Publicat: 10 August, 2018 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1993?

DE LA O ZI LA ALTA

Că n-a fost vorba doar despre o simplă plimbare se poate vedea şi din acest...
PRIM BILANŢ AL TURNEULUI SUD-AMERICAN!
Din delegaţia care I-a însoţit pe preşedintele lliescu în vizitele oficiale întreprinse în Argentina, Uruguay, Chile şi Columbia, a făcut parte şi o echipă compactă de manageri — 16 de stat şi 5 privatizaţi— care au avut contacte intense cu parteneri din fiecare ţară vizitată.
Primul bilanţ al înţelegerilor perfectate arată că :
• S-AU ÎNCHEIAT CONTRACTE FERME ÎN VALOARE DE 205,1 MILIOANE LEI.
• S-AU PERFECTAT ACŢIUNI DE COOPERARE. (Modernizarea fabricii de aluminiu Slatina, construcţia unui laminor de aluminiu, o linie de asamblat tractoare şi autocamioane, prospecţiuni geologice).
• S-AU PRIMIT CERERI DE OFERTE PENTRU: echipament petrolier, utilaje construcţiii drumuri şi poduri, o fabrică de ciment, vagoane de călători şi marfă, mori de ciment.

MIRON COSMA PE POST DE DUMNEZEU
În pierdere de credibilitate, liderul a cerut ortacilor.
"Credeţi-mă doar pe mine!"
După acest apel, greva se pare că nu va mai ţine mult.

INSPECŢII LA CARE IEŞIM BINE
Două echipe multinaţionale ne scotocesc să vadă cât armament am distrus, conform convenţiilor încheiate. Pe când inspecţii şi la fabricile închise şi construcţiile abandonate? Am obţine calificativul maxim.

 

 Eveniment cultural

Yehudi Menuhin va deschide (Festivalul "George Enescu" - 1995
Răspunzând invitaţiei lui Mihai Brediceanu

Într-o scrisoare adresată maestrului Mihai Brediceanu, directorul Festivalului "George Enescu", doamna Lory Wallfisch, secretar trezorier al societăţii "George Enescu" din S.U.A., scrie între altele:
"În urma recentei mele conversaţii cu Sir Yehudi l Menuhin, am plăcerea să vă înştiinţez că domnia sa a acceptat din toată inima să conducă, la pupitrul Orchestrei Simfonice din Londra, concertul de deschidere al Festivalului "George Enescu" (septembrie 1995 — n.n.).
Programul va cuprinde Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră de Enescu (solist Yo Yo Ma), Dublul concert de Bach (solişti Yo Yo Ma şi Liviu Prunaru, tânărul laureat român al recentului concurs "Queen Elisabeth"), Simfonia a doua de Enescu.
În scrisoare se arată, de asemenea, că Sir Yehudi Menuhin este încântat să afle de construirea unei noi săli de concert în Bucureşti şi urează succes în realizarea acestui proiect meritoriu.

 

Preluând proverbul "Vorba multă, sărăcia omului"
CHIŞINĂUL, ÎNAINTEA BUCUREŞTIULUI LA ALEGERI ANTICIPATE?

 FENOMENUL "CARITAS" -

un Eldorado în inima Ardealului

Despre "Caritas", firma condusă de misteriosul Ioan Stoica, s-a scris până în acest moment foarte mult. Se spune că acest delirant sistem de întrajutorare care a atras până acum o jumătate de milion de participanţi, a salvat de la sărăcie toată populaţia oraşului Cluj-Napoca. Se spune că Ioan Stoica, unicul patron al firmei, controlează acum sume fabuloase şi o masă impresionantă de oameni. Se spune că are un secret extraordinar cu ajutorul căruia poate dărâma pur şi simplu sistemul financiar din România. Se spune că a spălat bani murdari, că a indus în înţelegere cu Banca Naţională o emisie monetară, că a încheiat un pact cu Guvernul. Se spune că în Cluj, este divinizat, că a devenit o putere absolută şi că are sub control toate autorităţile judeţului. "Caritas" este un fenomen paradoxal, cu atât mai mult cu cât toate sistemele de acest gen au dat faliment înainte să antreneze în joc mai mult de 40.000 de oameni şi câteva zeci de milioane de Iei. "Caritas" a atras un exod spre Cluj (aproape 7.000 de oameni zilnic) şi a creat o veritabilă psihoză în masă. Adevăratele dimensiuni ale fenomenului nu sunt cunoscute, majoritatea investigaţiilor din presă au eşuat în zona scenariilor, a culorii şi a periferici fenomenului. Avându-se experienţa scandalurilor anterioare, a patronilor care adunau în scurt timp prin naivitatea participanţilor, o sumă mare de bani şi dispăreau cu ei, s-a plecat de la premisa că acest sistem al lui Ioan Stoica nu poate fi decât o altă mare escrocherie. "Caritas" manipulează însă astăzi miliarde de lei şi este pe departe cea mai dinamică afacere din România. Autorităţile financiare au efectuat asupra firmei "Caritas“ controale dar constatările nu au avut relevanţă. Toţi cei care au încercat să intre în interiorul mecanismului, cu sau fără ajutorul lui Ioan Stoica, nu au putut descoperi argumente pentru a demonstra că acesta funcţionează ilegal.
(Amănunte în pag. a II-a)

FENOMENUL "CARITAS" UN ELDORADO IN INIMA ARDEALULUI

ORAŞUL CLUJ A FOST CUMPĂRAT DE PROPRII LUI LOCUITORI.

Oraşul Cluj-Napoca are o populaţie de 455.000 de locuitori. Din surse oficiale (confirmate) toată populaţia a participat la circuitul financiar „Caritas", de la cei câţiva zeci de mii de şomeri până la autorităţi. În aceste momente se înregistrează un flux foarte mare de oameni din judeţele limitrofe Clujului şi chiar din zone ale ţării, mai îndepărtate. Toţi vin aici cu speranţa că se vor îmbogăţi. În oraş, Ioan Stoica a creat un fond special de donaţii făcute de câştigători pentru dezvoltarea oraşului. Deşi se speculează că el ar fi făcut înţelegeri secrete cu primăria şi prefectura, în realitate relaţia cu aceste autorităţi este foarte discretă. Ioan Stoica susţine că a discutat o singură dată cu primarul Gheorghe Funar atunci când i-a supus atenţiei acestuia posibilităţile "Caritas"-ului de finanţare a unor proiecte urbane. Mai mult decât atât, Gheorghe Funar I-ar fi lăsat pe Ioan Stoica să aştepte o oră până să fie primit. Donaţiile zilnice ajung la 5—6 milioane de Iei, sume care sunt folosite la asfaltarea şoselelor, la cumpărarea medicamentelor pentru spitale, a alimentelor pentru căminele de copii şi bătrâni, la construcţia crucii de pe Cetăţuie şi a fabulosului proiect al Iui Gheorghe Funar — "grupul statuar Avram Iancu", o statuie înaltă de 35 de metri care va costa peste o jumătate de miliard de lei. Pe listele de donaţii pentru această statuie s-au înscris maghiari şi germani, performanţă pe care nici un politician nu a reuşit-o vreodată. În ceea ce priveşte situaţia materială a locuitorilor oraşului efectul este realmente impresionant. Sfidând toate argumentele stării economice în care se află România, sărăcia abruptă a societăţii româneşti aflată într-un cumplit colaps financiar, o foarte mare parte a locuitorilor Clujului care altfel nu aveau nici o posibilitate de a-şi ameliora nivelul de trai au reuşit să-şi cumpere apartamentele, să-şi rezolve problemele financiare. Magazinele cu obiecte casnice (televizoare, frigidere, maşini de spălat) sunt luate cu asalt, iar preţurile, inhibitive pentru alte zone ale ţării, sunt considerate aici normale. Acest fenomen se întâmplă deoarece foarte mulţi dintre clujeni au perseverat în jocul iniţiat de Ioan Stoica şi au ajuns Ia un nivel al câştigurilor în medie de 1—2 milioane lei. Există şi câştiguri imense. La Institutul Minier din Cluj (aflat în localitatea Baci) unde se află sediul firmei "Caritas" şi unde se plătesc câştigurile pentru clujeni, l-am întâlnit pe Mohammad Saudi, cetăţean iranian rezident în Cluj care ne-a declarat că a încasat peste 100 milioane de lei. Ioan Stoica, ne-a confirmat câştigul Iui Saudi şi a argumentat prezenţa acestuia în joc prin faptul că spre deosebire de alţi străini care au încercat să intre în joc acesta avea avantajul că era rezident în Cluj. Astfel nu I-ar fi primit. Saudi, fericit, ne-a explicat că a simţit de la început că acest joc va avea succes pentru că în 1972 prinţesa Farah a organizat un astfel de joc în Iran şi bunicul foarte sărac al lui Saudi a câştigat 400.000 de dolari.

IMPERIUL LUI IOAN STOICA

Aventurându-ne în interiorul sistemului "Caritas" realizăm în scurt timp că avem de-a face cu o maşinărie infernală. Ioan Stoica, un fost absolvent al unei şcoli medii financiar-contabile, un ilustru necunoscut până în urmă cu câteva luni, este un om cu o inteligenţă surprinzătoare. El este însă compleţ izolat în legenda pe care a creat-o şi refuză contractele eu exteriorul. Este o personalitate misterioasă. Susţine că motorul acţiunii lui are o nuanţă mistică şi trăieşte într-o modestie paradoxală pentru averea pe tare a acumulat-o. Camera din care conduce sistemul aflat în Institutul Minier din Baci este de o austeritate ieşită din comun: două birouri vechi într-o cameră de 2/3, unul aparţinându-i lui Ioan Stoica, celălalt soţiei lui, Elena, o chiuvetă ieftină în peretele opus, două telefoane, o vază de flori. În sertarul Elenei Stoica am observat cartea lui Pascal Brucker  "Luni de fiere". Ioan Stoica are toarte' puţini oameni care îi controlează sistemul. Livia Boldur, contabila şefă nu se află in Cluj, ci la sediul principal al firmei, în Braşov. Ioan Stoica nu are nici măcar fax (declară că nu are nevoie). Nu ştie nimic despre computere şi informatică, dar evident sistemul nu funcţionează fără ajutorul unui centru de calcul. Din cei 773 angajaţi, peste 400 sunt casierele, fete foarte tinere, între 16—25 de ani.Toţi angajaţii firmei, în afara faptului că au un salariu (în medie 49.000—50.000 de lei) sunt implicaţi în joc şi cu siguranţă au câştigat sume foarte mari de bani. Acesta este şi unul din motivele pentru care angajaţii îi sunt extrem de fideli patronului. Programul de lucru este epuizant: se lucrează 12 ore pe zi cu o pauză de 1 oră in care casierele şi oamenii de pază iau masa în cantina amenajată în corpul Institutului Minier, închiriat de "Caritas". Casierele au la dispoziţie calculatoare (46) pentru depuneri şi plăţi (există peste 30 de încăperi în care se încasează, în clădirea "Sălii Sporturilor" şi în care se fac plăţile, în Institutul Minier). Calculul câştigurilor se face într-un centru de calcul numit "Catania", aparţinând lui Ioan Catană, un colaborator al lui Stoica. Acesta foloseşte peste 80 de computere pentru a centraliza datele primite de la "Caritas". Având în vedere că zilnic sunt eliberate în jur de 20.000 de chitanţe (în valoare de 154.000 lei fiecare) şi acest număr va creşte, în scurt timp nu va mai fi suficientă mărirea numărului de calculatoare. Ioan Stoica se pregăteşte deja să introducă calculatoarele în reţea.

CARITAS ÎNSEAMNĂ 20 DE MILIARDE DE LEI

S-au făcut diferite speculaţii în legătură cu dimensiunile financiare ale firmei "Caritas". Toate . acestea au provocat spaimă. Sumele reale aflate în investigaţiile noastre depăşesc însă toate valorile speculate anterior. În acest moment, "Caritas" încasează zilnic în jur de 5,2 miliarde lei şi plăteşte 4,1 miliarde, sume care evident vor evolua. Ioan Stoica opreşte un comision de 10%, opreşte TVA din câştiguri şi plăteşte un impozit pe profit fantastic. În luna aprilie a plătit 300 de milioane de lei, pentru a ajunge în 70 de zile la 4.841.073.000 lei. În luna august, din declaraţia domnului Romulus Constantinescu, directorul Consiliului Judeţean Cluj, "Caritas" va plăti un impozit pe profit de peste 6 miliarde de lei. Aceste sume înseamnă că până în acest moment Ioan Stoica are un profit net de peste 20 de miliarde de lei. (a ajuns la 8 miliarde de lei pe lună). Ioan Stoica ne-a confirmat de altfel că soldul contului său (nr. 750 la Banca Agricolă) în 29 iulie avea o cifră de 15.461.177.143,48 lei. Dacă va continua in acest ritm în scurt timp Ioan Stoica va distruge sistemul bancar din România.

CARITAS ÎL CALMEAZĂ PE FUNAR

Fenomenul social pe care I-a introdus "Caritas" în Cluj este tulburător. Oamenii vorbesc acum numai despre Ioan Stoica. Tensiunile politice au dispărut aproape cu desăvârşire, iar primarul Gheorghe Funar, deşi în continuare naţionalist, a devenit simpatic (sau măcar indiferent), chiar şi pentru clujenii care nu îl agreează (majoritatea de naţionalitate maghiară). Gheorghe Funar este un scenograf urban fanatic şi ordinea pe care a impus-o, în Cluj nu mai displace cetăţenilor. Evident, primarul şi preşedintele PUNR-ului nu îşi putea realiza proiectele (multe dintre ele utopii desăvârşite), fără ajutorul lui Ioan Stoica. Un membru UDMR din Cluj ne-a declarat concesiv: "Gheorghe Funar ţine mai mult cu românii, dar aceasta nu mai este o problemă". Faptul că fenomenul "Caritas" a distrus rivalităţile politice (s-au măcar le-a eclipsat) este un lucru extrem de interesant. Deşi ne-a declarat că nu îl interesează politica şi îi dispreţuieşte pe politicienii parlamentari, Ioan Stoica realizează că dacă ar transfera sistemul său în oraşe ca Târgu-Mureş sau în Harghita şi Covasna, ar putea exista un motiv (prosperitatea) pentru care să dispară tensiunile dintre români şi maghiari. Ioan Stoica ştie că îşi poate transforma oricând imensa popularitate în capital politic. 100.000 de oameni pe care i-a salvat de la sărăcie (acesta este adevărul) I-ar urma necondiţionat. La Sala Sporturilor, câţiva dintre cei care participau la joc (se pretau să depună banii) ne-au declarat că dacă Guvernul va opri jocul în Cluj se va declanşa un conflict teribil. După cum arătau lucrurile, se pare că această afirmaţie nu este o glumă.

O ÎNTREPRINDERE FALIMENTARĂ CU MUNCITORI MILIONARI

Vizavi de Sala Sporturilor se află o întreprindere de textile, "Romart SA", care produce Ia 30% din capacitate şi se află aproape în stare de faliment. Am avut o surpriză atunci când am aflat că toţi muncitorii din fabrică (câteva sute) sunt milionari. Efectul "Caritas" asupra activităţii economice din judeţ este negativ. Prefectul Grigore Zanc ne-a declarat că oamenii muncesc sensibil, mai puţin şi nu mai sunt interesaţi de stabilitatea serviciului lor. "Caritas" este "el însuşi un aspirator de locuri de muncă. Din cei peste' 300 de oameni de ordine (mai mult decât efectivul poliţiei locale), majoritatea au fost şomeri. Ioan Stoica intenţionează să mărească personalul până în septembrie la 1100. "Din celălalt punct de vedere, activitatea «economică» a "Caritas"-ului (o dovedeşte valoarea impozitului) depăşeşte întreaga activitate economică a judeţului Cluj". Ioan Stoica ne-a declarat că atunci când marile confederaţii sindicale au declarat grevă generală, el a împiedicat firmele din Cluj să respecte indicaţiile primite de Ia Bucureşti.

SECRETUL SISTEMULUI CREAT DE IOAN STOICA

Nu există nici un miracol în "Caritas". Totul se bazează pe un sistem financiar bine pus la punct, combinat cu un sistem la fel de impresionant. Fluxul de oameni care vin la "Caritas" este atât de mare (sunt cozi de sute de metri şi mii de oameni), încât Ioan Stoica ar trebui să deschidă puncte de depunere în mai multe zone ale oraşului. Acest lucru i-ar fi însă fatal. Atât timp cât credibilitatea lui este foarte mare vor exista tot timpul mai mulţi oameni care doresc să se înscrie decât cei care se pot înscrie fizic. Ioan Stoica trebuie să păstreze un tempo foarte exact la ritmul de înscriere pentru ca să poată efectua plăţile. Până la un anumit moment circuitul de întrajutorare "Caritas" a funcţionat după aceeaşi piramidă falimentară pentru celelalte jocuri similare. După momentul critic, din care a ieşit probabil printr-o speculaţie financiară extrem de inteligentă, sistemul a început să evolueze într-o curbă. În acest moment numărul persoanelor care se înscriu creşte zilnic cu o rată de aproximativ 100 de persoane. Interesant este că o bună parte (50—60%) din sumele câştigate sunt din nou introduse în joc, pentru că oamenii au curajul când ridică acele imense sume de bani să investească din nou. Deşi afirmă că nu există limită de sumă, celor care câştigă mai mult de câteva zeci de milioane, Ioan Stoica le dă personal sugestia ca să investească o sumă moderată. Există fireşte şi planuri subterane ale fenomenului "Caritas". Ioan Stoica are, se pare, posibilitatea să îngheţe într-un fel valoarea banilor (nu a spus dacă are investiţii în derulare, în afara unui supermarket) astfel încât valoarea câştigurilor este diminuată de rata inflaţiei. Din punct de vedere psihologic, Ioan Stoica îşi menţine credibilitatea respectând cu stricteţe termenul de 3 luni şi 14 zile de Ia depunere până Ia încasare şi publică în paralel numele câştigătorilor în "Mesagerul Transilvan" deşi ar fi suficient să publice numerele chitanţelor. Publicarea numerelor, după cum recunoaşte Ioan Stoica, este şi -o măsură de protecţie. În liste apar inclusiv nume ale autorităţilor oraşului pentru a alunga astfel orice suspiciune cu privire la eventuala mituire secretă a acestora. Fireşte că autorităţile se înscriu pe liste cu mai mare uşurinţă decât oamenii obişnuiţi şi uneori reuşesc să-şi ridice banii înainte de termen. Clujenii realizează acest amănunt şi nu au protestat.

UN AVERTISMENT PENTRU PRESĂ

Ioan Stoica a acceptat să purtăm o discuţie după ce timp de mai multe săptămâni refuzase să primească jurnaliştii. El realizase că imprevizibila campanie de presă împotriva lui, iniţiată de "Tribuna Ardealului", "România liberă" şi "Azi" poate induce suspiciune şi îi va distruge sistemul. Ioan Stoica a reacţionat foarte puţin rezervat împotriva presei ostile, care îi pune în spate un scenariu diabolic. În numărul de sâmbătă al "Mesagerului Transilvan", patronul firmei "Caritas" le dă o replică dură jurnaliştilor care au scris împotriva lui, acuzându-i că incită şi îi întreabă dacă îşi dau seama ce efect catastrofal se va produce dacă sistemul "Caritas" se va întrerupe în condiţii dramatice. Ioan Stoica îi va avertiza pe cei "care muşcă mâna ce li se întinde" după cum afirmă, că se consideră calomniat şi că dacă vor continua să-i acuze fără să aducă argumente, îi va ataca în justiţie. Ioan Stoica are un argument foarte puternic. El declară că mulţi dintre jurnaliştii care îl acuză au jucat şi au câştigat sume imense în circuitul lui. Ioan Stoica a înţeles de asemenea că dacă în mass-media, eventual la un post de televiziune, va fi prezentată influenţa pozitivă a "Caritas"-ului şi isteria pe care a provocat-o îmbogăţirea clujenilor, se va produce un exod exploziv către Cluj, trenuri supraaglomerate, şosele blocate, oraşul ardelean invadat de oameni disperaţi care doresc să scape, de sărăcie.

FAŢA NEVĂZUTĂ A LUI IOAN STOICA

Misterul care planează în jurul Iui Ioan Stoica s-a amplificat şi datorită legendelor care circulă în oraş despre el. Trăieşte realmente foarte modest (este de fapt o condiţie obligatorie pentru a câştiga încrederea în oamenii simpli). Nu are o casă în Cluj, locuieşte la Hotel "Victoria", lângă Prefectură. Se trezeşte la ora 5 şi jumătate şi scrie câteva pagini Ia cele două cărţi la care ne-a declarat că lucrează de câtva timp. Una dintre ele se numeşte "Doamne, unde am ajuns" şi este o autobiografie romanţată, iar cealaltă, "Circuitele financiare de întrajutorare", este o istorie amănunţită a premiselor sistemului său, începând cu inventatorul acestuia (Karl Heinz Rosenburg, după cum afirmă) până la celebrul circuit din Viena (Gratz) care durează de peste 40 de ani. El declară că are realmente o soluţie genială pentru a închide circuitul. Ioan Stoica este un om foarte singur, deşi îl idolatrizează atât de mulţi oameni (el iese foarte des în mijlocul celor care vin să se înscrie în circuit). Se consideră un mistic şi declară că sistemul lui este profund moral (deşi "consumă" disperarea oamenilor). Ioan Stoica ne-a oferit şi imaginea sa asupra situaţiei economice din România. Este un adept al liberalismului (ipotetic pentru că în realitate se dovedeşte a fi un paradoxal miliardar de stânga) şi îi dispreţuieşte pe guvernanţii actuali. El crede că politica pe care o duce guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, este falsă. "Mugur Isărescu este strălucit în teorie dar este o nulitate în practică", ne-a declarat. Ioan Stoica crede că dacă băncile din România ar renunţa la rivalităţi şi ar crea un sistem bancar unit, ar putea declanşa un circuit similar "Caritas“-ului, mult mai puternic şi mai îndelungat, care ar salva România. Ioan Stoica intenţionează săptămâna aceasta să depună la Banca Naţională dosarul pentru înfiinţarea băncii "Caritas"

CARITAS POATE LUA O AMPLOARE DRAMATICĂ

Este imposibil de realizat ce se va întâmpla. Prefectul judeţului Cluj, Grigore Zanc, a fost chemat vineri 29 iulie la Bucureşti pentru a discuta cu Viorel Hrebenciuc, secretarul general al Guvernului, amploarea fenomenului. Grigore Zanc I-a rugat pe Viorel Hrebenciuc să intervină în guvern pentru a se accepta ca 30 la sută din impozitul pe care îl plăteşte Ioan Stoica să fie transferat în bugetul local al judeţului Cluj. Această sumă ar relansa, după opinia specialiştilor clujeni întreaga economie din zonă. Ioan Stoica se gândeşte în mod serios să deschidă alte centre mari în ţară pentru a nu periclita centrul din Cluj. Atât timp cât el funcţionează în legalitate şi controalele financiare nu au descoperit nimic împotriva lui nu îl va putea opri nimic. Previziunile trebuie oprite însă aici pentru că ele capătă o latură primejdioasă. El este lipsit de controlul informaţiei şi nu realizează ce implicaţii naţionale poate aduce expansiunea fenomenului "Caritas". Este, de asemenea, posibil ca o variantă locală a idolatriei şi a cultului personalităţii (în evoluţie în Cluj) să-l transforme pe Ioan Stoica într-unul din acei conducători teribili care au modificat cursul istoriei, schimbând destinele a milioane de oameni. Luni, Ioan Stoica a contactat autorităţile judeţului dacă este oportun să se ducă în Valea Jiului pentru a-i linişti pe mineri.