Publicat: 20 Aprilie, 2017 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1992?

 De la o săptămână la alta

Maraton politic la Cotroceni
7 ORE DE DISCUŢII CU GUVERNUL
Sîmbătă, membrii Guvernului au fost invitaţi în dealul Cotrocenilor, la discuţii.
NEDUMERIRI PREZIDENŢIALE: Cum este posibil să crească de 50 de ori preţul la medicamente? Cum poate să coste un borcan de gem 189 lei?

IAC-AŞA — părea să spună chipul domnului prim-ministru.
S-AU CĂUTAT (şi nu s-au găsit) CĂI DE STOPARE A INFLAŢIEI.
„Pe întreprinzător îl îngrozeşte creşterea dobînzilor" — a exclamat, la fel de îngrozit, domnul Iliescu. SINGURII IMPERTURBABILI ERAU DOMNII ISĂRESCU ŞI PASCARIU.

Un miting... diversionist? Cine manipulează CD-ul?
„MITING NEDEMOCRATIC AL CONVENŢIEI DEMOCRATICE"
Evenimentele desfăşurate sîmbătă, în continuarea mitingului Convenţiei Democratice, soldate cu agresarea sediului PNL, au prilejuit o reacţie dură din partea d-lui Câmpeanu.

„Manifestaţia a încălcat reguli elementare ale democraţiei. Huliganismul ăsta politic ne aminteşte evenimentele de acum doi ani".

Liderul liberal a explicat că scopul mitingului (chestiunea observatorilor naţionali) era deja rezolvat în acel moment şi că scopul organizatorilor ar fi fost „să-şi expună brutal şi totalitarist părerile despre noi şi interesele noastre".

<ACESTEA SÎNT METODE COMUNISTE. CONVENŢIA NU MAI POATE FI NUMITĂ DEMOCRATICĂ>
Şi o concluzie crudă: „Oamenii aceştia (PNŢ şi PSD, adică) SÎNT FOARTE ÎNGRIJORAŢI DE MICUL LOR DESTIN ELECTORAL".
Replica Convenţiei (pria Ion Diaconescu): „CD a condamnat aceste acte comise de elemente diversioniste!"

Convenţia FSN Bucureşti
RATÎND FOTOLIUL DE PRIMAR, DL. CAZIMIR IONESCU CÎŞTIGĂ SCAUNUL DE LIDER MUNICIPAL!

Şoferii s-au retras în garaje
Într-o conferinţă de presă, liderul „frăţist" Miron Mitrea a anunţat, sîmbătă, închiderea conflictului de muncă. (Oare să fi fost chiar de muncă?). Pe cînd următorul?

MÎINE VINE GENSCHER: GERMANIA PESTE TOT. MAI PUŢIN ÎN ROMÂNIA...

Alegeri libere la Săpînţa
Sub protecţia scutierilor, sîmbătă, montarea secţiei de votare s-a făcut prin lupte de stradă. Un soldat a fost grav rănit, Steţca era internat în spital la Negreşti, să nu fie vorbe. Vai de cel care va fi primar!

 

Ziarul Libertatea din 20 aprilie 1992, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Cine n-are nemţi...

„Nu e politica noastră să-i chemăm pe etnicii germani, dar nici să le închidem uşa în nas!"

Interlocutor: dl. ERWIN TEUFFEL, prim-ministru al landului Baden Wurtemberg

Erwin Teufel - Mă bucur, ori de cîte ori am prilejul să stau de vorbă cu ziarişti din România. Mă simt legat de ţara dv. atît prin consideraţia pe care i-o port compatriotului dv. Ion Ţiriac, care a făcut aici, la Stuttgart, lucruri minunate, pentru sportul german şi pentru oraşul nostru, cît şi prin faptul că am vizitat România de mai multe ori - de trei ori în ultimii 15 ani. Din păcate, după Revoluţie nu am mai avut prilejul să ajung acolo. Dar, în Baden-Wurtemberg se desfăşoară numeroase acţiuni private care au ca obiectiv sprijinirea României, pentru că ştim că situaţia economică a ţării este foarte dificilă.

- Ce amintiri păstraţi despre România?
- Am călătorit în împrejurimile Timişoarei pe la Lugoj. Am fost de două ori împreună, cu familia.
Eu am o relaţie specială cu Banatul şi Timişoara.
Prietenii mei au creat o organizaţie de ajutorare din care fac şi ei parte. Am trimis pînă acum 6 camioane cu medicamente.
Sînt convins că landul nostru poate face mai mult în această direcţie. De pildă, noi avem aici o şcoală de management la care urmează cursuri circa 800 de persoane din Europa de Est.
De asemenea, circa 100 de tineri ţărani ruşi învaţă în ferme cum se face agricultura în ferme privatizate.
De ce n-ar veni, în acest scop, şi tinerii din România?

- Bineînţeles că ajutoarele sînt foarte importante, mai ales din punctul de vedere al solidarităţii umane. Dar ele nu rezolvă problemele noastre, cel mai adesea acute.
Cu ce credeţi că pot fi înlocuite?
- „Cheia" problemei este cooperarea. Vedeţi, faptul că la Timişoara alegerile au fost câştigate de opoziţie prezintă pentru investitorii de aici o garanţie.
Sigur că trebuie să facem mai mult pentru vecinii din est.
A fost, la mine, recent, preşedintele Lituaniei. Au şi ei aceleaşi probleme. Toată evoluţia democratică din zonă este periclitată de prăbuşirea economiei.
Dar, dacă democraţia cîştigă şi se respectă drepturile omului, nu văd nici o piedică pentru amplificarea cooperării.

- În landul dv. se află o importantă comunitate originară din România.
Plecarea lor din ţară este dureros resimţită de România.
Ce puteţi face dv., guvernul german, pentru stabilizarea celor rămaşi şi - de ce nu? - pentru a-i ajuta pe unii să se întoarcă?
- Dumneavoastră aşteptaţi de la mine un răspuns clar. Cred că acest punct e depăşit, în România va mai rămîne, probabil, un mic grup de etnici germani, în general vîrstnici. Acum 20 de ani am găsit acolo sate întregi, mai întregi ca la noi. Acum 6 ani, cînd am fost ultima oară, mai credeam încă în faptul că oamenii ar mai putea fi ţinuţi. Erau şcoli, gimnazii, teatre... Vedeţi, la vreo 20 km de Timişoara era un sat cu 3 001 de locuitori. Acum, dintre aceia, 800 sînt în Germania. Cu cît pleacă mai mulţi, e cu atît mai greu pentru cei care rămîn să-şi păstreze identitatea. Noi însă n-am vrea să-i ajutăm doar pe nemţii din România, ci şi pe români. Germania cheltuieşte circa 100 milioane DM anual pentru stabilizarea etnicilor de peste hotare. Rezultatele sînt, însă, modeste. Doar în Polonia s-a reuşit o stabilizare mai puternică, în Rusia, deocamdată, se produce un transfer masiv al etnicilor din Kazahstan spre Volga. Ar fi foarte dificil dacă ar veni toţi, deodată, spre Germania. Nu e politica noastră să-i chemăm, dar nici să le închidem uşa în nas.

- Cînd intenţionaţi să reveniţi în România?
- Anul acesta, în cea de-a doua parte. Noi aici vom avea alegeri în aprilie, vom forma un nou parlament. Landul nostru este un land important, cu peste 10 milioane locuitori, cu industrie puternica, cu o cercetare tehnologică de vîrf. 
Poate constitui un partener de primă mînă în orice acţiune de cooperare. Şi sper ca acest lucru să se producă cît mai curînd. (Octavian Andronic)

Ziarul Libertatea din 20 aprilie 1992, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire


Ziarul Libertatea din 20 aprilie 1992, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire


Ziarul Libertatea din 20 aprilie 1992, pag. a 6-a ▼ Click pe imagine pentru mărire