Publicat: 6 Februarie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

Document

Dintre sute de "catarge"

- REVOLUŢIA ascultată prin staţie -

Reluăm firul observaţiilor comunicate de "catarge" (observatorii de pe clădirile înalte din centru) întrerupte la lăsarea întunericului din 21, cu amănunte din dimineaţa zilei de 22 decembrie. Înregistrările încep în jurul orei 8 şi din primele mesaje este evidentă reluarea, cu o impresionantă vigoare, a manifestaţiilor de masă ale acestor oameni pentru care tirania a devenit de nesuportat. Masacrul din noaptea precedentă, cînd în Piaţa Universităţii şi-au găsit moartea zeci, poate sute de tineri, în timp ce cîteva mii au fost arestaţi, bătuţi cu cruzime şi căraţi la Jilava, nu a înfrînt, nu a alterat cu nimic hotărîrea îndîrjită a oamenilor de a refuza lui Ceauşescu şi comunismului său legitimitatea într-o ţară martirizată vreme de aproape cinci decenii. Fluviul uman, revărsat dinspre toate marile platforme industriale, dinspre cartiere, ameninţa să inunde în scurt timp sediul puterii poliţieneşti. Gărzile dictatorului, solicitate intens de aproape 20 de ore, sînt pe cale de a ceda. Comunicările sînt alarmante şi deruta transpare din fiecare mesaj. Să le urmărim şi noi.

O. A.
- Amănunte, în pagina a II-a -


Pag. 1-a


Aşa o fi şi pe frontul celălalt?
​Caricatură de ANDO
 

AZI

O LOVITURĂ DURĂ: Modificarea cursului valutar al dolarului de la 8,74 lei la 21 a provocat un veritabil crah la bursa... neagră. Pierderile bişniţarilor nu pot fi încă estimate.

Majorări de pensii 

O veste bună pentru pensionarii ţărani: de la 1 februarie, pensiile pentru limită de vîrstă, invaliditate şi de urmaş ale membrilor cooperatori, indemnizaţia pentru copii a membrilor cooperativelor agricole se majorează în diferite procente. Se acordă acestora, de asemenea, asistenţă medicală gratuită, iar lucrătorii din sistemul zootehnie vorbeneficia de vechime în muncă pentru stabilirea pensiilor.


Pag. a 2-a

Dintre sute de "catarge"

- REVOLUŢIA ascultată prin staţie -

22.12.1989

(orele 8,00, circa 11,00)

— Lîngă Teatrul National s-au înmulţit şi se pare că trupele noastre vor fi încercuite acolo şi pe dreapta şi pe stînga în cîteva minute.

— 772 (locţiitor şef miliţie) în cîteva momente covorul 30 pleacă în misiune.

USLA — Tridentul (dispecerat USLA) la Catargul 6, la Oneşti, se trag focuri de avertisment.

— Recepţionat (frînturi de dialog neinteligibil.)

— 258 (Of. serv. IGM) sînt 254 A (şef stat major IGM).

— S-a rupt barajul dinspre Republicii. Sîntem depăşiţi acuma.

— Recepţionat. Încearcă, în mod organizat să se regrupeze.

USLA — Catargul 6, se conturează un grup şi la Universitate.

IMB — 550 (şef IMB)

— Comunicaţi.

— Dacă nu se va interveni riscăm să fim înconjuraţi pe subterane pe tot traiectul axei N-S, E—V.

— Păi, despre ce e vorba?

— Se preseazăprin laterale şi realizează dispozitive în faţă şi în spatele locurilor noastre.

— Procedaţi cu tact şi să nu vă lăsaţi înconjuraţi. Transmite din pion în pion. Îndeosebi cu ai noştri discută situaţia asta şi transmite urgent.

— ...la Piaţa 1848, deci un grup de aproximativ 300—400 de persoane, poate şi mai mult. Sînt Ia aproximativ 20 m în faţa trupelor noastre, iar la intrare pe Piaţa Rosetti, aproximativ 100—150 de persoane sînt lateral faţă de trupele noastre, deci spre Teatrul Naţional, şi scandează, stau de vorba cu militarii.

— 585 (şeful Dep. de intervenţie şi măsuri de ordine) sînt 586 (şef de schimb).

— Comunică.

— Sîntem instalaţi cu dispozitive conform ordinului lui 550 (şef IMB).

USLA — Tridentul sînt Catargul 6, la Arhitectură, înspre Magheru, un grup de 4—5, probabil studenţi tineri fac ceva acolo, îngroapă ceva în perete, afişează ceva.

USLA - Tridentul, sînt Catargul 6. Sînt la intrare pe Rosetti, grup de manifestanţi, s-au interpus între militari şi tancuri.

— Recepţionat.

— La Piaţa 1848 a început o luptă, între forţe. De asemenea, aici, pe Maria Rosetti se încearcă încercuirea militarilor. (discuţii, frînturi din mai multe reţele — neinteligibile).

USLA — Tridentul, sînt Catargul 6. Al treilea rînd de militari, aproximativ o companie, au trecut în spatele tancurilor. În faţa acestora au rămas 2 companii.

IMB — 700 (Dispecerat IMB) sînt 585 (şeful Dep. de intervenţie şi măsuri de ordine).

— Comunicaţi!

— Comunică la 550 că MAN-ul de pe Republicii face paşi înapoi spre Universitate acum.

— Am recepţionat.

— Catargul 6. Nu se vede clar, în special ce se întîmplă la Piaţa 1848.

— De la 1848 înaintează către Piaţa Universităţii.

— Fără provocări.

— 700, sînt 571 (locţiitor şef sector). La Muntenia şi la Bere Rahova au început toţi oamenii să iasă din întreprinderi cu steaguri să manifesteze. Măresc grupurile.

— Manifestanţii care vin dinspre Piaţa Unirii mai au 50 m pînă la rond. Sîntem forţaţi puternic. Ne retragem spre intersecţie. Fac joncţiunea cu cei care vin dinspre Piaţa Unirii.

— Imediat să luaţi măsuri.

— ...02 vă rog să repetaţi unde să se ia măsuri.

— Raportaţi că ne-ar trebui întărituri măcar aici în Piaţa Universităţii. Sintem numai noi in faţa lor.

— N-am de unde să-ţi dau, faci ce poţi şi nu te lăsa înconjurat şi dezarmat.

IMB — Sînt 10-12 mii per total aşa.

— 550. 585 au defluit în Piaţa Universităţii.

— Au venit dinspre Piaţa Unirii, o parte înaintează, sînt în dreptul Teatrului Naţional, o parte au înconjurat forţele noastre. Este linişte, nu sînt incidenţe. Cei care veneau spre Magheru s-au întors către Piaţa Universităţii, unde sînt încercuite trupele noastre.

— 550, 585, ar trebui un tampon de armată aici la Batişte măcar.

— Acum pe Batişte vine şi Şcoala Băneasa.

— Cu toate forţele ne. repliem spre bulevard.

— Manifestanţii se pregătesc pentru a pleca pe Magheru.

— La Muzeul Antipa e şoseaua plină. Vin încoace.

— ...502, raportaţi-i planul de cooperare cu MAN-ul.

— Manşonul (Şc. mii. de subofiţeri Boldeşti).

- va urma -


Pag. a 3-a

PRIMIM LA REDACŢIE

Manifestul PARTIDULUI LSBER-CUGETĂTOR

(LIBER-SCHIMBIST)

Formaţiune politică de nuanţă morală, care acţionează pentru schimbarea în toate domeniile, dar cu precădere în cel al vieţii spirituale.

Schimbarea este concepută ca principalul mijloc de evitare sau depăşire a anchilozelor, care ameninţă orice structură sau tip de relaţii, prin strictă instituţionalizare.

Domeniul de acţiune îl reprezintă viaţa politică şi cadrul democratic în formare. Prin activitatea sa partidul îşi asumă rolul de "anticorp" în lupta cu "viruşii" ce ar putea să afecteze fragilul organism al tinerei democraţii române, prin riscul "îmbolnăvirilor" de demagogie, manipulare a indivizilor sau a proceselor sociale, de propulsare a non-valorilor, de manifestări de parvenitism social şi ridicol politic, de impostură şi fals, de rinocerizare si, mai ales, de INTOLERANŢĂ!

Obiectivul nostru este acela de a-i atrage de partea ideilor pe care le promovăm pe toţi aceia care, prin modul lor de a gîndi şi acţiona, se opun ierarhiilor dogmatice, aroganţei, prostiei, agresivităţii, euforiei de paradă, incompetenţei, poltroneriei, fariseismului, agitatorismului ieftin, lipsei de bun simţ moral şi politic pe cei care au şi apreciază simţul umorului. Dorim să-i avem în jurul nostru pe oamenii de bine de toate vîrstele, sexele şi convingerile religioase, dar mai ales pe aceia care, deşi au pus umărul şi chiar viaţa la înfăptuirea marii schimbări: din viaţa noastră — REVOLUŢIA — nu s-au grăbit să-i culeagă roadele, înghesuindu-se pe la uşile noilor autorităţi.

Principalele drepturi pentru care vom milita prin toate mijloacele legale sunt:

• dreptul de a spune lucrurilor pe nume! 

• dreptul de a crede în forţa zîrnbetului şi de a rîde cu folos de tot ceea ce este strîmb şi nedemn

• dreptul de a pune în discuţie probleme în legătură cu care alţii preferă să tacă

• dreptul de a te îndoi de ceea ce pare unanim acceptat

• dreptul de a nu avea întotdeauna dreptate

• dreptul de a crede că nu trăim încă în cea mai bună dintre lumile posibile

• dreptul de a sta strîmb şi de a judeca drept!

Considerăm că esenţa doctrinei noastre poate fi extrasă din gîndirea literar-politică a lui CARAGIALE, pe care-l considerăm patronul de necontestat al acestei mişcări. Vom edita, de aceea, ziarul de atitudine numit "RĂCNETUL CARPAŢILOR", reînnodînd, în acest fel, o interesantă tradiţie politico-publicistică.

DEVIZA NOASTRĂ ESTE: LIBERUL SCHIMB DE IDEI, OPINII, CONVINGERI ŞI... SENTIMENTE!

Comitetul provizoriu de iniţiativă este compus dintr-un prezident, consiliu director şi un trezorier. Primim adeziuni, atît ca membri, cu drepturi şi obligaţii depline, cit şi ca simpatizanţi...

Sediile provizorii ale partidului sînt: str. Transilvaniei nr. 12, tel. 13.62.94; bd. N. Bălcescu nr. 30, tel. 14.70.71.

COMITETUL PROVIZORIU DE INIŢIATIVĂ


Pag. a 4-a

Conturile dictatorului din băncile elveţiene - blocate

Autorităţile elveţiene au acceptat cererea de asistenţă judiciară prezentată de România în vederea recuperării fondurilor depuse de dictatorul Nicolae Ceauşescu la băncile elveţiene, a informat Departamentul Federal de Justiţie şi Politie din Elveţia (D.F.A.E.), transmite într-o corespondenţă Agenţia spaniolă E.F.E.

Purtătorul de cuvînt al acestui organism, Joerg Kistler, a precizat că prima cerere prezentată de noul guvern român a fost considerată incompletă, în timp ce a doua, prezentată Ia 30 ianuarie, a fost     acceptată, în aceasă petiţie transmisă cantoanelor elveţiene Geneva şi Basel, se arată că dictatorul executat a comis delictul de genocid, precum şi abuzuri la exerciţiul funcţiunii.

Autorităţile celor două cantoane menţionate urmează să facă publică suma pe care Ceauşescu şi soţia lui au depus-o în Elveţia, a mai arătat purtătorul de cuvînt al D.F.A.E. Kistler a subliniat că cererea prezentată de România conţine detalii precise cu privire la conturile bancare pe care familia Ceauşescu le posedă la două bănci elveţiene. Potrivit unui grup de exilaţi români din Elveţia, familia dictatorului ar fi depus la băncile elveţiene 400 milioane dolari în aur.

In cadrul asistenţei penale internaţionale pe care o acordă Elveţia, Biroul federal de poliţie a cerut, la 22 decembrie 1989, Uniunii Băncilor Elveţiene şi Societăţii Bancare din Elveţia — principalele instituţii elveţiene de credit — să blocheze în mod provizoriu presupusele fonduri ale fostului conducător român şi ale familiei sale.

Elveţia a stabilit atunci că pentru a acorda asistenţă judiciară României, autorităţile acestei ţări trebuie să deschidă un proces penal împotriva familiei sau a persoanelor din anturajul fostului preşedinte. D.F.A.E. a subliniat, de asemenea, că nu va acorda asistenţă judiciară autorităţilor române decît în cazul în care faptele imputate clanului Ceauşeseu sau persoanelor din anturajul său constituie delicte şi în Codul penal elveţian.

D.F.A.E. a precizat, de asemenea, că în perioada în care au avut loc investigaţiile autorităţilor elveţiene, fondurile pe care se presupune că le-ar deţine Ceauşescu în băncile elveţiene au rămas blocate, conchide E.F.E.