Publicat: 17 August, 2017 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1992?

WEEK-END CUVIOS, SUB SEMNUL SFINTEI MARII ŞI A MARTIRULUI BRÂNCOVEANU
• La Constanţa, marinarii şi-au sărbătorit pentru a treia oară - pe stil nou - ziua, cu binecuvîntarea patroanei lor.
• La Horezu, ploaia a fragmentat slujba de canonizare a Brâncoveanului şi a celor patru fii ai săi.

HGH-LIFE LA AMBELE FESTIVITĂŢI!
Căldură, lume, creiere înfierbîntate, pasiuni - tot tacîmul ultimei linii drepte a campaniei electorale.

P.S. Şi, azi noapte, colac peste pupăză, un mic cutremur.

Coridorul
Deşi la suprafaţă semnele sînt destul de discrete, probabil că niciodată în istoria noastră modernă nu am fost mai aproape de un dezastru ca cel din '39 - '40. Pentru orice individ cu simţul istoriei, similitudinile sînt copleşitoare. Astăzi, ca şi atunci, Europa arde, graniţele se prăbuşesc, coarda naţionalistă întinsă la maximum de 40 de ani de internaţionalism proletar e gata să plesnească. Occidentul, interesat, asistă impasibil la drama iugoslavă pe care a făcut tot ce a putut pentru a o declanşa şi alimenta. Fostă Uniune Sovietică fierbe ca un cazan sub presiune, criza naţionalistă fiind pe punctul de a fi copleşită de cea socială. Ceho-Slovacia se mai ţine într-un fir avînd măcar satisfacţia că cel care „îngroapă" uniunea este unul şi acelaşi cu cel salutat ca un salvator în urmă cu nici trei ani.
Straniu, tot acest Proces, programat în '89 să înceapă la noi, pînă acum ne-a ocolit. Deşi actele unei piese atent scrise şi migălos puse în scenă s-au succedat conform scenariului: 12 ianuarie, 28-29 ianuarie, 18- februarie, 15 martie, 13—15-iunie, decembrie '90 sînt tot atîtea secvenţe care, puse cap la cap, demonstrează coerenţa unui demers în ai cărui parametri ne-am înscris conştiincios, dar niciodată decisiv. Lista etapelor ce s-au succedat ar fi prea lungă pentru a o menţiona aici. Să reţinem doar că atît agitaţia creată în jurul schimbării celor doi prefecţi unguri cît şi proiectul de vizită regală nu sînt altceva decît piesele unui joc de domino a cărui finalitate poate fi întrezărită destul de lesne.
Din prima zi, cea a revoluţiei, problematica MINORITAŢII - nu a minorităţilor! - a fost sistematic agitată ca un steag alb ce cheamă pentru salvarea imediată a unei etnii care - conform intensei propagande externe - suferă acum presiuni şi suplicii pe lîngă care cele impuse de Ceauşescu au părut o joacă de copii. AUTONOMIA este cuvîntul de ordine, într-un context fundamental schimbat, în care vechea idee a alipirii Transilvaniei nu mai are nici o funcţionalitate. Autonomia unei întregi zone, situate în inima ţării, din care locuitorii români au fost îndepărtaţi sau pur şi simplu alungaţi prin varii mijloace, de la ameninţări făţişe la recomandări discrete, conform unui plan extrem de bine pus la punct. O autonomie susţinută de o grupare politică ce şi-a fixat drept obiectiv de acţiune subordonarea totală şi necondiţionată faţă de interesele şi ordinele Guvernului de la Budapesta.
Peste cîteva zile, în capitala maghiară vor avea loc o serie de manifestări în cursul cărora trompeta iredentismului va suna mai tare ca oricînd.Problema autonomiei ungurilor din Transilvania va fi întoarsă pe toate feţele şi supusă atenţiei tuturor forurilor internaţionale. Se va cere, imperativ, acordarea de drepturi suplimentare ţării Secuilor şi constituirea ei într-o unică entitate administrativă. După care va fi necesar un „coridor" de comunicare directă. Ca cel de la Danzig. De aici înainte, lucrurile se simplifică considerabil. Istoria modernă a aceleiaşi Europe ne este la îndemînă...

Octavian ANDRONIC

 

Incident la ZIUA MARINEI
— Campania electorală a început să capete accente violente —
PREŞEDINTELE ILIESCU IMPLICAT ÎNTR-O ALTERCAŢIE ORGANIZATĂ DE UN GRUP INDEPENDENT DE PRESĂ
- O busculadă care a permis interpretări diferite -
AFLAT LA FAŢA LOCULUI, CONSILIERUL NOSTRU ARTISTIC RELATEAZĂ CE A VĂZUT!

Un martor ocular
Convorbire cu domnul EUGEN MIHĂESCU
- Aţi fost, d-le Mihăescu, prezent sîmbătă, la Constanta, la incidentul care a făcut să „explodeze" paginile ziarelor de azi dimineaţă. Ce ne puteţi spune despre „bătaia" dintre preşedintele Iliescu şi ziariştii prezenţi?
- În jurul orei 18, în timpul întrevederii pe care preşedintele o avea cu conducerea Prefecturii din Constanţa, în piaţeta din faţa clădirii respective s-au adunat circa 50 de persoane care au început să huiduie (menţionez că pe tot parcursul incidentului acesta a fost singurul mod de manifestare al demonstranţilor, neauzindu-se nici un fel de lozinci). La ieşirea din Prefectură, spre surprinderea tuturor, inclusiv a gărzilor de corp, preşedintele Iliescu s-a îndreptat direct spre grupul de contestatari. Ca prin farmec, huiduielile au încetat, preşedintele avînd în linişte circa 5-6 minute, un dialog cu persoanele adunate. În timpul acestei discuţii, mai mult de jumătate din grupul respectiv s-a desprins din locul în care se aflau, făcîndu-i o demonstraţie de simpatie poetului Grigore Vieru, aflat în vecinătate. Incidentul părea încheiat, domnul Iliescu părăsind liniştit locul şi suindu-se în maşina care între timp îi fusese adusă în apropiere. În momentul în care maşina a pornit cu viteză redusă, trei persoane din grupul de manifestanţi au început din nou să huiduie puternic, sprijinindu-se şi lovind cu palmele în capota autovehiculul prezidenţial. Automobilul a mai înaintat câţiva metri apoi a frînat şi, surpriză, preşedintele, a coborît, îndreptîndu-se spre cei trei. Era evident nervos, şi i-a admonestat pe tulburenţi, cerîndu-le respect dacă nu pentru persoana sa, măcar pentru instituţia ce o reprezintă. Nu am văzut ca preşedintele să fi agresat fizic pe cineva. De fapt ar fi fost şi riscant, deoarece timp de 10-15 secunde el s-a aflat singur, fără gărzi, între contestatari.
- Sînteţi sigur despre ce ne relataţi?
- Sînt foarte sigur şi sînt gata oricînd să depun în acest sens, sub prestare de jurămînt, mărturie în faţa justiţiei. Dealtfel, incidentul a fost filmat în întregime de trei camere video, iar foto-reporterii au luat tot timpul imagini.
— Aţi reproşa ceva preşedintelui Iliescu?
— Da, faptul că s-a expus, că pe o căldură insuportabilă, a încercat să intre în dialog cu un grup „încins". Mai am de făcut un reproş, de această dată ziariştilor aflaţi în grupul de manifestanţi. Sînt colaborator al mai multor mari cotidiane americane si ştiu bine - că - oriunde în Vest - ziariştii îşi păstrează un minim de conduită profesională. Ori eşti jurnalist — martor obiectiv şi neimplicat în evenimente ori eşti manifestant şi atunci îţi poţi permite orice (evident, respectînd legea) ca... simplu cetăţean. Este însă inadmisibil ca un ziarist să „cumuleze" şi calitatea de... protestatar, să-şi ... "completeze" activitatea profesională cu huiduielile cu incitarea mulţimii.

Val. VOICULESCU

Asociaţia Ziariştilor din România a protestat vehement faţă de incidentul petrecut ieri, la Constanţa, incident in care, preşedintele Ion Iiescu l-a agresat şi injuriat pe ziaristul Pavel Pârvu de la cotidianul constănţean „Telegraf". La încheierea convorbirii cu prefectul judeţului, Iliescu a oprit maşina în care se afla şi s-a îndreptat spre un grup numeros de oameni, care protestau în faţa clădirii. Potrivit AZR, după ce Iliescu l-a agresat pe Pavel Pârvu, corpul de Gardă a lovit şi alţi ziarişti aflaţi la faţa locului. Printre cei agresaţi s-au aflat 8 redactori de la „Telegraf-ul" constănţean şi corespondenţii cotidianelor bucureştene „România liberă" şi „Tineretul liber". În declaraţia AZR se arată că organizaţia intenţionează să protesteze pe lîngă forurile internaţionale. Totodată, AZR este pregătită să acorde asistenţă juridică celor care doresc să facă plîngere penală împotriva preşedintelui Ion Iliescu.
EUROPA LIBERA (16 august, ora 8.00)