Publicat: 1 Iunie, 2018 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1993?
Un apel de ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI către Parlament:
SĂ NU NE MAI... COPILĂRIM!

 

DE LA O ZI IA ALTA
Faţa nevăzută a Revoluţiei!
CONTRIBUŢII AMERICANE
LA REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE

Pe măsură ce trece timpul, cercetătorii descoperă noi amănunte care pun într-o lumină, adeseori surprinzătoare, evenimentele ce s-au constituit în ceea ce ne-am obişnuit să numim Revoluţia Română.
Între acestea se numără şi o serie de acţiuni desfăşurate de membri ai corpului diplomatic american.

INSPECŢIE DE FRONT:
La începutul lunii decembrie 1989, la Ambasada americană din Bucureşti au sosit cinci inspectori militari care în săptămânile ce au urmat au efectuat vizite de documentare la Timişoara, Sibiu şi Cluj. Coincidenţa face ca acestea să fie oraşele în care s-au dezvoltat mai apoi incidente violente.

DISTRIBUITORI DE MANIFESTE:
În seara zilei de 21 decembrie 1989, viceconsulul Mark Sullivan şi Hellwig Gordon, secretar "2" la secţia politică, au pătruns în rândurile manifestanţilor de la Inter, împărţindu-le manifeste şi îndemnându-i să reziste.

VESTA ANTIGLONŢ:
În zilele premergătoare şi în timpul revoluţiei, Howard Steers, de la secţia politică, ieşea noaptea în oraş, îmbrăcat cu o vestă antiglonţ.
PROTECŢIE, SAU... ? Fostul ataşat cultural al ambasadei, doamna Agatha Kupermann (americancă de origine maghiară), în dimineaţa zilei de 22 decembrie, în jurul orei 9, sesizând starea de spirit confuz a militarilor care păzeau ambasada, le-a spus că "situaţia se va rezolva şi Ceauşescu va cădea în două ore".

Acăzut în trei...
"CIMITIRUL SECRET DE LA CĂCIULAŢI"
-O VARIANTĂ ARHEOLOGICĂ-
Descoperirea a câteva sute de schelete îngropate la mică adâncime în perimetrul parcului palatului Ghica de la Căciulaţi a dat naştere la diverse speculaţii, Între care cel mai frecvent a fost vehiculată aceea că, prin anii '50, acolo funcţionând un sediu al Securităţii, resturile ar aparţine victimelor torţionarilor odioasei instituţii. În mod aproape straniu, mărturii directe, veridice, asupra acestei întâmplări, n-au putut fi puse în evidenţă. S-a mai avansat şi ideea că în zonă aflându-se un centru de triaj al deportaţilor aduşi din Banat şi Ardeal pentru a fi aşezaţi în Bărăgan, resturile pământeşti ar fi aparţinut victimelor transportului precar şi brutal, efectuat în condiţii improprii, în vagoane de vite, fără a se asigura mijloace elementare de subzistenţă.
La mijlocul acestei luni s-a desfăşurat la Constanţa Sesiunea anuală de rapoarte arheologice, prilej cu care arheologul Gheorghe Mănucu-Adameşteanu a prezentat rezultatele săpăturilor arheologice efectuate pe raza comunei Căciulaţi.
În opinia sa, cele 250-300 schelete descoperite cu prilejul unor săpături începute în noiembrie 1991, ca urmare a descoperirii întâmplătoare în perimetrul Palatului Ghica, aparţin unei necropole de la sfârşitul secolului al XVIII-lea — prima jumătate a secolului al XIX-lea, ce atestă existenţa unei aşezări săteşti de tip feudal. În susţinerea acestei ipoteze, împărtăşită şi de numismatul Eugen Nicolae, se aduc ca argumente faptul că toate scheletele — cu excepţia celor deplasate de rădăcinile arborilor sau de săpături ulterioare făcute pentru introducerea conductelor de apă la palat —sunt orientate pe axa vest-est, specific cimitirelor creştine; unele schelete aveau legate de falange monede de epocă (obicei creştin-ortodox); emisiunile monetare, provin din monetării austriece şi otomane şi sunt datate între 1752—1839; podoabele şi celelalte obiecte găsite se încadrează în tipologia secolului XVIII—XIX.
O monedă contemporană de 15 bani din anii '60 nu a fost găsită în situl propriu-zis (mormânt), lângă oseminte, ci într-o zonă apropiată, putând proveni din perioada lucrărilor de alimentare cu apă.
Materialul documentar a fost înaintat de autor Procuraturii municipiului Bucureşti, în vederea coroborării cu rezultatele cercetărilor experţilor argentinieni de la Institutul de Antropologie din Buenos Aires.