Publicat: 26 Iunie, 2015 - 09:21

Un raport SUA radiografiază situaţia social-politică din România. Americanii ne semnalează probleme grave pe care le avem precum corupţia, abuzarea şi neglijarea copiilor, îngrădirea libertăţii de exprimare a presei sau funcţionarea greoaie a Justiţiei.

Legislaţia din România garantează libertatea presei, dar există grupuri media controlate de politicieni, arată raportul Departamentului de Stat.
"Ameninţările personale şi profesionale la adresa jurnaliştilor au subminat libertatea presei. Chiar dacă presa independentă este activă şi exprimă o diversitate de puncte de vedere în mod nerestricţionat, politicieni şi persoane care au legături strânse cu politicieni şi cu grupuri politice fie deţin, fie controlează indirect numeroase companii media, la nivel naţional şi local. Ştirile şi editorialele acestor companii media reflectă frecvent punctele de vedere ale proprietarilor. Au existat acuzaţii că proprietarii unor grupuri media au blocat ştiri care intrau în contradicţie cu interesele proprii şi i-au ameninţat pe autori", arată raportul Departamentului de Stat american privind "Practici în materie de drepturile omului în 2014", la capitolul despre România.

Raportul mai semnalează că, "companii media deţinute de politicieni precum Dan Voiculescu (Partidul Conservator) şi Sebastian Ghiță (Partidul Social-Democrat) au avut atacuri verbale repetate la adresa jurnaliştilor care au relatat despre afaceri controlate de ei sau despre activităţile Guvernulu. (...) În ianuarie, peste 340 de jurnalişti din întreaga ţară au protestat, denunţând «practici media degradante» folosite de un post tv deţinut de Voiculescu, Antena 3. Dan Tapalagă, analist al site-ului de ştiri Hotnews, a semnalat că Ghiţă a făcut declaraţii pe care el şi familia lui le-au considerat acte de intimidare. Ghiţă a replicat că nu l-a ameninţat pe Tapalagă, spunând că doar a fost enervat de jurnalist. Tapalagă şi site-ul pentru care lucrează au scris în mod repetat despre contracte ale companiilor deţinute de Ghiţă cu instituţii guvernamentale. (...) În august 2014, trei jurnalişti au fost agresaţi în cursul unui miting organizat de postul tv Antena 3 ca protest faţă de condamnarea patronului, Dan Voiculescu, la zece ani de închisoare pentru fraude estimate la valoarea de 60 de milioane de euro (75 de milioane dolari). Mai multe ONG-uri şi instituţii media au acuzat poliţia că nu a intervenit pentru oprirea violenţelor".

În acelaşi document se arată că atât premierul Victor Ponta, cât şi fostul său purtător de cuvânt Mirel Palada au ofensat public ziarişti angajaţi ai unor instituţii media care au criticat politicile guvernamentale.

"În iulie 2014, Ponta i-a numit pe reporterii agenţiei de presă Mediafax «mujahedini» şi «talibani», iar în august Palada, pe pagina sa de Facebook, a calificat unii jurnalişti drept «dobitoci», adăugând că ar simţi «plăcere să îi execute electric». Atât presa, cât şi ONG-uri au considerat că Ponta şi Palada au încercat să intimideze jurnalişti independenţi. După aceste afirmaţii, Palada a fost înlocuit din funcţia de purtător de cuvânt", radiografiază Departamentul de Stat.

Evident, raportul tratează si roblema corupţiei.

"Probleme majore privind drepturile omului includ rele tratamente aplicate de Poliţie şi Jandarmerie, hărţuirea deţinuţilor şi a romilor, inclusiv moartea a cel puţin unei persoane din cauza violenţelor poliţiştilor. Corupţia instituţională rămâne o problemă răspândită care afectează toate structurile societăţii. Discriminarea sistemică împotriva romilor afectează accesul acestora la servicii educaţionale adecvate, la locuinţe, servicii de sănătate şi oportunităţi de muncă", arata raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind "Practici în materie de drepturile omului".

Guvernul român mai este criticat în Raport că a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii cazurilor trimise în instanţă, însă nu a făcut o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resurse umane şi instrumente necesare bunei implementări, potrivit Raportului Departamentului de Stat.

"În luna februarie, Guvernul a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii numărului de cazuri trimise în instanţă. Cu toate acestea, nu a efectuat o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resursele umane şi instrumentele necesare implementării adecvate a codurilor. Codul de Procedură Penală permite arestul la domiciliu cu utilizarea dispozitivelor de monitorizare electronică, însă autorităţile nu au achiziţionat încă astfel de dispozitive. De asemenea, noile coduri stabilesc diferenţe între categoriile de judecători şi functiile acestora: judecătorul de cameră preliminară, care analizează probele şi moţiunile preliminare; judecătorul de drepturi şi libertăţti; judecătorul de caz, care, conform legii, trebuie să fie diferit de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Cu toate acestea, unele instanţe nu au avut suficienţi judecători pentru a separa funcţiile. Codul Penal include o serie de inconsecvenţe. Amendamentele necesare remedierii acestora se aflau în dezbatere în Parlament", se arată în Raportul Departamentului de Stat american.

Americanii atrag atenţia că Guvernul a respectat independenţa sistemului judiciar, însă nu a asigurat suficient personal, spaţiu şi echipament necesare pentru a permite sistemului judiciar să funcţioneze rapid şi eficient, ceea ce a dus la procese excesiv de lungi.

"Un raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), făcut public în luna ianuarie, menţiona că, desi Guvernul a respectat Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale, nu şi-a respectat pe deplin angajamentul de a adopta măsuri anticorupţie şi de a proteja sistemul judiciar de atacuri", mai arată raportul pe anul 2014.

Potrivit raportului, abuzarea şi neglijarea minorilor au fost, în continuare, probleme grave, iar conştientizarea acestora de către publicul larg a continuat să fie scazută.

"Mass-media a semnalat câteva cazuri grave de abuz sau neglijenţă în familie, în familiile de asistenţi maternali şi în instituţiile de îngrijire a minorilor ", se menţionează în raport.

"Autorităţile nu au pus la punct încă un mecanism de identificare şi tratare a copiilor abuzaţi şi neglijaţi şi a familiilor lor", se mai arată în Raportul Departamentului de Stat

Conform documentului, căsătoriile ilegale între copii au fost des întâlnite în rândul anumitor grupuri sociale, în special al romilor.

"S-au semnalat, de asemenea, cazuri de maltratare a copiilor abandonaţi cu dizabilităţi şi de încarcerare prelungită a copiilor din orfelinatele de stat ca pedeapsă pentru abateri disciplinare. Conform statisticilor oficiale, în primele şase luni ale anului, părinţii au abandonat 750 de copii în maternităţi sau spitale. ONG-urile au susţinut că statisticile oficiale nu reflectă numărul real şi că autorităţile nu au recunoscut niciodată numeroşi copii institutionalizaţi ca abandonaţi", informează Raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014 privind "Practici în materie de drepturile omului".

Un sfert din angajaţii din România au avut salariul minim în 2014, iar interdicţia folosirii de forţă de muncă fără contract a fost aplicată limitat, în parte din cauza corupţiei din cadrul Inspecţiei Muncii, se arată în raportul Departamentului de Stat al SUA.

În cursul anului trecut, interdicţia folosirii de forţă de muncă fără contract a fost aplicată limitat, în parte din cauza corupţiei din cadrul Inspecţiei Muncii, dar şi pentru că atât angajatorii, cât şi angajaţii au avut de câstigat de pe urmă plătii de impozite reduse ca urmare a muncii fără contract sau a primirii unui salariu suplimentar la negru, informează raportul Departamentului de Stat american pe 2014 privind "Practici în materie de drepturile omului" în România.

"Liderii sindicali s-au plâns că încalcarea regulilor privind orele suplimentare a reprezentat principala problemă cu care s-au confruntat membrii de sindicat, întrucât angajaţilor li s-a cerut să lucreze peste limita maximă legală de ore suplimentare, plata prevăzută prin lege pentru aceste ore nefiind întotdeauna efectuată. Această situaţie a fost întâlnita cel mai des în sectoarele textil, bancar, financiar şi de construcţii. Unii funcţionari sindicali au susţinut că majoritatea accidentelor de muncă au avut loc în timpul acestor ore suplimentare obligatorii şi neplătite. Potrivit sindicatelor, mulţi angajatori au plătit salarii suplimentare la negru, pentru a reduce cuantumul taxelor plătite atât de salariat, cât şi de angajator. Această practică afectează negativ viitoarele pensii ale angajaţilor şi capacitatea acestora de a obţine împrumuturi de la bănci şi alte instituţîi financiare", se mai arată în raportul Departamentului de Stat al SUA.