit. Poate o să plătească şi ei impozite. Alături de premier, în linia întâi, s-a pus şi proaspătul ministru de finanţe de atunci, Ionuţ Mişa, cu aceeaşi retorică. El chiar a lăsat să se înţeleagă că băncile fac evaziune fiscală şi chiar se lasă cu dosare penale. Ionuţ Mişa, ministrul finanţelor, despre situaţia din sistemul bancar: „Am stabilit debite suplimentare pentru o singură bancă în valoare de 650 mil. lei. Acolo este vorba şi de o fraudă. Avem o plângere penală”."

Format: 

Topic: