Publicat: 13 Februarie, 2018 - 14:29
„Grilele notarilor publici” sunt, de fapt, expertize impuse de Codul Fiscal

După ce în 2016 Parlamentul a respins un proiect de lege vizând reînființarea notariatelor de stat (instituții care nu mai aveau nici o legătură cu noile realități ale economiei de piață și ale proprietății private), parlamentari ai Puterii revin acum cu o inițiativă legislativă , sub pretextul că aceasta ar putea să conducă la tarife mai mici, deși Ministerul Justiției și Uniunea Notarilor Publici s-au opus proiectului. Inițiatorii arată că trebuie aduse modificări legislației actuale, reclamând existența unui monopol pe piață, care ar conduce și la tarife notariale mari. Trebuie menționat însă că aceste grile sunt facute de catre experti autorizati din cadrul  Corpului Expertilor Tehnici , dupa principii tehnice de piata . Notarii publici nu pot influenta in nici un mod valorile stabilite in grilele prevazute de Codul Fiscal , care in nici un caz nu sunt „ grilele notarilor publici” , ci expertizele  impuse de Codul  fiscal , cresterea valorilor fiind impusa de cresterile preturilor inregistrate pe piata imobiliara. Proiectul respectiv a fost respins la finele anului 2016 definitiv de către fostul legislativ. Acum, noul proiect a fost depus de doi parlamentari ALDE și unul PSD, care reiau cuvânt cu cuvânt proiectul respins, inclusiv argumentele susținute de foștii inițiatori. Singura adăugire a noilor susținători ai proiectului este mențiunea că, începând cu 2018, grila notarilor a crescut cu 2,5%, conducând astfel la creșterea costurilor suportate de cetățeni și firme pentru astfel de servicii.  În prezent, onorariile pentru serviciile notariale sunt stabilite prin ordin al ministrului Justiției. Clientul plătește un onorariu fix pentru fiecare serviciu notarial, dar și gradual în funcție de valoarea actului solicitat. Ministerul Justiției stabilește limitele minime pentru fiecare serviciu. Proiectul de lege propune ca, pe lângă birouri notariale individuale sau societăți profesionale, să existe și un birou public, în care să lucreze un "notar public de stat" . În aceste condiții, un notar de stat ar putea practica tarife minimale și i-ar putea determina și pe ceilalți notari să reducă din onorarii. Parlamentarii invocă faptul că situația pieței notarilor în România ar diferi de cea din alte țări din Uniunea Europeană, lipsa concurenței pe această piață traducându-se în tarife mari. Sunt reluate o serie de aserțiuni invocate în urmă cu câțiva ani de Consiliul Concurenței, la care s-a renunțat după ce UNNPR a făcut dovada că se bazau pe premise nereale(România ar avea cel mai ridicat cost real al serviciilor notariale din 21 de state membre UE) . Într-un document transmis Parlamentului, Ministerul Justiției se pronunța, în 2015, împotriva apariției pe piață a acestor notari "de stat", admițând încă de la început că, pentru formularea propriului punct de vedere, a consultat Uniunea Națională a Notarilor Publici. Documentul, care prezintă opinia Ministerului Justiției,  apreciază că inițiativa legislativă este neclară și incompletă și nu poate conduce la scăderea costurilor pentru servicii notariale, deoarece nu introduce o altă modalitate de stabilire a onorariilor.  Onorariile sunt prezentate ca fiind la un nivel care garantează accesul în condiții de cost corecte și egale la servicii notariale pentru toți beneficiarii, indiferent de gradul individual de bunăstare, fiind orientate către minimul legal. Un alt argument formulat împotriva notarilor "de stat" este că acceptarea acestei formule ar reprezenta un regres nejustificat, o revenire parțială la notariatele de stat, fapt unic în Europa democratică. La dezbaterea proiectului în Parlament, susținătorii săi au susținut că legea ar fi fost respinsă din cauza formei și au reclamat necesitatea unor modificări, spunând că pe piața notarială există un monopol, nu un mediu concurențial, și, ca urmare, taxele percepute pentru diverse servicii sunt ridicate față de tarifele din alte state europene, iar cetățenii se plâng de acest lucru. Fostele notariate de stat au fost desființate în urmă cu peste 20 de ani, în noiembrie 1995, prin lansarea notariatelor publice, ca profesie liberală și cu statut autonom. În prezent, notarul public este învestit de către stat să îndeplinească serviciile notariale de interes public și are statutul unei funcții autonome.
 

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: 

Tag-uri Geo: