Publicat: 17 Februarie, 2017 - 11:56

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) a organizat o conferință de presă în cadrul căreia au fost dezbătute concluziile reieșite din analiza capitalului privat românesc, efectuată în colaborare cu Ziarul Financiar. La dezbatere au participat, alături de președintele patronatului, Cristian Pârvan, membri ai forului de conducere - Mircea Tudor (MB Telecom Ltd), Constantin Savu (Uzinsider Grup), Iuliean Horneț (Ecohornet) și Adrian Bizgan (Cluster Tehnologii de Securitate). Dezbaterile au relevat climatul nefiresc instaurat de organismele de reglementare și control, care favorizează în mod evident capitalul și companiile străine, în condițiile în care greul impozitării cade pe umerii companiilor autohtone, împiedicate practic să se capitalizeze pentru a putea concura în condiții egale pe piața economică. Din păcate, la dezbatere nu au fost prezenți și reprezentanți ai organismelor vizate - Ministerul Finanțelor, ANAF, Ministerul Economiei, Ministerul pentru IMM-uri, Ministerul Educației - însă organizatorii s-au angajat să efectueze o sinteză a ideilor reieșite pe parcursul dezbaterii, pe care, împreună cu studiul amintit, să le prezinte celor responsabili de bunul mers al economiei. In speranța unor reacții adecvate.

 

Preambul - Obiectul analizei

Lucrarea „Capitalul Privat Românesc 2016 - ediţia a ll-a" îşi propune să descrie situaţia companiilor cu capital privat românesc pe baza datelor din 2015, comparativ cu 2014, după ce prima ediţie a proiectului a prezentat în detaliu, pentru prima dată în România, situatia capitalului românesc între 2008 şi 2014.

Ediţia întâi a descris ponderea capitalului privat românesc în economie din punct de vedere al cifrei de afaceri, a numărului de companii, a capitalului propriu, a activelor şi a analizat diferenţa între profitabilitatea, îndatorarea şi productivitatea companiilor cu capital românesc faţă de cele străine.

Datele arată că structura capital românesc versus capital străin se păstrează în 2015. Continuă tendinţa relevată în ediţia întâi, prin care profitabilitatea companiilor cu capital românesc este mai mare decât cea a companiilor cu capital străin, distanţa între salariile plătite de companiile româneşti şi cele străine se măreşte, iar gradul de îndatorare al companiilor româneşti se micşorează.

în plus faţă de ediţia întâi, este analizată corelaţia între cifra de afaceri totală pe judeţe şi valoarea adăugată brută pe judeţe, pornind de la cazul diferenţei între judeţul laşi şi judeţul Argeş. în judeţul laşi, valoarea adăugată brută este mai mare decât cea creată în judeţul Argeş, cu toate că prezenţa Automobile Dacia la Piteşti îi asigură judeţului Argeş o cifră de afaceri a companiilor locale dublă faţă de laşi.

Analiza capitalului privat românesc, a ponderii sale în economie şi în sectoare de business este necesară pentru a avea o imagine asupra pârghiilor prin care dezvoltarea economică a României să nu mai fie lăsată la voia întâmplării, ci prin măsuri inteligente recuperarea decalajelor faţă de Vest să se facă într-un ritm mai rapid.

Banca Naţională şi Institutul Naţional de Statistică publică în fiecare an un studiu comun privind Investiţiile Străine Directe, însă nici o instituţie publică din România nu se ocupă cu evaluarea şi măsurarea impactului în economie a investiţiilor autohtone.

 

Evoluţia afacerilor companiilor cu capital privat românesc în 2015 fată de 2014

2015 a fost un an la fel de bun pentru companiile cu capital privat românesc, ca şi pentru cele cu capital străin. Per total, cifra de afaceri a celor 480.000 de companii locale care au raportat o cifră de afaceri mai mare decât zero a fost în 2015 de 1.178 mld. de lei, cu 8% mai mare decât în 2014.

Companiile cu capital privat românesc şi-au majorat cifra de afaceri de la 509 mld. lei în 2014 la 551 mld. lei în 2015, tot cu 8% (vezi tabel 1).

I Firmele străine au avut acelaşi parcurs, majorându-şi cifra de afaceri cu 8%, de la 536 la 580 de miliarde de lei. Astfel, structura cifrei de afaceri a rămas aceeaşi ca în 2014: 47% - companiile cu capital privat românesc, 49% - companiile cu capital străin, iar restul de 4% - companiile de stat.

Cifra de afaceri a companiilor din economie este în general un indicator puţin urmărit la nivel macroeconomic, însă aproximează bine producţia totală din economie. Aceasta este relevantă pentru că, scăzând consumul intermediar, obţinem valoarea adăugată brută, adică PIB-ul.

Numărul de companii cu capital privat românesc a crescut cu 11.000 în 2015 faţă de 2014, până la 434.000, semn că scăderea TVA şi creşterea salariilor au avut un impact pozitiv asupra creării de noi întreprinderi.

În schimb, numărul de companii străine s-a redus cu circa 1.000 în aceeaşi perioadă, până la 37.000. Aceasta înseamnă că investitorii străini care vin îşi evaluează mai bine oportunităţile de afaceri, iar unii din cei prezenţi au ajuns la maturitate.

 

 Concluzii:

1 Firmele cu capital privat românesc şi-au păstrat ponderea la 47% din economie, firmele străine au 49% şi firmele de stat restul de 4%; toate au crescut cu 8%.

2 Firmele private româneşti au angajat cu 60.000 mai mulţi salariaţi în 2015, pe fondul creşterii  afacerilor; firmele străine raportează cu 2.000 angajaţi mai puţin.

3 Firmele private româneşti au raportat un rezultat net dublu faţă de 2014, de 27 mld. lei, adică o profitabilitate de 5% faţă de 1,5% firmele străine.

4 Firmele private româneşti şi-au redus gradul de îndatorare de la 66% la 64% pe fondul menţinerii  activelor la acelaşi nivel.

5 Firmele private româneşti au raportat un ROE - o rentabilitate a capitalurilor proprii de 18%, faţă de 19 4,6% a firmelor străini

6 Firmele private româneşti rămân majoritare în comerţ, construcţii, agricultură, transport şi industrie alimentară.

7 Firmele private româneşti au pierdut substanţial cotă de piaţă în agricultură (de la 87% la 81%), în industria alimentară (de la 66% la 59%), comerţ cu amănuntul (de la 66% la 58%), turism (de la 83% la 71%.

8 Cifra de afaceri a judeţelor din Vest, dominate de capitalul străin, a crescut substanţial anul trecut  (Cluj - cu 16%, Arad - cu 13%, Mureş - cu 13%).

9 PIB-ul judeţelor dominate de investitorii străini (exemplu Argeş) este substanţial mai redus raportat  la cifra de afaceri obţinută per total decât în judeţele dominate de firmele româneşti.

10 Un euro producţie în plus în industria mijloacelor de transport (care presupune importuri masive) aduce doar 0,21 euro PIB, pe când un euro în plus în industria mobilei aduce 0,55 euro PIB, iar în industria alimentară aduce 0,38 euro la PIB.