Publicat: 12 Octombrie, 2017 - 10:51
În loc să exportăm, importăm!

Cidrul este o băutură tot mai populară în România. Se produce din fructe și este ușor alcoolizat. Neavând la noi o tradiție industrială în acest sens, consumul se bazează in principal pe importuri. Mari producători de fructe fiind, am putea dezvolta o ramură cu contribuții majore la export. Deși se discută pe această temă de o bună bucată de vreme, lucrurile stau pe loc din cauza birocrației guvernamentale, dar și a intereselor concurenței. ALIANȚA PENTRU CIDRU a declanșat o veritrabilă campanie de convingere a factorilor responsabili de importanța modificarilor legislative necesare pentru a face din acest produs unul cu impact în zona exporturilor. Vă prezentăm un documentar al acestui veritabil „Război al Cidrului”.

Codul de bună practică a AICV

Asociația Producătorilor de Cidru și Vin din Fructe din Europa (AICV), înființată în anul 1968,
cu secretariatul permanent în Bruxelles, reprezintă producătorii de cidru, cidru de pere și
vin din fructe din următoarele state membre ale Uniunii Europene: Belgia, Danemarca,
Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Spania, Suedia și regatul Unit al Marii
Britanii.
În vederea susținerii intereselor membrilor săi, AICV a elaborat înceând cu anul 1998 un
Cod de bună practică, actualizat în 2006, 2015, 2016 (urmează a fi publicat).
Reviziile aduse Codului au ca scop, printre altele, să determine membrii și alte părți
interesate din UE să recunoască faptul că acestea sunt băuturi alcoolice produse exclusiv
prin fermentație. Cidrul și cidrul de pere sunt obținute prin fermentarea merelor sau a perelor,
fără adăugarea de alcool distilat. Vinurile din fructe sunt obținute prin fermentarea sucurilor
de fructe, în afară de struguri.
Conform codului de bune practici a AICV, cidrul este o băutură alcoolică obținută numai
prin fermentarea completă sau parțială a:
• sucului de mere/pere proaspete sau
• a sucului reconstituit din concentrat de suc de mere/pere sau
• un amestec de suc din mere/pere proaspete și suc reconstituit din concentrat de suc de
mere/pere
• cu sau fără adaos de apă potabilă și zaharuri înainte sau după fermentare
• cu sau fără adaos de suc de mere/pere proaspăt sau concentrat după fermentare
• cu sau fără volum limitat de suc de pere/mere înainte sau după fermentare
• cu sau fără adaos de aromă de mere sau pere
• cu sau fără adaos de aditivi alimentari permiși prin legislația Uniunii Europene.
Produsul poate fi: necarbonatat sau carbonatat prin fermentare sau prin injectarea de
dioxid de carbon.
Produsul va conține în general o cantitate de alcool situată în intervalul cuprins între
1,2% și cel mult 8,5% titru alcoolic volumic (abv.) și trebuie să păstreze caracterul de suc
de mere fermentat:
• cidru fără alcool (sau cidru non-alcoolic) conține, de obicei, mai puțin de 0,5% abv,
(legislația națională poate prevedea un alt nivel – ex. 1,2% abv. în Franța, 0,05%
abv. în Regatul Unit)
• cidru cu conținut redus de alcool - definit ca o băutură care, de obicei, conține peste
0,5% abv. și mai puțin de 1,2% abv. (legislația națională poate prevedea un alt nivel).
Nu este permisă
fortificarea cidrului
prin adăugarea de
alcool distilat.

Cadrul normativ național

Deși în țara noastră se produce cidru și se dorește încurajarea unei industrii locale, din
punct de vedere normativ, există anumite limitări în dezvoltarea acestui sector, fiind
generată o competiție inegală a producătorilor români de cidru cu produsele importate
de pe piața unică europeană.
În România, activitățile de producere, etichetare și punere în circulație a băuturilor
alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, destinate consumului uman sunt
reglementate în prezent prin O.M. 1541/2014, Ordin comun al Ministerului Agriculturii
și Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătății și Autorității Naționale pentru Protecția
Consumatorului. O.M. 1541/2014 menține în prezent, prin normele tehnice de aplicare,
un cadru discriminatoriu și limitativ pentru producția locală de cidru în concurența cu
produsele de import.
Potrivit prevederilor Art. 7 alin. 4 din normele de aplicare a O.M. 1541: denumirea de
bautură alcoolică fermentată poate fi înlocuită cu denumirea de „cidru de mere” sau
„cidru de pere” atunci când aceasta este obținută prin fermentarea exclusivă a merelor,
respectiv a perelor și sucurilor din mere, respectiv din pere.
Conform prevederilor titlului VIII, Cap. I din Codul fiscal, la Sectiunea 4 - Alcool și Băuturi
alcoolice, Subsecțiunea a 3-a - Băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, Art. 11
alin. (3) definește cidrul ca: “Produsele obținute din fermentarea completă sau parțială
a merelor și/sau a perelor procesate, cu sau fără adaos, înainte sau după fermentare, de
apă, arome și zaharuri [...].”

Provocări vs.oportunități:

Ordinul nr. 1541/2014 continuă să mențină, în prezent, prin normele tehnice de aplicare,
un cadru discriminatoriu și limitativ pentru producția locală de cidru în concurența cu
produsele de import, și anume:
• Art. 2, alin. 2, prevede că „produsele agricole admise a fi utilizate, ca atare sau în
amestec, la producerea băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul,
destinate consumului uman ca atare sunt următoarele: a) fructe și/sau părți de
fructe din cultura și/sau flora spontană, inclusiv sucurile sau musturile provenite
din acestea, ca atare ori concentrate, cu excepția strugurilor; b) cereale și plante
tehnice; c) produse apicole.
• Art. 3 precizează că „alcoolul etilic din băuturile alcoolice fermentate, altele
decât berea și vinul, destinate consumului uman, trebuie să provină exclusiv prin
fermentația alcoolică a zaharurilor din compoziția naturală a produselor agricole
prevăzute la articolul 2, aliniatul 2”.
• Potrivit prevederilor Art. 7 alin. 4: denumirea de băutură alcoolică fermentată poate
fi înlocuită cu denumirea de „cidru de mere” sau „cidru de pere” atunci când aceasta
este obținută prin fermentarea exclusivă a merelor, respectiv a perelor și sucurilor
din mere, respectiv din pere.
Prin condiționarea de la Art. 7 din Ordinul nr. 1541/2014, prin utilizarea sintagmei de
„fermentare exclusiva” se crează o diferențiere a producției interne de cidru față de
practica europeană, unde în niciunul din statele membre ale Uniunii Europene, nu este
prevăzut un astfel de criteriu legal restrictiv.
De asemenea, conform prevederilor Ordinului 1541/2014 și în special a articolelor
mai sus menționate, adăugarea controlată de zahăr (chaptalizare) nu este posibilă în
procesul de producție a cidrului pe piața românească.
Chaptalizarea este însă un proces esențial în producția industriala de cidru la nivel
internațional, care să îndeplinească aceiași parametri de calitate la fiecare ciclu de
producție, indiferent de variațiile naturale și particularitățile fiecărui lot de mere și pere
folosite în procesul de fabricație a cidrului.
Consecința directă și imediată a necorelării legislației locale cu cea europeană a fost și
este încă reprezentată, în practică, de existența unor interpretări diferite, ale diverselor
autorități române ce au jurisdicție în administrarea acestui subiect (începând cu
Ministerul Agriculturii și terminând cu autoritățile vamale), ale definiției „cidrului” în
raport cu poziția adoptată, pe același subiect, de autoritățile altor state membre ale
Uniunii Europene.
Consecința ulterioară a acestei stări de fapt și neadresarea acestor componente este
reprezentată de faptul că producția locală de cidru este sever discriminată în raport
cu produsele similare de pe piețele externe, iar dezvoltarea acesteia împiedicată în
mod vizibil, limitându-se potențialul industriei locale (cu minusuri aferente generate
de neaccesarea beneficiilor de ramură, în industrii conexe, la nivel economic și social
general, prezentate mai sus).

Soluțiile normative pentru modificarea elementelor restrictive legate de producția
cidrului românesc presupun includerea de elemente noi/completarea Articolelor 2, 3
și a Articolului 7 din O.M. 1541/2014, pentru a face posibilă derularea procesului de
chaptalizare, dar și clarificarea posibilității de adăugare de apă înainte/după procesul
de fermentare.
Eliminarea barierelor normative existente ar genera numai beneficii pentru autorități
și consumatorii români, cât și pentru stimularea interesului investițional. Toate părțile
interesate ar avea de câștigat.
• O astfel de evoluție ar veni totodată în completarea și susținerea atractivității
inițiativelor de dezvoltare a pomiculturii locale prin intermediul programelor
specializate de fonduri europene destinate acestui segment, dezvoltarea zonelor cu
tradiție în pomicultură, a soiurilor pentru procesare și a zonei de cercetare‑dezvoltare;
• Producătorii de mere/pere românești vor avea imediat un nou segment de desfacere,
calitatea merelor/perelor românești îndeplinind standardele specifice pentru a fi
utilizate imediat în producția de cidru;
• Pentru statul român, ar exista pe de o parte beneficii directe imediate, date de
impactul pozitiv al unor noi investiții directe, de crearea de noi locuri de muncă
directe și indirecte din industriile conexe, generarea de taxe suplimentare la bugetul
central și pentru cele locale.
• Ar rezulta însă și beneficii indirecte majore, care vin spre exemplu și în susținerea
producătorilor locali de mere/pere, România fiind unul dintre cei mai mari producători
de mere la nivel european, asigurarea unui nou segment de cerere sustenabilă pe
termen lung urmând să aibă un impact pozitiv și în acest plan.
• Datorită potențialului reprezentat de producția locală de fructe folosite în realizarea
cidrului, există o oportunitate importantă de obținere a unor producții ridicate de
cidru și care să adreseze nu numai piața internă, dar și piețele regionale. Dintr-o
țară importatoare, România ar putea deveni astfel o țară exportatoare, ceea ce ar
avea un impact pozitiv asupra balanței comerciale, cât și din perspectiva generării
unor venituri adiționale la bugetul de stat.
• Pentru consumatori, ar exista un spectru mai larg de produse, o ofertă diversificată
și la prețuri competitive, creșterea cerințelor de securitate și siguranță alimentară, o
informare mai bună a acestora referitor la ceea ce consumă.
• Pentru industrie, s-ar creea premisele dezvoltării afacerilor existente de producție
de cidru, diversificarea producției, realizarea de noi investiții, apariția unor noi
investitori, relocări de unități de producție din alte state europene. Ar rezulta
asadar, din toate punctele de vedere, o dezvoltare sustenabilă pe termen lung și o
predictibilitate clară pe această zonă.

O problemă în atenția Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenței consideră că prevederile în vigoare ale OM 1541/2014 „nu asigură un
tratament nediscriminatoriu între producătorii români și cei comunitari, care activează pe
piața românească a comercializării acestui tip de băuturi, după cum urmează:
Produsele importate prezente pe piață conțin și alte materii prime decât cele menționate
limitativ la Art. 2 și pe cale de consecință, tăria alcoolică totală dobândită a acestora nu
provine (așa cum este prevăzut la Art. 3) exclusiv din fermentarea zaharurilor conținute
de materiile prime menționate limitativ la Art. 2;
Denumirea la comercializare a produselor de import încalcă prevederile Art. 7 alin 4.,
care prevede faptul că denumirea de „cidru de mere” poate fi folosită doar când băutura
respectivă este obținută prin fermentarea exclusiva a merelor și a sucurilor din mere”.
Consiliul Concurenței s-a pronunțat în a califica că Ordinul nr.1541/2014 „creează o
situație discriminatorie pentru producătorii care desfășoară o activitate în domeniul
producției și comercializării băuturilor românești de acest tip.
Consiliul Concurenței subliniază, de altfel, că pe piața românească se comercializează
și vor continua să se comercializeze băuturi de acest gen provenind din import, care nu
intră sub incidența normelor prevăzute de Ordinul 1541/2014 și care intră în concurență
directă cu băuturile românești, care au obligația de a respecta prevederile amintite.
Recomandarea finală a Consiliului Concurenței către MADR este de armonizare
a condițiilor aplicabile producătorilor români ce desfășoară activități în domeniul
băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea și vinul, cu cele aplicabile
agenților economici care comercializează pe teritoriul României acest gen de băuturi
provenind din import

ALIANȚA PENTRU CIDRU

Producția cidrului românesc.
Chaptalizarea: Bariere normative și soluții.

„Alianţa pentru Cidru” a fost înfiinţată de mai mulţi producători din domeniu în anul 2015. Ea
își propune, prin intermediul dialogului transparent și profesional cu toate părțile interesate,
promovarea unor abordări de politici publice capabile să asigure dezvoltarea liber concurențială,
în condiții de performanță și calitate, a producției de cidru pe piața românească.
În acest sens, „Alianța pentru Cidru” dorește să atragă atenția asupra anumitor bariere de
ordin normativ pe care le întâmpină producătorii locali de cidru prin prevederile Ordinului nr.
1541/2014, Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătăţii şi
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, ordin care reglementează activităţile de
producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea
şi vinul, destinate consumului uman.
Ordinul nr. 1541/2014 menţine în prezent, prin normele tehnice de aplicare, un cadru
discriminatoriu și limitativ pentru producţia locală de cidru în concurenţa cu produsele de import,
și anume:
• Art. 2, alin. 2, prevede că „Produsele agricole admise a fi utilizate, ca atare sau în amestec, la
producerea băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului
uman ca atare sunt următoarele: a) fructe şi/sau părţi de fructe din cultura şi/sau flora
spontană, inclusiv sucurile sau musturile provenite din acestea, ca atare ori concentrate, cu
excepţia strugurilor; b) cereale şi plante tehnice; c) produse apicole.
• Art. 3 precizează că „alcoolul etilic din băuturile alcoolice fermentate, altele decât berea şi
vinul, destinate consumului uman, trebuie să provină exclusiv prin fermentaţia alcoolică a
zaharurilor din compoziţia naturală a produselor agricole prevăzute la articolul 2, aliniatul 2”.
• Potrivit prevederilor Art. 7 alin. 4: denumirea de băutură alcoolică fermentată poate fi înlocuită
cu denumirea de „cidru de mere” sau „cidru de pere” atunci când aceasta este obţinută prin
fermentarea exclusivă a merelor, respectiv a perelor şi sucurilor din mere, respectiv din pere.
Prin condiţionarea de la art. 7 din Ordinul nr. 1541/2014, prin utilizarea sintagmei de „fermentare
exclusivă” se crează o diferenţiere a producţiei interne de cidru faţă de practica europeană, unde
în niciunul din statele membre ale Uniunii Europene nu este prevăzut un astfel de criteriu legal
restrictiv.
De asemenea, conform prevederilor Ordinului 1541/2014 și în special a articolelor mai sus
menționate, adăugarea controlată de zahăr (chaptalizare) nu este posibilă în procesul de
producție a cidrului pe piața românească (Articolul 2 și Articolul 3 și Articolul 7 din Ordinul
1541/2014).
Chaptalizarea este însă un proces esențial în producția industrială de cidru la nivel internațional.
În procesul de fermentare naturală a merelor şi respectiv a perelor, sucul rezultat prezintă
întotdeauna variaţii fireşti atât în ce priveşte conţinutul de zahăr şi implicit a alcoolului rezultat
din fermentare, cât şi în ce priveşte aciditatea şi prezenţa taninului. Prin introducerea procesului
de „chaptalizare” s-ar obţine uniformizarea şi încadrarea, în mod continuu şi constant, a producției
industriale de cidru în aceiași parametrii calitativi.
Această condiționalitate nu se aplică însă și produselor de cidru importate de pe piața Uniunii
Europene (în condițiile liberei circulații a mărfurilor) ea discriminând de drept și de fapt
producătorii romani de cidru.
Spre exemplu, Danemarca, Suedia, Belgia, Olanda, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Cehia, Italia
și Slovacia permit procesele de chaptalizare în producția de cidru , fără niciun fel de restricții.

În Franța este prevăzută expres posibilitatea adăugării de zahăr în procesul de fabricație după
prima fermentarea a merelor/perelor, odată cu atingerea unui grad de alcool de 5%. În Spania
este prezentă posibilitatea completării cu Sidra 80g/l, după fermentarea naturală.
Asociaţia Industriei Cidrului şi Vinului de Fructe de la nivel Uniunii Europene (www.aicv.org) a
inclus de altfel în Codul de Practică al Cidrului şi Vinului de Fructe, posibilitatea chaptalizării în
procesul de producţie a cidrului.
Prin excluderea chaptalizării în procesul de fabricare a cidrului, România se poziţionează în
prezent în afara practicii europene.
Din cauza condiționalității de neutilizare în fabricarea sa a procesului de chaptalizare, cidrul
românesc este realizat la un cost de producţie mult mai ridicat, ceea ce îi afectează competitivitatea
în raport cu produsele importate, produse cu care se află într-o concurenţă directă pe piaţa
românească. Rezultă efecte negative directe pentru dezvoltarea și sustenabilitatea producției
locale de cidru și a industriilor asociate (producătorii de mere și pere) și cu efecte finale negative
pentru consumatorii români de cidru.
Consiliul Concurenţei a luat poziţie faţă de această stare de fapt prin adresele nr. 11849 din 2
Octombrie 2015 și 2805 din 15 Martie 2016. Consiliul Concurenţei consideră că prevederile în
vigoare „nu asigură un tratament nediscriminatoriu între producătorii români şi cei comunitari,
care activează pe piaţa românească a comercializării acestui tip de băuturi, după cum urmează:
• produsele importate prezente pe piaţă conţin şi alte materii prime decât cele menţionate
limitativ la articolul , şi pe cale de consecinţă, tăria alcoolică totală dobândită a acestora nu
provine (aşa cum este prevăzut la articoul 3) exclusiv din fermentarea zaharurilor conţinute
de materiile prime menţionate limitativ la articolul 2;
• denumirea la comercializare a produselor de import încalcă prevederile articol 7 aliniat 4,
care prevede faptul că denumirea de „cidru de mere” poate fi folosită doar când băutura
respectivă este obţinută prin fermentarea exclusivă a merelor şi a sucurilor din mere”.
raportate la dispozitiile actuale ale Nomelor Ordinului 1541 aplicabile producatorilor din Romania.
Recomandarea finală a Consiliului Concurenţei către Ministerul Agriculturii este de armonizare
a condiţiilor aplicabile producătorilor români ce desfăşoară activităţi în domeniul băuturilor
alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, cu cele aplicabile agenţilor economici
care comercializează pe teritoriul României acest gen de băuturi provenind din import. Aceasta
este de altfel şi aşteptarea industriei locale, de eliminare a barierelor normative ce limitează
posibilitatea dezvoltării industriei româneşti a cidrului.

O piață dominată de importuri

În acest cadru defavorabil pentru producătorii români, majoritatea produselor de cidru
comercializate pe piaţa românească au provenit în ultimii ani din import. Eliminarea barierelor
existente în prezent pentru productia locala ar face însă nu numai ca aceste volume să poată
fi asigurate în mare parte din producţia internă – atât din partea micilor producători, cât și a
companiilor internaţionale care sunt interesate în a înlocui importurile cu productia autohtonă –
dar şi ca, pe termen mediu şi lung, România să devină o piaţă de export la nivel regional.
Conform datelor industriei, se estimează că o echilibrare a condiţiilor prin ridicarea barierelor
limitative în dezvoltarea producţiei autohtone de cidru se va traduce într-o creştere a consumului
pe cap de locuitor (populaţie 18 ani - 64 ani) de la 660 mililitri (nivel estimativ pentru anul 2015)
la un consum de 1980 mililitri în următorii ani, generând un impact economic poziv prin creşterea
nivelului volumului taxelor plătite la bugetul central şi a bugetele locale.
Beneficiile directe pentru economia românească ar fi cuprinse de altfel în cadrul investiţiilor
iniţiale de capital în investiţii continue de modernizare şi marketing în niveluri mai mari ale
plăţilor de TVA şi impozit pe profit, ca şi în generarea pe termen mediu a unui impact social
pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă (cu contribuţiile asociate plătite sub forma de taxe şi
impozite bugetelor publice), dar şi în sumele colectate pe termen lung şi din impactul generat şi
pe orizontală, în alte industrii conexe, din dezvoltarea industriei româneşti a cidrului si bauturilor
fermentate din fructe.
În acest sens, un argument extrem de important este dat de beneficiile ce rezulta pentru
pomicultorii români, respectiv pentru producătorii autohtoni de mere şi pere, ca urmare a
dezvoltării potenţiale a producţiei de cidru românesc. Astfel, producătorii de mere şi pere
româneşti vor avea imediat un nou segment de desfacere, calitatea merelor şi perelor româneşti
îndeplinind standardele specifice pentru a fi utilizate imediat în producţia de cidru.
Poate cel mai important, principalul beneficiar al promovării unui cadru normativ care să
asigure concurenţa nediscriminatorie a cidrului românesc cu cel de piaţa Uniunii Europene, va fi
consumatorul român de cidru.
Va rezulta o îmbunătăţire a diversităţii şi o stimulare a inovaţiei, înlăturarea limitărilor existente
urmând să facă posibilă atât selecţia de către consumatori a cidrului dorit din cadrul unei game
mai variate din punct de vedere al gustului, ca şi al altor caracteristici, dar şi la o diversitate mai
mare de preţuri, care să ducă la creşterea accesibilităţii cidrului pentru mai mulţi români.
Soluțiile normative pentru modificarea elementelor restrictive legate de producţia cidrului
românesc presupun includerea de elemente noi/completarea articolelor 2, 3 și a articolului 7 din
O.M. 1541/2014 ca și a articolului 5, pentru a face posibilă derularea procesului de chaptalizare,
dar și clarificarea posibilității de adăugare de apă înainte/după procesul de fermentare.
Ambele procecuduri sunt permise și utilizate pe larg pe piața europeană, iar adresarea amândurora
este esențială în asigurarea unei producții standardizate, care să îndeplinească aceeași parametri
de calitate la fiecare ciclu de producție, indiferent de variaţiile naturale şi particularităţile fiecărui
lot de mere şi pere folosite în procesul de fabricaţie a cidrului.

 

Intervenția Alianței către Parlamentul Romaniei

Către:         Domnul Deputat Viorel Ștefan,  Președinte, Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci

                    Camera Deputaților,  Parlamentul României

Referitor:   solicitare întâlnire Alianța pentru Cidru | necesitatea corelării și armonizării legislației naționale cu Directiva Europeană 92/83/CEE la la capitolul ”băuturi fermentate altele decât berea și vinul”, respectiv cidrul

Stimate Domnule Președinte,

În considerarea intențiilor Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci de a dezvolta un dialog transparent cu comunitatea de afaceri, vă rugăm să acceptați programarea unei întâlniri în perioada următoare, în funcție de agenda dumneavoastră, cu reprezentanții Alianței pentru Cidru pe o serie de subiecte și teme de interes general pentru mediul de afaceri local.

Alianța pentru Cidru își propune prin prezentul demers și susține dialogul public şi instituţional cu toţi factorii de decizie şi cu toate părţile interesate în vederea identificării și implementării în mod eficient a celor mai bune politici și soluții pentru dezvoltarea producției locale de cidru în actualul context intern și extern de pe piața de profil.

Sperăm să avem, cu această ocazie, oportunitatea de a vă prezenta și susține argumentat necesitatea armonizării prevederilor normative româneşti de reglementare a producției locale de băuturi alcoolice fermentate din fructe în general și de cidru în special, cu normele și practica larg răspândită la nivel european, care să permită o concurenţă nediscriminatorie pe piaţa locală a băuturilor produse pe teritoriul naţional cu produsele de același fel, comercializate având aceleași caracteristici, şi importate în România de pe piaţa unică europeană.

Deși în România se produce cidru şi se doreşte încurajarea unei industrii locale, din punct de vedere normativ există anumite limitări în dezvoltarea acestui sector, fiind generată o competiție inegală a producătorilor români de cidru cu produsele importate de pe piața unică europeană.

Păstrarea actualelor prevederi normative ar continua să limiteze posibilitatea dezvoltării producției locale de cidru. Acest lucru se va traduce într-un cost de oportunitate, în sensul în care nu ar fi materializate investiții directe, locuri de muncă, colectarea de taxe și impozite suplimentare la bugetul de stat, dezvoltarea zonelor cu tradiție în pomicultură, dezvoltarea industriilor conexe și a zonei de cercetare-dezvoltare.

Întrucât prevederile Codului Fiscal și a Normelor de aplicare ale Codului Fiscal nu sunt pe deplin corelate cu Directiva Europeană, considerăm și va supunem atenției, necesitatea amendării prevederilor fiscale în domeniu, prin înlocuirea sistemului de accizare aplicabil băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul (respectiv cidrul),  în baza unei definiții de produs, într-unul compatibil și aliniat cu practica europeană, respectiv un sistem axat pe încadrarea accizarii în funcție de tăria aclolică reală pe volum

Impactul acestei modificari legislative va fi unul benefic pentru economia locală (garantarea concurenței) și pentru bugetul de stat, ar exista pe de o parte beneficii directe imediate, date de impactul pozitiv al unor noi investiții directe, de crearea de noi locuri de muncă directe și indirecte din industriile conexe, încasări de TVA şi impozit pe profit, generarea de taxe suplimentare.

Elementele care fac necesară, în opinia industriei, re-examinarea de către autorități a acestei situaţii sunt prevederile Directivei Europeane 92/83/CEE din Secțiunea III - Băuturi fermentate altele decât vin și bere - art. 13, alin. 1, 2 și 3. - și anume alinierea criteriului de încadrare în categoria de acciză redusă la băuturile alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, prin introducerea raportării la tăria aclolică reală pe volum, respectiv de până în 8.5% (la fel ca în cadrul normativului european).

Poziția Alianței pentru Cidru vine și din faptul că în prezent exista o serie de interpretării diferite oferite de către autoritățile române cu privire la definiția exactă a cidrului și, prin urmare, încadrarea acestuia într-o anumită categorie de produse accizabile, interpretare disctintă de cea furnizată de autoritățile din Statul Membru de import a produselor.

Produsele de import din spaţiul comunitar cu denumirea de cidru pot fi comercializate pe piaţa românească, în baza principiilor liberei circulaţii a mărfurilor, fără a se încadra în limitările prevăzute de legislaţia românească.

Alianța pentru Cidru a fost înfiinţată de mai mulţi producători din domeniu în anul 2015, membrii fondatori fiind Zarea S.A., United Romanian Breweries Bereprod – URBB (Tuborg) și Heineken România, ulterior alăturându-se eforturilor acestora Clarks precum și alți jucători de pe piața locală. Alianța pentru Cidru este deschisă spre aderare oricărui importator şi producător de cidru din România.

În speranța unui răspuns favorabil cu privire la acceptarea întrevederii noastre, vă stăm la dispoziție pentru a vă susține cât mai argumentat punctul de vedere al industriei, inclusiv prin sublinierea efectelor negative ce ar fi generate pe piață, cu un impact ridicat nu doar asupra producătorilor și fermierilor locali de pe piața românească, cât și în final, asupra consumatorilor români.

Vă mulțumim și rămânem în așteptarea răspunsului dumneavoastră.

 

MINUTA INTALNIRII DE LUCRU DE LA MINISTERUL AGRICULTURII

din data 27 septembrie 2017

În 27.09.2017 a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale, întâlnirea de lucru cu reprezentanții Alianței pentru Cidru.

La întâlnirea de lucru au participat următoarele persoane:

 

  1. Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)
  • Domnul Mihai Iulian VIȘAN – Secretar de Stat;
  • Doamna Amelia Elena RUS -  Director general, Direcția Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț – DGPIAC;
  • Doamna Camelia STUPARU – Director, Direcția Industrie Alimentară;
  • Domnul Cornel Henorel DICU – Director, Direcția Monitorizare Inspecții, Verificare și Control;
  • Doamna Corina Gălbează - Consilier superior DGPIAC.

 

  1. Din parte  Ministerului Finanțelor Publice (MFP):
  • Doamna Dana Georgescu;
  • Doamna Manuela Anculescu.

 

  1. Din partea Consiliului Concurenței (CC):
  • Doamna Mădălina Cobianu;
  • Daniel Anghel – inspector de concurență.

 

  1. Din partea Patronatului Național al Viei și Vinului - PNVV:
  • Domnul Ovidiu Gheorghe – Președinte.

 

  1. Din partea Alianței pentru Cidru:
  • Doamna Rucsandra Clark – Clark's Cider SRL;
  • Domnul Alan Clark - Clark's Cider SRL;
  • Domnul Flavius Cimpian – Heineken România SA;
  • Domnul Claudia Radu - Heineken România SA;
  • Domnul Toșa Dumitru – ZAREA SA;
  • Doamna Ștefănescu Livia Elena – URBB SRL ( Tuborg).

 

  • Domnul Costinel Radu –  Șerban & Musneci Associates

În cadrul întâlnirii grupului de lucru s-au discutat propunerile Alianței pentru Cidru de modifiacre a Normelor tehnice de producere, etichetare și punere în circulație a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, destinate consumului uman ca atare, conf. Ordinului comun MADR/MS/ANPC nr. 1541/1219/433/2014.

În cadrul discuțiilor au fost prezentate următoarele aspecte:

Domnul Ovidiu Gheorghe:

    • Există concurență pe piața din România care dezavantajează producătorii locali.
    • Aspecte punctuale pe materialul prezentat de Alianța pentru Cidru. Procesul de fermentare totală sau parțială a fructelor.
    • Ce se poate poate obține prin modificarea actului normative pt. industria locală, în concordanță cu bunele practici europene.
    • Cei care au vrut să producă în România au fost blocați de instituțiile statului.
    • S-au pierdut bani de către producătorii naționali, aceștia erau/sunt încadrați tarifar diferit față de cei din exterior.

Domnul Secretar de Stat Mihai Vișan:

    • Este necesară definirea modului de producție a băuturii care poartă denumirea de cidru.
    • Mai multe acte normative din sector trebiue revizuite/îmbunătățite.

Doamna Rucsandra Clark:

    • Ordinul a fost bine intenționat trebuie completat, nimeni nu știe cum să încadreze produsele, din punct de vedere tarifar.
    • Marii producători din Europa explică în norme unde te poți încadra vis a vis de cidru și hydromel.
    • Ordinul nu este greșit îi lipsesc detalii pt. a fi clar tuturor autorităților.
    • Cidrul casat – cidru natural nu are termen de valabilitate în Clark’s, se adaugă CO2  dar produsul nu expiră, se invecheşte în sticlă.
    • Cidrul casat – după termenul de 2 ani se poate recicla (recondiţiona după termenul maxim).
    • Este o pierdere inutilă ca el să fie distrus după 2 ani, în prezent legislaţia este lacunară în această privinţă.
    • Cidrul de mere trebuie să fie de mere. Categoria de cidru de mere are limite permise în legislaţia europeană.

Domnul avocat Costinel Radu:

    • a explicat forma propusă de Alianță pentru articolele din Norme care se doresc modificate și completate.
    • Modificările fac referire la  art. 2 , 3, 4, 5 și 7 din Norme
    • A precizat că este necesară crearea unor familii de cidru (exemplu Spania unde sunt 7-8 categorii de cidru).
    • Aceasta este necesară pentru încadrarea tarifară corectă.
    • În mare acestea sunt modificările propuse, ele pot fi completate, acestea vin din experienţa de pe piaţă a producătorilor locali.
    • Sperăm ca de acum în acolo să regăsească cea mai bună formă.
    • Trebuie susţinută industria cidrului care este în creştere.
    • În România sunt anumite mere pentru producerea de cidru. Alte soiuri trebuie corectate cu zahăr.
    • România este al 4-lea consumator de mere din lume.
    • Dar nu ne mai regăsim la producători de produse din mere în acest top.
    • Este alegerea consumatorului  pentru anumite tipuri de produse, acesta trebuie să fie foarte bine informat ( eticheta produsului).

Domnul Dumitru Toşa:

    • Eu ca producător trebuie să-mi asum răspunderea pentru produse. Nu trebuie legiferat totul, producătorul poate inova.
    • Trebuie urmăriţi paşii din Codul Fiscal. Un produs cu procentaj alcoolic sub 8,5% trebuie să aibă termen de valabilitate.
    • produsele care respectă Regulamentul 251, amestecuri de vin cu alte arome – vama nu ştie unde să le încadreze.
    • De ce să nu aibă voie să facă ,, spritz” ? Nu pot să facă Sangria, vin amestecat cu suc de mere etc  – problema cu acciza.
    • Statul să creeze un mediu concurenţial echitabil pentru toţi producătorii.

Ministerul Finanţelor:

    • Codul fiscal a implementat Directiva 94 – definiţia a restricţionat pe cei care produc băuturi fermentate liniştite. Producătorii au probleme la vamă cu încadrarea. Ordinul trebuie corelat cu Codul Fiscal.
    • Armonizare legislaţie referitoare la Directiva 92, aceasta fost armonizată în Codul Fiscal (Ministerul Finanţelor).

Domnul director Dicu:

    • Vinul este un domeniu strict reglementat.
    • În ceea ce priveşte accizele sectorul aparține  Ministerului Finaţelor.
    • Erau fenomene ciudate în piaţă când nu existau norme. Erau produse de calitate îndoielnică.
    • Cidrul de mere şi pere trebuie definit foarte bine în ce proporţie trebuie să fie.
    • La ora actuală sunt produse care nu au nimic în comun cu cidru. Cidrul de mere trebuie să fie de mere.
    • Trebuie aşezat totul într-un mod cât mai sănătos pentru consumator.

Domnul Secretar de Stat Mihai Vişan – așteaptă propuneri de la toţi operatorii din sector pentru a putea fi discutate (referitor la accize).

Organele fiscale aplică Legea, este absurd să defavorizezi producţia internă.

Este obligatoriu afişarea conţinutului de suc de mere pe etichetă (ex. 50%, 100%).

Domnul Ovidiu Gheorghe –  propunerea de modificare a Alianţei, trebuie discutată şi transmisă tuturor operatorilor.

Piaţa vinului este cel mai bine reglementată.

Berea se face din porumb ? Nu ar fi de interes să reglementăm şi berea ?

Domnul Dicu ar putea să exprime câteva puncte de vedere pentru că inspecţia a avut puncte de vedere.

Pe un produs de la raft cu denumirea de cidru – dacă s-au făcut controale pe conformitate ?

Domnul Dicu

– s-au făcut controale, reprezentanții ANPC verifică etichetarea produselor.

– la noi în țară sunt 2 laboratoare la Râmnicu Vâlcea şi Cluj-Napoca, acestea  determină doar prezenţa fructului în produsul finit nu şi conţinutul de fruct (ex. 50%, 100%).

Se va deschide o cutie a pandorei, vor apărea multe falsuri în piață.

 

Dl. Gheorghe - la următoarea întâlnire solicită să participe şi Vama, ANSVSA și ANPC.

Să se solicite ANPC şi Vămii ce controale au fost efectuate pe cidru.

Autorităţile cu atribuţii de control să prezinte o statistică a controalelor în acest domeniu.

 

Cidru este un produs potenţial concurent la vinuri.

Acest act normativ să fie valid din punct de vedere juridic.

Trebuie să fie în concordanţă cu normele europene. Să se identifice proporţia de fructe din cidru (să se determine concret conformitatea etichetei cu produsul).

Ar fi util la următoarea întâlnire să solicităm istoric de la Vamă pe cidru deoarece vor fi păreri diferite. Ce înregistrări tarifare au dat pentru brandurile care produc cidru.

Este o discrepanţă între încadrarea brandurilor.

Vama este necesar să participe la următoarea întâlnire, altfel nu se va putea ajunge la o finalitate d.p.d.v. al modificării actului normativ.

Actul normativ nu trebuie să permită interpretări (de către Vamă).

Dna Clark – va face propuneri punctual care vor fi transmise în 2-3 săptămâni pentru a putea fi discutate la următoarea întâlnire.

Domnul Secretar de Stat Mihai Vişan a precizat că orice alte idei care pot ajuta la îmbunătățirea actului normativ sunt bine venite.

Trebuie transmise electronic toate materialele de către Alianță pentru ca acestea să fie retransmise tuturor operatorilor economici din domeniu.

A mulțumit celor prezenți, urmând să se stabiliască o nouă întâlnire după ce toți participanții vor fi în posesia materialului pe care îl va transmite doamna Clark.