Publicat: 15 Ianuarie, 2020 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

Semnal de alarmă

Avem nevoie de ordine!

Am avut la dispoziţie trei zile pentru a ne decanta sentimentele provocate de "mitingul" din 12 ianuarie, ziua Eroilor Revoluţiei. "Eroii" acestei jalnice parodii a democraţiei au avut, şi ei, între timp, prilejul să-şi explice punctele de vedere. Cum au făcut-o, am văzut cu toţii. În acelaşi timp, o tară întreagă, ţara oamenilor de bună credinţă, a oamenilor cu scaun la cap şi cu dorinţa sinceră de a pune umărul la alcătuirea noului model de societate, liberă şi democratică, a tratat fără menajamente acest episod, pe care l-am numi ca-ragialesc dacă în culisele sale n-ar fi acţionat germenii unui autentic pericol de subminare a tot ceea ce s-a realizat - cu sînge, sudoare şi lacrimi - în puţinele zile care au trecut de la adevărata noastră eliberare. Dincolo însă de aceste consideraţii generale, am vrea să supunem atenţiei cititorilor noştri un aspect - acela al nevoii imperioase de ordine şi disciplină socială liber consimţită. O recentă reglementare - cu putere de lege - a ConsiliuIui F.S.N. prevedea condiţiile de desfăşurare a adunărilor publice, în consens cu normele unanim acceptate şi aplicate în lumea liberă din care dorim să facem parte. Este vorba despre avizul politiei, cu 48 ore avans, de precizarea locului şi de răspunderile ce revin organizatorilor. Această reglementare nu numai că a fost grosolan încălcată, dar - evident că prin constrîngere, cel puţin morală s-a încercat să fie "legitimată" de participarea unora dintre membrii Consiliului. În acelaşi mod, prin apeluri şi promisiuni cel puţin iresponsabile, Consiliul a fost constrîns să elaboreze, practic pe loc, alte reglementări ce ar fi necesitat, în mod firesc, o largă consultare şi consens naţional.

Cum au fost posibile aceste lucruri? În primul rînd, credem, prin absenţa celor mai elementare noţiuni de democraţie din bagajul intelectual al "fruntaşilor" acestei nu prea spontane mişcări. În al doilea rînd, prin absenţa măsurilor de asigurare a respectării prevederilor amintitului decret, atît de către Ministerul de Interne cît şi de către armată. Căci, practic, organele de conducere ale Frontului şi ale tării s-au aflat la discreţia unei mîini de iresponsabili şi întreaga situaţie ar fi putut lesne lua o turnură ireparabilă. Este suficient să amintim faptul că, la un moment dat, în piaţă şi-a făcut apariţia o autospecială de intervenţie la incendii, la al cărei volan se afla un individ beat şi neposedînd permis de conducere, iar alături de el un altul, la fel de beat şi avînd un pistol mitralieră scos pe fereastră şi îndreptat spre mulţime! Din fericire, un ofiţer de la Poliţia Rutieră, aflat în preajmă, a fost solicitat de către manifestanţi (acelaşi care cu puţin timp înainte îl insultaseră fără nici un motiv!) să intervină. Cu dificultate, locotenentul Ion Ghiniţă a reuşit să-l dezarmeze şi, cu sprijinul cetăţenilor, să-l reţină pe Marian Nacu, pompier la Institutul de cercetări metalurgice, în timp ce militari din garda palatului l-au reţinut pe celălalt - Tudor Petrişor, şeful primului.

Episodul pune în evidenţă un lucru de importanţă capitală: nu putem combate tendinţele de anarhie şi destabilizare decît lăsîndu-i pe cei răspunzători de asigurarea ordinii - recte poliţia - să-şi facă datoria şi, sprijinindu-i, să le întărim autoritatea. Avem convingerea că poliţia nu face şi nu va mai face nici un rabat de la însuşirea şi aplicarea comandamentelor majore ale Revoluţiei: instaurarea ordinii bazate pe corectitudine şi ferma respectare a legii. Este, de altfel, cadrul de care avem nevoie acum, pentru a putea trece fără întîrziere la reconstrucţia ţării şi a oamenilor.

Post scriptum. 1. O "bombă" fără amorsă, dar la fel de periculoasă, lansează în ediţia de ieri colegii de la "România Liberă", în grupajul de fotografii luate de Ia regretabilul miting. Sub titlul "Bomba serii, arestarea unui terorist înarmat" apare în fotografie economistul Constantin Dardac, preşedinte     al comitetului F.S.N. de Ia ICRAL Berceni, omul care a sesizat prezenta celor înarmaţi în piaţă, contribuind direct Ia imobilizarea lor! Îi cerem noi, deocamdată, scuzele de rigoare.

Post scriptum. 2. Ne întrebăm. N-ar fi oare legal ca "reprezentanţii" adunării din Piaţa Victoriei să fie traşi la răspundere, conform legii, pentru dezordinile produse şi pentru taxiurile răsturnate şi deteriorate?

Octavian ANDRONIC


​Caricatură de ANDO

 

Stea fixă

Stea fixă, strălucitoare şi de neatins, steaua lui Eminescu s-a înşurubat în tării, pe firmamente albastre şi pure, ca lacrimă de dor şi nădejde, ca o confirmare supremă ageniului unui popor ce l-a zămislit şi l-a propulsat spre Eternitate.

Viaţa lui toată a fost o ardere neliniştită, destinul său o risipire enigmatică, trupul său omenesc o scoică hrănind şi şlefuind pînă la ultima zvîcnire a celulelor perla fără pereche a poeziei acestui neam.

Putea fi un savant eminent, un matematician de excepţie, un sociolog de mare profunzime, un lingvist de fineţe, un gazetar dintre cei rari, un politician slujind o idee unică.

Nu numai că putea, ci chiar a fost cîte puţin sau mai mult din toate acestea.

Dar El, înainte de orice, a fost zămislitorul stelar, cel care proclama cu seriozitatea şi certitudinea profunzimii gîndirii sale: "Constatăm mai înainte de toate că românii nu sînt nicăieri colonişti, venituri, oamenii nimănui, ci pretutindenea unde locuiesc sînt autohtoni, populaţie nepomenit de veche, mai veche decît toţi conlocuitorii lui".

Dar El, înainte de orice, a fost zămislitorul stelar al poeziei noastre, cel care a cristalizat intr-o operă uriaşă şi durabilă toată natura poetică a unui popor, sublimindu-i sensibilitatea, ţîşnind artezian din doinele şi baladele lui, nemurind prin limbă, strălucind prin geniu, de neatins prin contopirea totală cu izvoarele iniţiale, de neîntrecut, de mereu rîvnit, de mereu cintat şi şoptit, stea fixă înşurubată în constelaţia pururi veghetoare a Dorului nostru.

Numele lui trebuie rostit în şoaptă, poeziile Lui murmurate în gînd, Steaua Lui pusă sub strajă in brazii Carpaţilor, în toate nopţile lui Ianuarie, să lucească mirifică pînă-n hotarul ultimului sat...

MIRCEA MICU

Independenţa justiţiei - una dintre garanţiile fundamentale ale democraţiei

Interlocutor: ministrul justiţiei, domnul TEOFIL POP

- Axiomele democraţiei impun, după cum se ştie, independenta justiţiei - una dintre cele trei puteri în stat. Cum se va realiza, domnule ministru, Ia noi această cerinţă, această garantie a statului de drept?

- În actuala etapă, în care activitatea justiţiei este încă guvernată de vechea legislaţie privind organizarea magistraturii, acest imperativ se realizează prin faptul că, o dată cu lichidarea vechilor structuri ale puterii dictatoriale, judecătorii se supun numai legii şi conştiinţei lor. Desigur, în noua lege de organizare a
justiţiei, la care se lucrează în celelalte acte normative fundamentale care vor jalona edificiul legislativ al României democratice, principiul independenţei magistraturii va beneficia de o seamă de garanţii, astfel încît justiţia să fie apărată de orice ingerinţă politică sau administrativă.

- Ne aflăm, desigur, în stadiu de "legae ferenda", la ora propunerilor proiectelor. Vă rugăm, să menţionaţi cîteva dintre principiile 
care trebuie să guverneze viitoarea magistratură.

- Pornind de la tradiţiile justiţiei române ne gîndim la introducerea instituţiei juraţilor - ca o garanţie a democraţiei actului de justiţie, concomitent cu desfiinţarea comisiilor de judecată la organizarea Parchetului - ca o garanţie suplimentară a temeiniciei şi legalităţii anchetei, la o posibilă suplimentare a căilor de atac - ca o garanţie a prevenirii hotărîrilor nedrepte a erorii judiciare. După adoptarea noii Constituţii, vor trebui puse în deplin consens cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi prevederile Codului penal şi ale celui de procedură penală. Mă refer, în special, la nevoia extinderii dreptului de apărare pe tot cuprinsul procesului penal, la înlăturarea, în acest sens, a acelor articole care contravin Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, adoptate de Adunarea Generală a O.N.U. în anul 1948 şi Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice. Vă rog să menţionaţi că este vorba doar de cîteva propuneri, de simple sugestii ce vor fi larg dezbătute de specialişti, de opinia publică, înainte de adoptarea lor de puterea legislativă.

- Revoluţia a generat un amplu proces legislativ ce a abrogat actele normative antidemocratice. Ţinînd seama de faptul că există numeroase domenii aflate încă sub puterea unor reglementări nedrepte, ale vechiului regim, sperăm că acest proces legislativ va continua.

- Da. Au fost abrogate numeroase acte normative antipopulare, antidemocratice, dar procesul nu s-a încheiat. Această activitate presupune, este lesne de înţeles, o analiză serioasă, un studiu temeinic. Procesul legislativ cu adevărat revoluţionar pe care îl parcurgem nu trebuie însă să trezească în mintea, în conştiinţa nimănui ideea că ordinea de drept, legile în vigoare pot fi încălcate. Democraţia nu înseamnă hiatus legislativ, nihilism-juridic, dimpotrivă, obligă la o strictă legalitate.

- O ultimă întrebare, domnule ministru: ce se face pentru ca oamenii să poată lua cunoştinţă, să cunoască legile revoluţiei?

- Toate măsurile legislative luate de revoluţie vor fi publicate în Monitorul Oficial (decretele-lege adoptate urmînd a fi numerotate), realizîndu-se astfel o publicitate corespunzătoare.

Val VOICULESCU


Pag. a 2-a


Chestiunea zilei

​Caricatură de ANDO

În legătură cu întreruperea cursului sarcinii

Doctor Sebastian Nicolau, director adjunct în Ministerul Sănătăţii, ne informează:

- Intervenţia chirurgicală se efectuează numai în secţiile de obstetrică-ginecologie ale spitalelor teritoriale pe raza cărora are domiciliul - stabil sau flotant - femeia însărcinată. Pornindu-se de la faptul că întreruperea cursului sarcinii este un act de mare responsabilitate medicală, modalitatea de rezolvare - cu internare sau ambulatoriu - va fi stabilită de către medicul şef de secţie. În funcţie de numărul de solicitări, capacitatea de spitalizare, problematica ridicată de fiecare caz în parte. Internarea este obligatorie pentru toate cazurile cu risc. Persoanelor spitalizate li se acordă concediu medical.

Medicul care efectuează întreruperea sarcinii va stabili, prin consult medical, vîrsta sarcinii, efectuînd intervenţia numai în primele trei luni, avînd în vedere că peste această vîrstă se pune în pericol sănătatea şi chiar viaţa femeii. Oportunitatea întreruperii unei sarcini mai mari de trei luni este stabilită de medicul şef de secţie, cu avizul medicului director, pe baza certificatelor medicale doveditoare că evoluţia în continuare a cursului sarcinii pune în pericol viaţa femeii şi a produsului de concepţie sau că există o malformaţie fetală confirmată.

Întreruperea cursului sarcinii în altă unitate decît în cea care femeia însărcinată aparţine teritorial se face prin internare obligatorie, aplicîndu-se prevederile şi normele Ministerului Sănătăţii privitoare la asistenţa medicală cu plată.

Pentru cetăţenii străini aflaţi temporar pe teritoriul României, la întreruperea sarcinii se aplică tarifele stabilite prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 198/1987. Cetăţenii străini cu domiciliul în România beneficiază de acelaşi regim care se aplică cetăţenilor români.

Ileana COMAN


Pag. a 3-a

DECRET-LEGE

privind sancţionarea ocupării abuzive a locuinţelor din fondul locativ de stat

În timpul şi după victoria revoluţiei populare din luna decembrie 1989 unele persoane, înţelegînd în mod greşit sensul şi scopurile revoluţiei, ignorînd prevederile legale, au ocupat în mod abuziv unele locuinţe din fondul locativ de stat, fără a ţine seama că mulţi cetăţeni cărora li s-au distrus casele în timpul revoluţiei nu au unde locul şi că prin fapta lor aduc, in condiţiile actuale, o gravă atingere ordinii şi legalităţii in domeniul atribuirii locuinţelor.

Avînd în vedere cele de mai sus, Consiliul Frontului Salvării Naţionale decretează:

Art. 1 - Ocuparea unei locuinţe din fondul locativ de stat înainte de încheierea contractului de închiriere constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani.

Art. 2 - Unitatea care are în administrare ori care ar
urma să preia în administrare, locuinţa respectivă are o-bligaţia să aducă la cunoştinţa organelor de urmărire penală că s-a săvîrşit fapta prevăzută la articolul 1, ori de cîte ori o constată.

Art. 3. - Urmărirea şi judecarea persoanelor care au săvîrşit infracţiunea prevăzută la articolul 1 se fac de urgenţă, potrivit procedurii prevăzute pentru infracţiunile flagrante.

Dacă persoanele prevăzute la alineatul 1 eliberează locuinţa din proprie iniţiativă, urmărirea sau procesul penal încetează, iar dacă eliberarea s-a făcut după rămînerea definitivă a hotărîrii de condamnare, executarea pedepsei încetează.

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

PRECIZĂRI

Din partea domnului Dumitru Mazilu, prim-vicepreşedin-te al Consiliului Frontului Salvarii Naţionale, am primit următoarea Precizare:

Ţinînd seama de faptul că - în afara unor critici justificate - mi s-au adresat grave şi numeroase calomnii, îmi rezerv dreptul să cer imediat în judecată ziarul "România liberă", şi toate persoanele implicate în această campanie.

În virtutea dreptului la replică, vă rog, cu respect, să publicaţi în ziarul dv., următoarea mea declaraţie:

"Sub cuvintul meu de onoare, de militar, comandant al Unităţii de Luptă Antiteroristă, cele afirmate in ziarul dumneavoastră din 12 ianuarie 1990, în articolul "Dreptate şi adevăr pentru ziua intîi" semnat de E. David, sint neadevărate in sensul că efectivele care au acţionat in numele U.S.L.A. in Capitală şi in locurile menţionate in articol nu fac parte din unitatea pe care o conduc".

col. GH. ARDELEANU

Comandantul Unităţii de Luptă Antiteroristă

În legătură cu ilustrarea articolului referitor la "activitatea fostului secretar de partid de la Mecanică Fină publicat pe 11 ianuarie, precizăm că: oamenii care apăreau în fotografie doar ne arătau una dintre cele 300 de bîte (comandate de fostul secretar de partid pentru pedepsirea "huliganilor" plecaţi, in dimineaţa zilei de 22 decembrie, spre Universitate) neavînd nici o legătură cu acest înrăit slujitor al dictaturii ceauşiste, aşa cum interpretează, astăzi, mulţi dintre colegii lor de muncă.


Pag. a 4-a

Salut şi sprijin revoluţiei din România

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu, şi primul ministru al României, Petre Roman, au primit ieri in audienţe succesive, pe domnul Franz An-driessen, vicepreşedinte al Comisiei C.E.E., responsabil cu relaţiile externe, care a efectuat o vizită oficială în ţara noastră.

In cursul convorbirilor la care au participat Sergiu Celac, ministrul afacerilor externe, Mircea Mitran, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Aurel, adjunct al ministrului comerţului exterior, au fost examinate probleme de interes actual pentru ambele părţi.

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi primul ministru au informat despre înfăptuirea revoluţiei populare din România, acţiunile întreprinse de Frontul Salvării Naţionale şi Guvernul român în domeniile politic, economic şi social, în vederea instaurării democraţiei, pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor omului. Au fost relevate, totodată, problemele şi dificultăţile cu care este confruntat actualmente economia românească, precum şi soluţiile în curs de aplicare sau preconizate pentru reconstrucţia ţării. S-a exprimat satisfacţia în legătură cu manifestările de simpatie din partea Comisiei C.E.E. şi a ţărilor membre faţă de revoluţia din România, pentru a reinstaura societatea civilă, garantînd triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor locuitorilor ţării.

Domnul Franz Andriessen a arătat că ţările reprezentate de C.E.E. salută transformările democratice din România. Domnia sa a prezentat disponibilitatea acestor ţări şi a C.E.E. de a acorda ajutor României şi sprijin în vederea depăşirii dificultăţilor în economia românească, precum şi pentru reconstrucţia ţării.

De ambele părţi, a fost pus în evidenţă faptul că transformările democratice din ţară deschid noi perspective raporturilor României cu ţări membre ale C.E.E. şl cu C.E.E., ca entitate.
Preşedintele şi primul ministru au subliniat importanta Declaraţiei Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 7 ianuarie a.c., prin care se exprimă disponibilitatea de a stabili pe baze noi relaţiile cu C.E.E., în scopul dezvoltării, în perspectivă, a schimburilor comerciale şi cooperării in toate domeniile de interes reciproc.

Domnul Franz Andriessen a salutat din noua această declaraţie a Frontului Salvării Naţionale.

În aceeaşi zi, ministrul afacerilor externe al României, Sergiu Celac, s-a întîlnit şi a avut convorbiri cu Franz Andriessen, vicepreşedinte al Comisiei C.E.E, responsabil cu relaţiile externe.

• Tot Ieri, la Hotelul Intercontinental, a avut loc o conferinţă de presă. Domnul Franz Andriessen şi domnul Sergiu Celac au răspuns întrebărilor adresate de ziarişti români şi corespondenţi străini prezenţi la Bucureşti.