Publicat: 10 Februarie, 2018 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1993?

„DRUMUL KENTULUI"
Răspunsul Preşedintelui Ion lliescu
la SCRISOAREA DESCHISĂ ce i-a fost adresată de ziarul LIBERTATEA

Bucureşti, 9 februarie 1993

Stimate domnule Redactor-şef,

Apreciez în mod deosebit iniţiativa Dumneavoastră de a-mi trimite scrisoarea deschisă privind fenomenul corupţiei care tinde să ia proporţii alarmante, în societatea românească. Este din partea Dumneavoastră un gest dramatic, izvorît din sentimentul de îngrijorare şi de răspundere, fapt pe care îl împărtăşesc în întregime, pentru a întreprinde ceva spre a opri răspîndirea acestui adevărat flagel.
Cred că aţi remarcat că, aproape simultan, dar independent de scrisoarea Dumneavoastră, am iniţiat o întîlnire, la 1 februarie 1993, cu miniştrii apărării naţionale, de interne şi de justiţie, cu procurorul general şi cu directorii Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe, consacrată exact aceloraşi probleme, care ocupă un loc prioritar în preocupările mele ca Preşedinte. Am convenit, cu această ocazie, asupra unui ansamblu de măsuri, atît în plan practic, cît şi în plan normativ. Cred că sînteţi la curent că, de atunci, Guvernul a luat în discuţie în două rînduri probleme notorii de corupţie, între care una nu mai puţin gravă, precum aceea semnalată de Dumneavoastră, în legătură cu importurile de zahăr.
Desigur, diviziunea puterilor în stat, îmi dă relativ puţine posibilităţi de acţiune directă în aceste probleme. Înţeleg însă să-mi folosesc la maximum prerogativele constituţionale pentru a determina pe cei în drept să acţioneze cu mai multă vigoare, pe de-o parte pentru a identifica şi pedepsi diversele „mafii" care spoliază populaţia şi patrimoniul public, iar pe de altă parte pentru a limita extinderea acestui fenomen.
În general, doresc să salut preocupările şi contribuţia presei la sesizarea şi documentarea diferitelor cazuri de corupţie, în care văd un sprijin efectiv pentru eforturile Guvernului şi ale organelor judecătoreşti în direcţia diferitelor cazuri de corupţie, în care văd un sprijin efectiv pentru eforturile Guvernului şi ale organelor judecătoreşti în direcţia asanării economiei şi a societăţii româneşti, în general de acest fenomen păgubitor.

În ceea ce priveşte cazul concret pe care îl semnalaţi în scrisoarea Dumneavoastră - „mafia ţigărilor" -, am solicitat relaţii Procuraturii Generale şi celorlalte instituţii cu competenţe în materie. Vă redau în anexă informaţiile pe care le-am primit. Înţeleg că cercetările nu sînt încă
încheiate, dar vă asigur că voi insista pentru a se merge pînă la capăt şi a se face lumină în acest caz, ca şi în alte cazuri de corupţie.
Vă rog să primiţi, stimate domnule Redactor-şef, asigurarea consideraţiei mele deosebite.

Domnului Octavian Andronic,
Redactor-şef
Libertatea

ANEXĂ
 

La 7 decembrie 1992, Direcţia Generală a Vămilor a sesizat Inspectoratul General al Poliţiei despre intrarea şi vînzarea în ţară a unor cantităţi de ţigări, fără plata taxelor vamale, operaţiuni ilegale desfăşurate de către Societatea comercială „Elma Impex" SRL din Bucureşti.
Primele cercetări au stabilit că, în scopul eludării legii, s-au falsificat, prin aplicarea unor ştampile scoase din uz, documentele de vămuire. Pentru acest motiv, la 18 decembrie 1992, Inspectoratul General al Poliţiei a reţinut pe învinuitul Elias Yussef Nassar, cetăţean libanez cu reşedinţa în România, patronul firmei sus-menţionate, pentru săvîrşirea infracţiunii de contrabandă, prevăzută în articolul 71, litera c, din Legea nr. 30/1978.
La 19 decembrie 1992, Procuratura Generală a dispus arestarea preventivă a inculpatului Elias Yussef Nassar, cu motivarea că, prin infracţiunea de contrabandă săvîrşită, acesta a adus un prejudiciu de 1,48 miliarde lei, constînd în neplata taxelor vamale.
Potrivit legii, cercetările în cauză au fost continuate de organele de poliţie sub supraveghereaProcuraturii Generale, declarîndu-se concomitent verificări prin Ministerul Finanţelor.

În conformitate cu articolul 160 din Codul de procedură penală, modificat la 30 decembrie 1992, apărătorul ales al inculpatului Elias Yussef Nassar a cerut punerea în libertate a acestuia, prin plata unei cauţiuni.
Avînd în vedere că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvîrşită de inculpat nu depăşeşte 7 ani, precum şi împrejurarea că acesta a asigurat recuperarea prejudiciului creat - prin depunerea sumei de 3 103 527 dolari la Banca Română de Comerţ Exterior - din dispoziţia Procuraturii Generale, la 31 decembrie 1992, Elias Yussef Nassar a fost pus în libertate, în temeiul articolului 160/8 din Codul de procedură penală, acesta achitînd cauţiunea maximă prevăzută de lege, respectiv 100 000 lei.

În cauză nu au fost arestate alte persoane, cercetările vizînd mai mulţi patroni prin intermediul cărora s-au desfăşurat operaţiunile ilegale de către firma „Elma Impex" SRL. Întrucît s-a stabilit că această firmă s-a folosit, în operaţiunile de valorificare ilegală a ţigărilor, de două spaţii aparţinînd Ministerului Apărării Naţionale, în efectuarea cercetărilor s-a implicat şi Direcţia Procuraturilor Militare din Procuratura Generală.

Cercetările nu sînt încheiate, necesitînd verificări financiar contabile care vizează atît firmele particulare cît şi unităţile militare implicate în afaceri.   

                        

Tag-uri Nume: