Publicat: 14 Februarie, 2020 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

Două noi decrete-legi

Au fost adoptate două noi acte normative de importanţă deosebită pentru domeniul economiei naţionale. Este vorba de Decretul-Lege privind organizarea Camerei de Comerţ şi Industrie din România, precum şi de Decretul-Lege privind autorizarea şi funcţionarea în România a reprezentanţelor firmelor comceciale şi organizaţiilor economice străine (d.p.p.).

IERl

Salariaţii de la institutul Proiect Bucureşti au trecut la o nouă rundă în alegerea conducerii. În acest scop au închiriat ...Sala Polivalentă. Probabil, pentru ca dezbaterile, să aibă spaţiu suficient de desfăşurare. Pe cînd Stadionul "23 August"?

AZI

HABEMUS PAPA. După cum se ştie, s-a hotărît formarea Biroului Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, alcătuit din 21 de persoane: un preşedinte, cinci vicepreşedinţi, un secretar şi 14 membri. Ca preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională a fost ales domnul Ion lliescu; ca vicepreşedinţi - domnii Ion Caramitru, Cazimir lonescu, Carol Kiraly, Radu Cîmpeanu şi Ion Mînzatu, iar ca secretar domnul Dan Marţian.


Libertatea pag. 1-a

SERGIU CELIBIDACHE: „M-am născut român, am îmbătrînit român şi voi muri român"

Aseară, la Hotel „Bucureşti", ziarişti şi muzicieni au participat la o însufleţită conferinţă de presă cu marele dirijor Sergiu Celibidache, care, la pupitrul orchestrei Filarmonicii din Munchen, va concentra, începînd de astă-seară, atenţia melomanilor, prin cele patru concerte de la Ateneul Român. Primul dintre iluştrii artişti români care revine în ţară după revoluţie, Bergiu Celibidache se scuză că n-a avut timp de repetiţii speciale, aşa că va repeta la Bucureşti repertoriul prezentat la Munchen
cu o săptămînă în urmă. Fără îndoială, prin răspunsuri clare şi precise nu de puţine ori tăioase, printr-o deosebită vioiciune a spiritului, maestrul de 77 de ani (i-a plăcut să repete de cîteva ori că are această vîrstă) a dominat conferinţa de presă. Spicuim cîteva din replicile sale: „Niciodată nu voi da înapoi, dacă este vorba să fac ceva pentru Filarmonica George Enescu“; „Ca să poţi ajunge să faci muzică adevărată trebuie să fii un om liber“; „Pe cît de mult îmi place muzica, pe atît de puţin stimez politica"; „Noi,

românii, avem o muzică populară mai bogată decît oricare alt popor, dar nu e pusă suficient în valoare"; „În afara lunilor iunie şi august, în care medicii mi-au interzis să fac muzică, este întru totul posibil să conduc în România cursurile internaţionale de vară de dirijat". Iar în încheiere, cel mai emoţionant răspuns:    „M-am născut

român, am îmbătrînit român şi voi muri român".

Vom reveni, în ziarul de sîmbătă, cu relatări de la concertele orchestrei muncheneze dirijate de Sergiu Celibidache.

Eugen COMARNESCU

"Aici se va face justiţie. Indiferent de persoanele inculpate!"

Interlocutor, domnul TUDOR VASILIU, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie

- Procesul, viitorul proces al genocidului, cel de la Timişoara de această dată, polarizează legitim interesul întregii noastre opinii publice. Aşadar, domnule preşedinte, cînd vor începe dezbaterile?

— La data de 10 februarie Curtea Supremă de Justiţie a fost sesizată de către Procuratura Generală cu dosarul penal privind faptele unor persoane (lista lor a fost publicată) acuzate de comiterea infracţiunii de genocid în Timişoara. Avem fixat termenul de începere a judecăţii la 2 martie, procesul urmînd evident să se desfăşoare la Timişoara, completul de judecată deplasîndu-se la faţa locului.

— O nelămurire, domnule preşedinte, pentru necunoscătorii dreptului: de ce în preceden-
tul proces, cel al inculpaţilor Postelnicu, Dincă, Bobu, Mănescu — foşti demnitari de cel mai înalt nivel ai dictaturii — a fost desemnat cu soluţionarea cazului doar un tribunal militar teritorial, iar acum este sesizată Curtea Supremă?

— Competenţa Curţii Supreme este atrasă de calitatea unuia dintre inculpaţi: este vorba de generalul maior Macri Emil. Potrivit legii, fiind vorba de judecarea unui general, instanţa de fond competentă este Secţia militară a Curţii Supreme.

Val. VOICULESCU
(Continuare în pag. a III-a)


Libertatea pag. a 2-a

ULTIMELE ORE

- Revoluţia ascultată prin staţie -

IMB — 550, pentru 560.

— Agatul, pentru 560.

— Da.

— Grupul masiv care a venit din sectorul 3 a ajuns aici la platoul Unirii.

USLA — Spuneţi, Catargul 1, 2, 3 ce vedeţi.

— Tridentul, Catargul 2.

— Spuneţi.

— ELICOPTERUL A DECOLAT DE PE SEDIUL C.C.

— La Catargul 3 aceeaşi situaţie. Continuă să vină spre Sala Palatului grupuri mici de manifestanţi dinspre Piaţa Victoriei.

— Tridentul, Catargul 2. In Piaţa Palatului au pătruns 4 maşini ale armatei.

— Recepţionat.

— 152, sînt Catargul 6.

— Maşinile armatei sînt cu efective?

— Camioanele s-au întors (din direcţia in care au venit în Piaţa Palatului şi ies acum din Piaţa Palatului. Se retrag.

— Tridentul, sint Catargul 6. O coloană mare al cărei capăt este la Piaţa Universităţii iar coada nu se mai vede către Piaţa Unirii se îndreaptă pe b-dul Magheru.

—152, Catargul 3. De la balconul sediului se vorbeşte către manifestanţi. Nu se aude ce.

— Dar cine e?

—Nu se identifică. Se face apel Ia demonstranţii care au arme în mină, care au capturat arme să Ie depună pe scările sediului, iar cei care probabil au intrat în sediu să nu devasteze sediul,

— 152, sînt Catargul 6.

Manifestanţiisînt pe locul unde a fost elicopterul. Sus pe C.C. M-aţi auzit?

— 152, sînt Catargul 2.

Manifestanţiiau luat steagurile de pe sediul C.C.

— Trident, Catargul 2. S-a retras şi garda de Ia Palat.
— Da, recepţionat.

— 261,361 (echipaj dir. economică) 159 (of. USLA).

— 152, Catargul 2. În Piaţa Palatului a pătruns o masă mare de oameni, care scandează "Asta este progresul".

— Dinspre Piaţa Unirii vine o coloană mare de manifestanţi spre Piaţa Universităţii.

USLA — Catargul, 155.

—Catargul, 155 face apel la d-ta.

- ...586/11 (şef schimb) ne-a comunicat tov. ministru a ordonat cele 3 TAB-uri ale lui 585 (şef dep. Intervenţie şi Ordine), să se retragă la bază.

IMB — Urgent la bază, la 700.

— 586/1.

— Comunicaţi, 700.

— Aţi recepţionat mesajul lui 550?

— Am recepţionat ca urgent să vin la 700, da?

— Da.

— Efectivele din dispozitiv să vină la 700.

— Să meargă la Candiano, am înţeles.

— La 700 şi după aceea la Candiano.

— Am înţeles 550.

USLA — 152, Catargul 3. 

— Comunicaţi.

— Circa 10—15 din personalul hotelului sint pe terasă. Ne-au văzut unde sînţem. Pe palier. Ştiau şi fac semne la demonstranţi. In situaţia asta ce ordonaţi?

— 155, sînt Catargul 2. De asemenea şi noi am fost observaţi. Bat femeile de serviciu în uşă, chipurile să facă curat. In situaţia asta cum procedăm?

— Toate Catargele, din ordinul lui 152 se retrag şi vin la bază fără probleme.

— Fără autovehicule, cu staţiile în mină?

— N-avem autovehicule.

— Am înţeles, executăm ordinul.

—159, 3112.

— 4352 (defecţiuni tehnice).

— În situaţia în care obiectivul doreşte să meargă în oraş ce facem?

— Rămîneţi pe recepţie.

— ...3112 executaţi misiunea fără uz de armă.

— Am înţeles, 3112.

IMB — Agatul, pentru 560 (şef sector mii.)

— Comunicaţi.

— Un alt grup masiv trece pe Cantemir spre centru dar n-am reuşit să identific de unde sînt.

— Vedeţi-vă de treabă. Lăsaţi-i în pace.

— 560. Agatul.

— Comunicaţi.

- 4351, 550 (daţi telefon la colţ).

— Am înţeles.

— 3118, veniţi la bază, urgent la bază. Ocoliţi zona.

— 3118 Antrenorul 19.

— Comunicaţi.

— Aşteptaţi pînă vine şi pionul celălalt. După aceea, pe rută ocolitoare daţi antenele jos şi veniţi încoace.

— 556/5 (dispecerat), răspundeţi pentru 655 (patrulă mil. circulaţie).

— Aţi făcut apel la 356/5?

— Vă rugăm să executaţi dvs. un 4351 (telefon) aici pentru a vă comunica unele lucruri.

— 2058 (am înţeles).

— 3119, 3118, Mai aştept pionul?

— Luaţi pionul şi veniţi la bază pe căi Ocolite.

Sfîrşit Rola 8 pista 2

P. S. Aici iau sfîrşit înregistrările pe unde ultrascurte din ultimele ore ale dictaturii. Odată cu decolarea elicopterului prezidenţial de pe acoperişul C.C.-ului situaţia este definitiv scăpată din mînă. Mulţimea demonstranţilor a invadat piaţa, intrînd în sediul puterii absolutiste şi aruncîndu-i pe ferestre însemnele. Dictatura a luat sfîrşit!


Libertatea pag. a 3-a

"Aici se va face justiţie, indiferent de persoanele inculpate!"
(Urmare din pag. I)
Şi Dincă era general locotenent chiar...

— Da, dar nu era vorba de un general activ, ci de unul în retragere.

— Există voci care îşi exprimă regretul că procesul unora dintre autorii genocidului din primul oraş martir al ţării nu va începe mai 'repede.'

— Termenul fixat de justiţie ţine seama de raţiunile de fond, extrem de complexe, ale cauzei. Vreau să vă informez că probele adunate de acuzare sînt cuprinse în 7 volume totalizînd sute de pagini. Fiecare dintre membrii completului de judecată este obligat să studieze întreg acest material probator. Este apoi, fireşte, dreptul apărării să cunoască dosarul, flecare dintre numeroşii inculpaţi avînd dreptul la un avocat, ales ori din oficiu. Să nu uităm nici pe procurorul de şedinţă, desemnat, nu întotdeauna, dintre anchetatori, acuzator care are şi el nevoie de timp pentru studiul dosarului. Acestea sint, deci, raţiunile fixării termenului de judecată la 2 martie, ele decurgînd din cursul firesc al desfăşurării procesului, din nevoia de temeinicie, de adevăr al unei justiţii cu adevărat democratice.

— Noi ziariştii, care am urmărit pe viu procesul Postelnicu et co., înţelegem nevoia studiului prealabil, profund, al cazului. "StîngăciiIe" din primele zile ale procesului, răsfoielile pripite ale dosarelor etc., etc., la care am asistat sînt credem argumente irefutabile ale lui "festina lente", mai ales în aceste procese de importanţă istorică. Apropo de nemulţumirile îndreptăţite privind organizarea primului proces, o întrebare: s-au luat din start, măsuri pentru ca audierile să fie consemnate cît mai operativ?

— Da, vom dispune de aparatajul necesar.

— Vor fi televizate dezbaterile?

— Televiziunea va fi prezentă, la fel şi presa. Nu e de competenţa mea să stabilesc dacă procesul va fi transmis în direct ori în alt mod.

— Presa a reproşat destule lucruri justiţiei în legătură cu primul proces. Ca magistrat, aveţi de reproşat ceva presei?

— E dreptul presei democrate să-şi spună deschis părerile, indiferent de domeniu. E însă şi dreptul unei justiţii democrate separate de celelalte puteri să facă să triumfe adevărul, dreptatea, să respingă orice ingerinţă. Pot să vă asigur că, aici, la Curtea Supremă se va face justiţie, indiferent de persoanele supuse judecăţii. Şi, pentru că tot m-aţi invitat la reproşuri, evident constructive, făcute confraţilor dvs., nu mi-a plăcut de pildă faptul că într-un ziar a început să apară, înainte de deschiderea dezbaterilor din procesul anterior, un -adevărat interogatoriu luat inculpaţilor nu de anchetatori, ci de reporteri.

— Cât vor dura dezbaterile procesului de la Timişoara?

— Atit cît va fi nevoie, pină cînd magistraţii vor epuiza toate căile de aflare a întregului adevăr.

— O altă întrebare, domnule preşedinte: ce se aude despre recursul declarat de inculpaţii din procesul anterior?

— Curtea Supremă n-a fost încă învestită cu judecarea recursului. Din cîte cunosc, sentinţa este în curs de redactare, legea permiţind, in acest sens, judecătorilor un termen de 20 de zile de la pronunţare.

— Justiţia este independentă, domnule preşedinte, deci cine va aproba acreditările ziariştilor la procesul de la Timişoara?

— Curtea Supremă de Justiţie.


 

Libertatea pag. a 4-a

Primim la "Libertatea"!

Propuneri pentru un turism diversificat

Ne-a vizitat la redacţie domnul Lică Beluthal din Israel, director în cadrul departamentului european al uneia dintre marile firme de turism ale lumii — "MEDIA", cu sediul în Spania. Cu cele aproape 200 de filiale ale sale, firma acoperă, practic, întregul mapamond, facilitînd vizitarea celor mai îndepărtate locuri de pe glob, în condiţii de maxim confort.

— Cu ce prilej în ţară, domnule Beluthal?

— Am venit cu dorinţa de a pune, împreună cu partenerii români, bazele unui turism neîngrădit, liber, profitabil pentru toţi partenerii.

— Şi aţi reuşit?

— Doar în parte. Pentru că, din păcate, Ministerul Turismului menţine exclusivitatea — pe direcţia Israel — pe care a acordat-o societăţii mixte "Carpatours" (ONT Carpaţi împreună cu firma EWTR). Este un monopol care nu stimulează progresul pe care l-ar
aduce o concurenţă sanătoasă, de calitate. Ne bucurăm, însă, că am găsit mai multă receptivitate la B.T.T.

— Era şi firesc. Sînt mai... tineri!

— Nu numai din cauza aceasta. Dînşii ne-au propus înfiinţarea unei societăţi mixte. Vom deschide, atît la Bucureşti, cît şi la Tel Aviv, un birou "Dacia Tours" prin intermediul căruia dorim să punem bazele unui turism cu caracter internaţional, de calitate şi la preţuri accesibile. Vom face aranjamentele necesare şi cu TAROM-ul, probabil şi cu ACR-ul, vom putea efectua chiar şi o serie de investiţii pentru îmbunătăţirea gradului de confort şi dezvoltarea bazei materiale. Nu dorim, la rîndul nostru, să monopolizăm circulaţia turistică pe această direcţie. Dorim doar să o diversificăm şi să-i ridicăm calitatea.

Octavian ANDRONIC

 

Să apărăm valoarea monedei naţionale
Titlul ar putea să apară cel puţin curios. Cine atacă moneda noastră? De ce şi de cine trebuie să o apărăm?

În primul rînd trebuie să o apărăm de noi. Să nu contribuim la deprecierea ei, la reducerea puterii ei de cumpărare si aşa destul de slabă. Este un adevăr bine cunoscut că regimul de tristă amintire a lăsat întreaga viaţă economică şi socială într-o situaţie jalnică.

Rezultatul punerii în circulaţie de fonduri mai mari decît valoarea mărfurilor de consum existente (chiar socotind şi cele de proastă calitate sau greu vandabile) a fost creşterea inflaţiei. Se încerca mistificarea adevărului prin declaraţii mincinoase depre inexistenţa inflaţiei la noi şi prin interdicţia de a se pomeni ceva, fie chiar verbal. Regimul de "Strict secret", transforma în duşman pe oricine ar fi apus sau analizat aspectele inflaţioniste. Camuflajul mincinos includea acele demagogice "majorări" de salarii, sporuri de scumpete sau pentru încălzit, care întotdeauna erau mult sub nivelul ritmului da creştere a inflaţiei.

Toată această stare de înapoiere trebuie lichidată.

Nevoile populaţiei trebuie să fie satisfăcute. Este însă nevoie de timp. Dacă nu vrem ca moneda noastră să se prăbuşească, să ajungem la o inflaţie greu de controlat, atunci este necesar să fie produse cît mai multe mărfuri de calitate superioară, cu o productivitate sporită, cu preţ de cost redus în mod real, iar guvernului actual şi celui care se va forma după alegeri, trebuie să li se acorde creditul de a selecta priorităţile şi a rezolva treptat cerinţele justificate ale populaţiei. Democraţia asigură dreptul de organizare si de revendicare a satisfacerii nevoilor. Să ne amintim insă de o veche zicală populară: "de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere".

Moneda noastră este însă atacată direct si prin alte căi. Una din acestea, pe care o întîlnim ades dar nu luăm poziţie împotriva ei, este specula. Unii chiar o încurajează sub motiv că nu se poate rezolva altfel. Fenomenul este foarte bine cunoscut. Cine poate, are chiar "speculantul" lui.

Există încă numeroase alte forme prin care se loveşte în stabilitatea şi credibilitatea monedei naţionale. După părerea mea, una din formele de discreditare a monedei a fost minciuna "leului tare" şi inventarea a zeci de cursuri de schimb forţate. Prin acestea se urmăreau camuflarea realităţilor,
spolierea celor care munceau în străinătate şi erau obligaţi să depună valută în ţară primind în lei sume derizorii. În acelaşi timp, se născoceau diverse obligaţii de a face plăti în valută sau de a avea valută în bancă. S-a ajuns la aberanta situaţie ca la unele restaurante să fie trecute pe lista de bucate" mîncăruri cu plata în dolari. Taxele de intrare la discoteci, la unele săli de jocuri mecanice, la baruri să fie plătibile numai cu valută convertibilă. O serie întreagă de produse alimentare româneşti se procurau pe valută. A fost plină de adevăr constatarea amară, că "la Bucureşti este ca în SUA, cine are dolari trăieşte bine". Se avea in vedere şi cursul dolarului la negru: minim 100 lei un dolar. Se plăteau dolarii cît se cerea. Multe din aceste situatii au dispărut ca urmare a deciziilor guvernului. Măsura adoptată decretul nr. 44 din 1 februarie 1990 de a se introduce un curs unic în lei pentru valutele convertibile — curs stabilit pe o bază economică — reprezintă un mare nas pe drumul consolidării valorii monedei naţionale.

Vreau să mă opresc la încă un pericol ce pîndeşte moneda noastră. Se face reclamă că unităţile COMTURIST vor aduce şi vinde pe valută con-
vertibilă diverse mărfuri din import. Se foloseşte un fals argument de aport valutar fără investiţii in valută. Se ascunde faptul că vinzările de produse, din import se realizau în principal de acele persoane care, pentru a obţine sume mai mari în lei pentru dolarii pe care îi primeau, cumpărau mărfuri pentru revînzare. Aceasta a însemnat însă dezvoltarea speculei. Fiecare articol ajungea să creeze un curs de schimb, "bişniţarii " căutau să cumpere dolari pentru a procura ţigări, băuturi, cafea, pantofi etc., după sezon şi preţul ce se obţinea în lei.

Mai sînt domenii unde există pericolul lovirii în valoarea monedei. Acestea ar putea să rezulte din operaţiuni de comerţ exterior particulare sau din acceptarea pentru unele operaţiuni cu străinătatea de cursuri diferite. După părerea mea, orice stimulare a unor exporturi sau reduceri de preţ la importuri pentru anumite calcule trebuie să fie făcute prin măsuri fiscale şi nu monetare.

Apărarea valorii monedei naţionale şi supravegherea circulaţiei băneşti, cu propuneri de reducere treptată a plusului de numerar existent pe piaţă, trebuie să fie sarcina exclusivă a Băncii Naţionale.

DOREL OPRESCU
doctor în economie