Publicat: 8 Mai, 2014 - 13:00
Prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu

Cuvânt înainte

În luna august 2005, Banca Naţională a României a adoptat o nouă strategie de politică monetară - ţintirea directă a inflaţiei. Un rol esenţial în funcţionarea acestui regim revine ancorării anticipaţiilor inflaţioniste la nivelul obiectivului de inflaţie anunţat de banca centrală şi, prin urmare, unei comunicări eficiente cu publicul. Principalul instrument de comunicare este Raportul asupra inflaţiei.

Pentru a răspunde acestei cerinţe, BNR a revizuit atât structura Raportului asupra inflaţiei, cât şi periodicitatea publicării (trimestrială, în conformitate cu frecvenţa ciclului de prognoză). Pe lângă informaţiile referitoare la evoluţiile economice şi monetare şi la raţiunile care au stat la baza deciziilor de politică monetară din perioada analizată, raportul trimestrial include proiecţia BNR privind evoluţia ratei inflaţiei pe un orizont de opt trimestre, incertitudinile şi riscurile asociate acesteia, precum şi o secţiune de evaluare a acestui context din perspectiva politicii monetare.

Analiza prezentată în Raportul asupra inflaţiei se bazează pe cele mai recente informaţii statistice disponibile la momentul redactării, astfel încât perioadele de referinţă ale indicatorilor utilizaţi sunt diferite.

Raportul asupra inflaţiei a fost aprobat în şedinţa Consiliului de administraţie al BNR din data de 6 mai 2014, iar proiecţia macroeconomică a fost realizată pe baza informaţiilor disponibile până la data de 30 aprilie 2014.

 

SINTEZĂ

Evoluţia inflaţiei şi cauzele acesteia

În trimestrul I 2014, rata anuală a inflaţiei IPC a coborât temporar sub limita inferioară a intervalului de variaţie de ±1 punct procentual asociat ţintei staţionare de 2,5 la sută, menţinându-se pe tot parcursul perioadei în jurul valorii de 1,05 la sută. Valoarea înregistrată în luna martie 2014 a fost astfel cu 0,5 puncte procentuale sub cea consemnată la finele anului 2013, însă marginal mai ridicată (+0,1 puncte procentuale) decât cea prognozată în Raportul asupra inflaţiei din luna februarie. Nivelurile recente scăzute ale ratei anuale a inflaţiei au fost favorizate de suprapunerea, în cursul anului trecut, a unor şocuri favorabile de natura ofertei, cu efecte aşteptate să se manifeste de-a lungul a circa patru trimestre: recolta abundentă şi scăderea, începând cu 1 septembrie 2013, a cotei TVA de la 24 la sută la 9 la sută la unele produse de panificaţie. La accentuarea dezinflaţiei consemnate în trimestrul I al anului curent a contribuit şi efectul de bază care a afectat creşterea anuală a preţurilor administrate, în timp ce dinamicile celorlalte componente ale indicelui agregat al preţurilor de consum au avut un impact net aproximativ neutru asupra acestuia. Este de aşteptat ca, după epuizarea manifestării efectelor şocurilor de ofertă menţionate, rata anuală a inflaţiei să revină în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei.

În martie 2014, rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat[1] a înregistrat, pentru a şasea lună consecutiv, o valoare marginal negativă, în principal pe seama efectelor şocurilor de ofertă menţionate mai sus asupra preţurilor produselor alimentare procesate. Dincolo de aceste efecte tranzitorii, evoluţia în general favorabilă a indicelui CORE2 ajustat a continuat să fie susţinută de factorii fundamentali reprezentaţi de persistenţa deficitului de cerere agregată şi menţinerea anticipaţiilor inflaţioniste în interiorul intervalului de variaţie asociat ţintei. Reducerea pe ansamblu în termeni anuali a preţurilor incluse în acest indice a fost însă ceva mai lentă la sfârşitul trimestrului I 2014 faţă de finele trimestrului IV 2013 (-0,03 la sută faţă de -0,15 la sută). La aceasta au contribuit deprecierea marginală a leului faţă de euro, precum şi diminuarea în termeni relativi a presiunilor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere, în urma accelerării recente a creşterii economice.

În rândul componentelor afectate cu precădere de factori de natura ofertei, influenţa dominantă asupra reducerii ratei inflaţiei IPC în trimestrul I 2014 a fost cea a preţurilor administrate. Decelerarea substanţială a creşterii în termeni anuali a acestora a fost rezultatul epuizării efectului statistic generat de majorarea semnificativă a tarifului energiei electrice la începutul anului 2013. Favorabilă reducerii ratei inflaţiei IPC a fost şi accelerarea scăderii preţurilor alimentare volatile (LFO[2]), în special pe seama unui efect de bază. În sens contrar a influenţat dinamica preţurilor combustibililor, care a revenit în teritoriu pozitiv în trimestrul I, ca urmare a majorării valorii în lei a accizei aplicate preţurilor carburanţilor.

Tendinţa de scădere a costurilor unitare cu forţa de muncă în industrie, manifestată începând din trimestrul II 2013, a continuat şi în perioada ianuarie-februarie 2014, ritmul de creştere a productivităţii muncii devansându-l semnificativ pe cel al salariului nominal mediu brut în acest sector. Pe ansamblul economiei, creşterea câştigurilor salariale nominale brute a fost uşor accelerată de noua etapă de majorare a salariului minim, dincolo de care, conform estimărilor BNR, creşterile salariale acordate au fost moderate. În consecinţă, riscul unor presiuni inflaţioniste semnificative din partea costurilor cu salariile apare a fi redus pe termen scurt. Menţinerea pe termen mediu şi lung a unei corelaţii adecvate între creşterea salariilor şi cea a productivităţii muncii la nivelul ansamblului economiei naţionale rămâne însă esenţială pentru consolidarea stabilităţii preţurilor.

Politica monetară în perioada parcursă de la data raportului precedent

În şedinţa din 4 februarie 2014, Consiliul de administraţie al BNR a decis reducerea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, până la nivelul de 3,50 la sută. Prognoza macroeconomică actualizată anticipa pe termen scurt o coborâre pronunţată, dar temporară, a ratei inflaţiei, pe fondul impactului tranzitoriu al recoltei bune din anul 2013 şi al scăderii cotei TVA la unele produse de panificaţie. Pe termen mediu se prevedea menţinerea ratei inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie asociat ţintei centrale. Riscurile asociate prognozei erau generate de volatilitatea fluxurilor de capital în condiţiile variabilităţii apetitului pentru risc al investitorilor şi ale modificărilor de expunere faţă de economiile emergente, pe fondul deciziilor principalelor bănci centrale din lume şi al continuării procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar. Pe plan intern, programul electoral al anului 2014 implica, de asemenea, riscuri legate de dinamica implementării reformelor structurale, atenuate într-o anumită măsură de respectarea calendarului angajamentelor asumate de către autorităţi faţă de instituţiile internaţionale semnatare ale acordului precauţionar de finanţare. În acest context, decizia Consiliului de administraţie de continuare a ajustării graduale a conduitei politicii monetare viza consolidarea pe termen mediu a stabilităţii preţurilor în paralel cu asigurarea premiselor pentru redresarea sănătoasă a creditării sectorului privat şi a creşterii economice.

Ulterior acestor decizii, evoluţiile macroeconomice au confirmat continuarea procesului de dezinflaţie, în linie cu traiectoria prognozată de banca centrală, concomitent cu redresarea activităţii economice. Rata anuală a inflaţiei a înregistrat în lunile ianuarie şi februarie valori minime istorice. În acelaşi timp, reevaluarea riscurilor asociate perspectivei pe termen mediu a inflaţiei a relevat preponderenţa celor provenind din mediul extern, în urma recentei amplificări a tensiunilor geopolitice şi regionale. În şedinţa din 28 martie 2014, Consiliul de administraţie al BNR a apreciat că ajustarea conduitei politicii monetare din perioadele recente a contribuit la procesul de întărire a mecanismului de transmisie a acesteia în condiţiile ancorării eficace a anticipaţiilor privind inflaţia. Analiza a condus, de asemenea, la aprecierea că, în contextul macroeconomic dat, actuala conduită a politicii monetare este adecvată atât menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei anuale staţionare de 2,5 la sută, cât şi revigorării sustenabile a activităţii de creditare în vederea realizării unei creşteri economice echilibrate şi de durată. Ca urmare, Consiliul de administraţie a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,50 la sută pe an.

Perspectivele inflaţiei

Proiecţia prevede revenirea ratei anuale a inflaţiei IPC în intervalul de ±1 punct procentual din jurul ţintei în trimestrul III 2014 şi menţinerea în interiorul acestuia până la orizontul proiecţiei.

Prognoza macroeconomică prevede pentru anii 2014 şi 2015 consolidarea creşterii economice. Se anticipează însă că, spre deosebire de anul precedent, în care avansul PIB a fost susţinut cu precădere de evoluţia de excepţie a exporturilor nete, alături de performanţele sectorului agricol - majorarea modestă a consumului răspunzând în principal ofertei abundente a acestui sector - în anul curent şi cel viitor cererea internă va deveni treptat principalul factor de impulsionare a creşterii. La aceasta este de aşteptat să contribuie: majorarea venitului disponibil real al gospodăriilor populaţiei, consolidarea atragerii de fonduri europene, ameliorarea treptată a fluxurilor de investiţii străine directe, precum şi ajustarea graduală a condiţiilor creditării, inclusiv pe seama configuraţiei proiectate a condiţiilor monetare reale în sens larg.

Consolidarea creşterii consumului este anticipată a devansa în timp revigorarea investiţiilor. Este de aşteptat ca redresarea acestora din urmă, după evoluţia nefavorabilă înregistrată în anul precedent şi preconizată pentru începutul celui curent, să se producă gradual în cursul anului 2014, astfel încât o contribuţie pozitivă semnificativă a investiţiilor la creşterea economică este prevăzută începând din anul 2015. Expansiunea cererii interne va induce şi un avans relativ mai rapid al importurilor, implicând o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economică în anul 2015. După reducerea substanţială din 2013 a deficitului de cont curent, nu este de aşteptat o modificare semnificativă în acest an, iar pentru 2015 se prevede o creştere moderată. Pe termen mediu, se anticipează stabilizarea ponderii în PIB a deficitului de cont curent la valori situate sub 2 la sută, substanţial mai reduse decât cele anterioare anului 2013. Cu aceste premise ale scenariului de bază al proiecţiei şi având în vedere menţinerea nivelului rezervelor internaţionale în condiţiile achitării celei mai mari părţi a împrumutului contractat în anul 2009 cu FMI, nu sunt de aşteptat presiuni corective semnificative generate de poziţia externă asupra cursului de schimb al monedei naţionale până la orizontul prognozei.

Proiecţia deficitului de cerere a fost revizuită pe întregul interval la valori care implică presiuni dezinflaţioniste relativ mai puţin accentuate faţă de runda anterioară de prognoză, pe seama revizuirii de către INS a seriei istorice, ajustate sezonier, a PIB real, a creşterii economice mai alerte decât cea anticipată înregistrate în trimestrul IV 2013, precum şi a reproiectării ansamblului condiţiilor monetare reale, mai stimulative pe tot intervalul de proiecţie. Deviaţia PIB de la nivelul său potenţial se va diminua treptat, rămânând însă la valori negative pe parcursul perioadei de referinţă.

Scenariul de bază al proiecţiei curente plasează rata anuală a inflaţiei IPC la 3,3 la sută la finele anilor 2014 şi 2015, niveluri situate cu 0,2 puncte procentuale mai jos şi, respectiv, cu 0,1 puncte procentuale mai sus decât cele prognozate în Raportul asupra inflaţiei din luna februarie.

Traiectoria proiectată în runda curentă a dinamicii anuale a preţurilor de consum este relativ similară celei din runda anterioară atât în cazul inflaţiei IPC, cât şi în cel al inflaţiei de bază CORE2 ajustat. Revizuirile proiecţiilor celor doi indici sunt cvasiidentice şi ceva mai consistente în prima jumătate a intervalului de prognoză şi, cu excepţia trimestrului IV 2015, indică valori mai favorabile în runda curentă.

Prognoza ratei anuale a inflaţiei de bază CORE2 ajustat prevede menţinerea acesteia la o valoare uşor negativă la finele trimestrului II 2014, urmată de creşterea la 1,4 la sută în trimestrul III. Aceasta va fi produsă de epuizarea efectelor statistice tranzitorii ale reducerii la 1 septembrie 2013 a cotei TVA aplicate preţurilor unor produse de panificaţie şi ale recoltei abundente din acelaşi an, care au influenţat favorabil, prin intermediul costurilor cu materiile

prime agricole, preţurile produselor alimentare procesate[3]. Începând din trimestrul IV 2014, traiectoria inflaţiei de bază este determinată cu precădere de influenţa prognozată a factorilor fundamentali ai acesteia: diminuarea treptată a deficitului de cerere, creşterea în prima parte a intervalului şi redresarea ulterioară a anticipaţiilor privind inflaţia, atenuarea graduală a dinamicii preţurilor importurilor. Influenţa combinată a acestor factori conduce la o creştere în continuare a ratei anuale prognozate a inflaţiei CORE2 ajustat până în trimestrul II 2015, la nivelul de 2,3 la sută, menţinut cvasistabil până la orizontul proiecţiei. Uşoarele abateri de la proiecţia precedentă sunt în principal consecinţa reevaluării deficitului de cerere şi a inflaţiei importate la valori relativ mai scăzute. Efectul net al acestor influenţe divergente a condus la revizuirea în jos a proiecţiei ratei inflaţiei pe cea mai mare parte a perioadei de referinţă.

Contribuţia cumulată a componentelor de inflaţie exogene din punct de vedere al sferei de acţiune a politicii monetare se menţine la nivelurile proiectate anterior. În structura acestora, contribuţia creşterii preţurilor administrate la inflaţia IPC a fost revizuită în jos, pe seama actualizării scenariilor privind evoluţia preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale conform celor mai recente evoluţii şi reglementări ale regimului acestor preţuri. În acelaşi sens a fost ajustată, pe baza tendinţei favorabile conturate în cursul trimestrului I, proiecţia dinamicii preţurilor volatile ale unor alimente (LFO). În termeni anuali, aceasta din urmă este prevăzută a reveni în teritoriu pozitiv odată cu epuizarea în trimestrul III 2014 a efectelor recoltei abundente din 2013 şi în condiţiile ipotezei standard a unor ani agricoli normali pentru intervalul de proiecţie.

Contribuţii mai puţin favorabile decât în runda anterioară au fost proiectate pentru dinamica preţurilor combustibililor şi cea a preţurilor produselor din tutun. În ambele cazuri, revizuirea a fost impusă în principal de realizarea unor creşteri mai accentuate la începutul anului curent faţă de cele proiectate anterior. Având în vedere majorarea cu 7 eurocenţi pe litru a accizei la carburanţi, începând cu 1 aprilie, precum şi unele efecte de bază, inflaţia grupei combustibili este prevăzută în creştere până la finele anului curent, tendinţă ce urmează a se inversa ulterior. Proiecţia evoluţiei preţurilor produselor din tutun indică rate anuale de creştere semnificativ pozitive în 2014, uşor negative în 2015 şi moderat pozitive la începutul anului 2016. Dinamica fluctuantă este în principal consecinţa transformării în lei, conform metodologiei legale în vigoare, a valorii în euro a accizei incluse în preţurile acestor produse.

Date fiind dinamicile proiectate ale inflaţiei de bază, precum şi ale componentelor exogene din punct de vedere al sferei de acţiune a politicii monetare, se anticipează că, după valorile reduse dar tranzitorii înregistrate în trimestrul I 2014, conform prognozelor BNR, rata inflaţiei IPC va urma o tendinţă ascendentă până la sfârşitul acestui an. Revenirea în interiorul intervalului de variaţie asociat ţintei centrale este anticipată a se produce în trimestrul III, pe seama efectelor statistice descrise anterior, asociate inflaţiei de bază şi preţurilor alimentare volatile. În restul intervalului rata anuală a inflaţiei se va stabiliza la valori situate peste 3 la sută, dar sub limita superioară a intervalului ţintei. În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei va continua să coboare până în trimestrul III 2014 la un nivel minim de 1,6 la sută şi se va înscrie ulterior pe o tendinţă ascendentă, atingând maximul perioadei de referinţă (3,3 la sută) la finele acesteia.

Conduita proiectată a politicii monetare va urmări calibrarea unui set al condiţiilor monetare reale în sens larg care să asigure menţinerea pe termen mediu a ratei inflaţiei în intervalul asociat ţintei, contribuind astfel la crearea condiţiilor favorabile redresării treptate a creditării sectorului privat al economiei, cu precădere a împrumuturilor în monedă naţională, şi consolidării durabile a creşterii economice.

Evaluarea riscurilor asociate proiecţiei curente a ratei inflaţiei indică în continuare o balanţă înclinată în sensul unor abateri în sus de la scenariul de bază, însă în mai mică măsură decât se aprecia în runda precedentă.

Riscurile provenind din mediul extern se configurează într-o balanţă aproximativ echilibrată, în contextul unor incertitudini relativ accentuate. Acestea sunt asociate variabilităţii apetitului pentru risc al investitorilor faţă de ansamblul economiilor emergente, în condiţiile potenţialei escaladări a tensiunilor regionale şi geopolitice recente, ale continuării procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi ale posibilelor ajustări ale conduitelor politicii monetare de către principalele bănci centrale. Materializarea unor riscuri generate de aceste surse ar conduce la modificări ale expunerilor investitorilor faţă de economiile emergente în ansamblu, dar şi la redistribuiri între acestea. Astfel, unele economii emergente, precum România, ar putea fi confruntate pe termen scurt cu intrări conjuncturale substanţiale de capitaluri, inerent reversibile la orizonturi mai îndepărtate, la care repoziţionările expunerilor investitorilor faţă de Europa Centrală şi de Est, în condiţiile persistenţei tensiunilor regionale, ar putea deveni mai pronunţate în comparaţie cu alocările de capital acordate altor segmente ale economiilor emergente drept clasă de active, ţinând seama de diferenţele între fundamentele economice ale respectivelor segmente de piaţă.

Creşterea volatilităţii fluxurilor de capital adresate economiei naţionale ar avea drept consecinţă fluctuaţii excesive ale cursului de schimb al leului şi abateri de la scenariul de bază al proiecţiei macroeconomice în privinţa coordonatelor inflaţiei şi ale creşterii economice. Dată fiind preferinţa relativă pe termen mediu şi lung a investitorilor pentru economiile mai reziliente, ameliorarea recentă a fundamentelor economice ale României şi expunerile investitorilor încă mai reduse şi cu profil diversificat comparativ cu cele faţă de alte economii emergente au potenţial de atenuare parţială a riscului asociat efectelor nefavorabile ale unei realocări de expunere globale sau regionale. În plus, în lipsa unor agravări semnificative, cu efect de contagiune, evoluţiile geopolitice recente din regiune nu sunt de natură a afecta semnificativ balanţa riscurilor prin intermediul canalului exporturilor nete[4]. Alte riscuri sunt asociate canalului „creditorului comun”, având în vedere expunerile în Ucraina şi/sau Rusia ale instituţiilor financiare cu activitate transfrontalieră prezente şi în România. Vulnerabilitatea la această categorie de riscuri este însă evaluată a fi mai redusă decât pentru alte economii din Europa Centrală şi de Est, date fiind performanţele bune ale sistemului bancar românesc din perspectiva indicatorilor de solvabilitate, lichiditate şi provizionare.

Cu toate acestea, riscurile externe rămân relevante din perspectiva persistenţei pe plan intern a rigidităţilor structurale care împiedică ajustările necesare în economia naţională pentru atenuarea consecinţelor şocurilor adverse. Din această perspectivă, rămân în continuare preocupante incertitudinile privind implementarea fermă şi consecventă a setului de reforme structurale convenit cu instituţiile internaţionale (UE, FMI şi BM), în special în contextul acestui an electoral, orice întârziere şi/sau neîndeplinire completă a angajamentelor putând conduce la propagarea efectelor şocurilor nefavorabile, interne sau externe, asupra ratei inflaţiei şi creşterii economice.

Alte riscuri relevante pentru perioada de referinţă sunt generate de incertitudinile specifice acelor componente ale indicelui agregat al preţurilor de consum afectate în principal de şocuri de natura ofertei. În cazul preţurilor administrate, incertitudinile sunt asociate implementării calendarului de liberalizare a pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice şi efectelor măsurilor respective. Abateri semnificative de la inflaţia proiectată în scenariul de bază pot fi determinate de evoluţia preţurilor alimentelor, dată fiind ponderea însemnată deţinută de aceste produse în coşul de consum, precum şi în compoziţia indicelui CORE2 ajustat, în ceea ce priveşte preţurile alimentelor procesate. Dinamica viitoare a acestor preţuri este grevată de incertitudinea inerentă condiţiilor meteorologice, care afectează oferta internă şi externă de produse şi materii prime agroalimentare. Evoluţiei preţurilor altor materii prime pe pieţele internaţionale îi sunt asociate riscuri de creştere mai accentuată decât în scenariul de bază pe termen mediu, în eventualitatea amplificării tensiunilor regionale şi geopolitice manifestate recent.

Decizia de politică monetară

În condiţiile reconfirmării perspectivei revenirii în trimestrul III 2014 şi a menţinerii ulterioare a ratei anuale a inflaţiei în jumătatea superioară a intervalului ţintei staţionare de inflaţie, după plasarea ei sub limita de jos a intervalului în prima parte a anului, pe fondul manifestării efectelor tranzitorii ale şocurilor pozitive de natura ofertei produse în 2013, Consiliul de administraţie al BNR a decis, în şedinţa din 6 mai 2014, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,50 la sută. Totodată, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.

 

Lista abrevierilor

ANAF

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

ANOFM

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ANRE

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

APIA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

BCE

Banca Centrală Europeană

BIM

Biroul Internaţional al Muncii

BM

Banca Mondială

CE

Comisia Europeană

CRC

Centrala Riscului de Credit

DG ECFIN

Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare

ESI

indicatorul de încredere în economie

Eurostat

Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene

FMI

Fondul Monetar Internaţional

IAPC

indicele armonizat al preţurilor de consum

INS

Institutul Naţional de Statistică

IPC

indicele preţurilor de consum

IPPI

indicele preţurilor producţiei industriale

LFO

legume, fructe, ouă

MADR

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MFE

Ministerul Fondurilor Europene

MFP

Ministerul Finanţelor Publice

ON

overnight

OPCOM

Operatorul pieţei de energie electrică şi de gaze naturale din România

PIB

produsul intern brut

RMO

rezerve minime obligatorii

ROBID

rata dobânzii pe piaţa monetară pentru depozitele atrase de bănci

ROBOR

rata dobânzii pe piaţa monetară pentru depozitele plasate de bănci

UE

Uniunea Europeană

VAB

valoarea adăugată brută

3M

3 luni

6M

6 luni

12M

12 luni

 


[1]    Măsură a inflaţiei de bază, care elimină din calculul IPC total o serie de preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare (prin gestionarea cererii agregate) este puţin semnificativă sau nulă: cele administrate, volatile (legume, fructe, ouă, combustibili), ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice.

[2]    Legume, fructe şi ouă.

[3] Ponderea produselor alimentare procesate în ansamblul coşului CORE2 ajustat este de 50 la sută.

[4] Dintre ţările din Centrul şi Estul Europei, economia României este cel mai puţin expusă din punct de vedere comercial pe relaţia cu Rusia şi Ucraina.