Publicat: 10 Iulie, 2017 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1992?

DE LA O ZI LA ALTA
La Helsinki
ELŢÎN ŞI ILIESCU - UMĂR LÎNGĂ UMĂR!
La dineul oficial din capitala Finlandei, soarta sau protocolul i-au aşezat alături pe cei doi preşedinţi. Camera de filmat i-a surprins discutînd ceva — probabil despre Transnistria. În ruseşte...
51 DE ŞEFI DE STAT ŞI DE GUVERN DIN 52 DE ŢĂRI: EUROPA S-A „MĂRIT" VĂZÎND CU OCHII, din '75, cînd n-au fluturat acolo decît vreo 30 de steaguri...

DOLARUL DĂ ÎNAPOI!
Pentru prima oară de ultimă dată de cînd a luat-o razna, azi dolarul dă înapoi: 358 lei! Sperăm că n-o face pentru a-şi lua din nou avînt!

Frăţia de arme româno-turcă
SĂTULE DE CÎT S-AU TOT BĂTUT ÎN ISTORIE, ARMATELE ROMÂNĂ ŞI TURCĂ FAC TOT CE POT PENTRU A SE ÎMPRIETENI
Ieri, ministrul nostru, domnul SPIROIU, şi ministrul lor, domnul AYAL, au semnat un nou acord de cooperare.

Eminenţa sa, MOSES ROSEN, şeful rabin al cultului mozaic, a împlinit ieri 80 de ani!

Unii l-au felicitat, alţi nu. Pluralism, ce mai încolo şi-ncoace.

ION RAŢIU PUNE MÎNA PE... TIPOREX!
Sătul de cît l-a furat asociatul său Ion Rodean, căruia din motive numai de domnia sa ştiute i-a cedat iniţial vreo 90 la sută din acţiuni, domnul Raţiu ripostează. Azi ne explică ce şi cum... 

Cu o intîrziere de 30 deani

SERGIU CELIBIDACHE — ACADEMICIAN ROMÂN!

În sfîrşit, un act de dreptate pentru muzica românească: maestrul Sergiu Celibidache — care mîine 11 iulie 1532 (după stilul nou calendaristic) împlineşte 80 de ani — a fost proclamat academiciain! Au trecut 115 ani ele cînd Academia Română a deschis porţile, pentru prima oară unui muzician: Teodor T. Burada. Puţini admiratori ai marelui dirijor ştiu că Sergiu Celibidache este în egală măsură, şi un om de ştiinţă, posedînd doctorate în muzicologie şi matematică la Berlin şi fiind profesor de fenomenologia muzicii Ia Universitatea din Mainz. Zilele acestea primăria, oraşului Munchen i-a acordat titlul de „cetăţean de onoare" al cetăţii bavareze. Este răsplata acordată omului integru şi artistului excepţional care a făcut din Filarmonica din Munchen — formaţia etalon a Germaniei contemporane.

Născut la Roman în 1912, făcîndu-şi studiile la Iaşi şi Bucureşti, perfecţionîndu-se la Paris şi Berlin, Sergiu Celibidache a urcat greu, dar sigur, in ierarhia străluciţilor şefi de orchestră ai veacului XX. Rînd pe rînd, formaţiile simfonice din Berlin, Stockholm, Stuttgart şi Munchen (Unde a fost dirijor permanent) au cunoscut, momentul de apogeu profesional fiindcă maestrul român, a ştiut să transforme arta în apostolat. A refuzat ani de zile colaborarea cu marile orchestre ale lumii, ce nu-i acordau numărul suficient de repetiţii, ca întîlnirea cu publicul să fie un eveniment. A respins imprimările pe disc fiindcă documentul sonor „nu egalează gestul creator irepetabil viu, din sala de concert". A ajuns, în sfîrşit, la apogeul carierei să-şi făurească. la Munchen un instrument ideal, capabil să-i exprime gindurile şi sentimentele. Marele tehnician al baghetei l-a învins se pare pe neînduplecatul artist spre a accepta acum transpunerea pe discuri video-compact, unele tălmăciri simfonice de excepţie. Sergiu Celibidache — octogenarul transmite astfel posterităţii o fărimă din suflatul său generos.

Academicianul Sergiu Celibidache conferă instituţiei noastre o strălucire, spirituală aparte, greu. de exprimat prin cuvinte. De aceea, suflarea românenscă îl aşteaptă pe directorul de onoare al primei orchestre a ţării Filarmonica George Enescu, să-şi susţină tradiţionalul discurs de recepţie Ia Academia Română, pa calea sunetelor în sala da concert bucureşteană.

Viorel COSMA

Ziarul Libertatea din 10 iulie 1992, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire


Ziarul Libertatea din 10 iulie 1992, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire


Ziarul Libertatea din 10 iulie 1992, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire


Ziarul Libertatea din 10 iulie 1992, pag. a 8-a ▼ Click pe imagine pentru mărire