Publicat: 10 Aprilie, 2018 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1993?

În cestiunea fondurilor secrete ale SRI
DL. PETRE ROMAN A LĂSAT-O CUM A CĂZUT
Cele mai violente interpelări, din Cameră, în legătură cu sursele oculte ale SRI, provenite din exploatarea unei regii autonome, cu sediul în Craiova au aparţinut parlamentarilor F.S.N. Atacurile s-au potolit cînd, în final, dl. Petre Roman a recunoscut că regia cu pricina a fost înfiinţată de domnia sa, în 1991. Adăugind că nu ştie dacă a făcut bine sau rău.

TRANZCŢIILE TRANZIŢIEI

O IMAGINE DE 250.000 $!

Am primit la redacţie un plic conţinînd o elegantă şi diplomatică scrisoare semnată de dl. Adrian Dohotaru, secretar de stat la Externe, alături de cîteva exemplare ale unui supliment consacrat României şi publicat de prestigioasa revistă americană Newsweek. Pentru a se înlătura orice confuzie, dl. Dohotaru a ţinut să precizeze că toate materialele au fost redactate de o echipă a revistei americane care a întreprins o vizită de documentare în ţara noastră în luna ianuarie. Am văzut, în cursul ultimilor doi ani, astfel de suplimente dedicate Bulgariei, Ungariei, Poloniei — ca să pomenesc doar cîteva dintre ţările cu care ne „înrudim" din punct de vedere geopolitic — şi m-am întrebat, ca tot românul, când ne va veni şi nouă rândul şi cu ce preţ. Pentru că asta părea să fie problema: are guvernul român bani de aruncat pe publicitate în Occident ? Şi cât de necesară este această publicitate ?
După părerea mea răspunsul este clar: România are nevoie şi de o astfel de publicitate. După toată reclama negativă pe care i-au făcut-o alţii, sprijiniţi cu sârg de români dinăuntru şi din afară, imaginea — obsedanta imagine — pare greu de redresat. Redresarea trebuie să vină dinăuntrul lucrurilor, al stărilor pe care le parcurge România. Ea însă trebuie ajutată — ca-n orice economie de piaţă — de un marketing inteligent, de un "ambalaj" atrăgător. Asta a şi încercat să facă Newsweek, cu banii — dacă nu mă înşel — firmei PEPSI-COLA (doar vreun sfert de milioan de dolari) şi cu ajutorul unor realităţi incontestabile, dar mai parcimonios promovate de mass-media setoasă de „sânge" şi senzaţional. Imaginea României din suplimentul revistei americane este, desigur, cosmetizată, dar trebuie să fii de rea credinţă ca să afirmi că nu-şi extrage tonalităţile optimiste dintr-o realitate incontestabilă. Iar ca să mai şi condamni — cum s-a şi întâmplat, de altfel, cu o suspectă promptitudine — o atare iniţiativă, asta duce, vrând-nevrând cu gândul la orice altceva decît la sinceritate şi bună-credinţă.
Cum vrem, oare, să ieşim din izolare şi din masochismul autodispreţului? Probabil că, într-adevăr, exemplele nu sînt cele mai fericite, poate că unele nuanţe au scăpat binevoitorilor promotori americani, sau poate că şi-ar fi avut locul şi alte aprecieri sau portrete de personalităţi! Dar suplimentul trebuie luat drept ceea ce este de fapt: nu un compendiu, nu o analiză critică, ci o invitaţie la un act de bunăvoinţă.  Încercaţi să priviţi România şi cu alţi ochi ! Acolo, în spatele frământărilor politice şi sociale, se încearcă, totuşi, reconstruirea unei naţiuni — cum se şi subintitulează cele 16 pagini. O reconstrucţie dificilă, atîta timp cât solul moral este mişcător şi înşelător. Dar necesară. Pentru că atâta timp cât vom respinge, din principiu, şansa unei renaşteri, vom fi condamnaţi la perpetuă suspiciune şi discordie. Or, tocmai acest frumos colorat şi bine intenţionat „miez“ de revistă cu tiraj de vreo 5 milioane de exemplare, este un semn că nu merităm aşa ceva.

Octavian ANDRONIC

Libertatea din 10 aprilie 1993