Publicat: 27 Iulie, 2012 - 12:26

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală față de Barbălată Georgeta, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de favorizare a infractorului în legătură directă cu fapte de corupție, prevăzută de art. 264 Cod penal, cu aplicarea art. 17 litera a din legea 78/2000.

Prezentăm comunicatul DNA pe acest subiect:
"În rezoluția de începere a urmăririi penale, procurorii au reținut că există indicii că în data de 10 iulie 2012, Barbălată Georgeta, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce a aflat de existența unei solicitări de autorizare a efectuării perchezițiilor domiciliare, formulată de DNA, l-a avertizat pe Vlad Mihai, învinuit într-un dosar penal aflat pe rolul DNA, că este posibil ca domiciliul său să fie percheziționat și că ar putea să aibă probleme la DNA, legate de anumite „servicii” pe care le-ar fi făcut procurorilor Bălan George și Sâmpetru Marcel. Procedând în acest mod, judecătoarea Barbălată Georgeta i-a asigurat învinuitului Vlad Mihai timpul necesar pentru a distruge și ascunde documente și obiecte compromițătoare, ce ar fi putut constitui mijloace de probă, îngreunând astfel urmărirea penală.
Judecătoarea Barbălată Georgeta a fost pusă sub învinuire în dosarul penal în care se efectuează acte de urmărire penală față de Vlad Mihai, fost șef al Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Ilfov și față de procurorii Bălan George și Sâmpetru Marcel, învinuiți pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 lit. b din legea 78/2000, în formă continuată, complicitate, respectiv instigare la infracțiunea menționată. (detalii în comunicatul nr. 555/VIII/3 din 11 iulie 2012).

La data de 27 iulie 2012, învinuitei Barbălată Georgeta i s-au adus la cunoștință acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție".