Publicat: 20 Iulie, 2017 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1992?

"PARTIDUL CANDIDAŢILOR" SE ÎNTĂREŞTE!

Incredibil, dar adevărat:
P.N.L. SCOATE DIN MÎNECĂ O CARTE - SURPRIZĂ: REGELE (DE... PICĂ?)

De la Versoix aflăm că fostul suveran a refuzat să comenteze pentru presă propunerea rezervîndu-şi dreptul de a se pronunţa în următoarele două zile.

Inspirat de colegul său democrat, Bill Clinton
LIBER-DEMOCRATUL NICA LEON VA FI ŞI EL PREZENT LA START!
Sînt aşteptaţi: Iosipescu — Zambra şi Popilean! Peste cei 17 prezenţi.

VOTAŢI SOARELE!
P.S.M.-ul va participa la alegerile generale sub un semn bine cunoscut. În frazeologia PSM-istă revoluţia este desemnată de sintagmele „răsturnarea din '89" şi „ceea ce s-a întîmplat în decembrie".

"AFACEREA PSD — T.L."
Jocul Lucian Cornescu — Tineretul Liber pare să fie mai degrabă o lovitură de bursă, menită să ridice artificial valoarea unei acţiuni aflate în scădere. Gurile rele spun că la mijloc este un gentlemen - agrement ce are ca scop creşterea tirajului. Deşi ne-a promis că ne va suna la telefon din Bretagne, unde şi-a petrecut week-end-ul pentru a ne da lămuriri, domnul Cornescu n-a reuşit să prindă un fir liber pînă la închiderea ediţiei.
PRIMUL MINISTRU A DEVENIT ACŢIONAR LA „S.C. ROMÂNIA S.A."
Vineri, premierul şi-a ridicat certificatele de proprietate sub tirul blitz-urilor, într-un gest cu valoare propagandistică. „Vor avea valoare - a declarat dl. Theodor Stolojan. Cine nu crede, să le ridice şi să mi le facă mie cadou".
Pînă acum nu s-a găsit nimeni...

CENACLUL "TOŢI PENTRU UNUL!"
Cu două zile înainte de împlinirea nerotundei vîrste de 49 de ani, Adrian Păunescu a fost din nou în direct şi la o oră de vârf oaspetele televiziunii. După 7 ani de "index" pre şi post revoluţionar.
Contradictoriu şi debordant, cum a fost întotdeauna.

S-A SCUZAT ŞI A ACUZAT
S-A UMILIT ŞI A FOST AROGANT
şi ne-a explicat că până şi sloganurile acestei Revoluţii îi aparţin...

JUMĂTATE DINTRE ROMÂNI TRĂIESC SUB PRAGUL SĂRĂCIEI
Iată concluzia dureroasă a unui sondaj efectuat de specialiştii Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii         

LOVITURĂ DE TEATRU

Drumul cel mai scurt dintre două puncte spune geometria, e linia dreaptă. Drumul cel mai scurt dintre România şi ideea monarhică este... preşedinţia — ar vrea să spună stupefianta decizie a Partidului Naţional Liberal, anunţată sîmbătă, referitoare la identitatea candidatului liberal la apropiatul scrutin electoral. Ceea ce părea, dacă nu o glumă, cel puţin o impietate, apare acum ca soluţia „simplă ca bună ziua". Este avantajul penelist, revanşa sa faţă de maniera întortochiată la care a recurs bastionul monarhismului — Convenţia Democratică. Nu un candidat care, în cazul în care va fi ales, va proceda, la declanşarea procedeului de revizuire a Constituţiei, ci perspectiva instalării monarhului dacă nu pe tron, măcar pe fotoliul prezidenţial!
Anunţul de sîmbătă a stîrnit stupoare şi confuzie, în întregul spectru politic. Şi asta - pe bună dreptate. Mai întîi pentru că prea puţini se aşteptau ca domnul Radu Câmpeanu — un ambiţios recunoscut — să renunţe de bună voie şi nesilit de nimeni la şansa de a-şi încerca din nou norocul în competiţia prezidenţială. Poate ultima. În al doilea rînd, pentru că faţă de fervoarea CD-istă, atitudinea liberală faţă de monarhie apărea cel puţin rezervată. Opţiunea pare, la o analiză atentă, a fi mai puţin rodul unei bruşte iluminări, cît rezultatul unei analize politice pertinente. Oricît de stranie, ideea unei candidaturi regale este, în contextul actual, singura în măsură să opună un eşalon electoral rezonabil domnului Iliescu, fiind poate, unica variantă aptă să coalizeze tendinţele centrifuge din interiorul opoziţiei. În această perspectivă, Partidul Naţional Liberal apare ca jucătorul care mizează pe singurul „cal" capabil să facă faţă trapului relaxat al domnului Iliescu, cu şanse de a-l depăşi la potou. Toată această sumă de probabilităţi are o noimă într-o singură alternativă: aceea în care fostul suveran ar consimţi să renunţe la un tron pe care-l considera de drept în favoarea unui scaun potenţial. Asta înseamnă să consimtă a renunţa la dreptul divin în favoarea celui constituţional. Să redevină simplu cetăţean şi să consimtă la legitimarea tuturor proceselor postrevoluţionare din România. Ne vine greu să credem că va face acest lucru. Iar, dacă-l va face, îl va face cu riscul declanşării unei confuzii majore în rîndul adepţilor săi: ce va face Convenţia? Va mai merge cu Emil Constantinescu? Împotriva lui... Mihai? Cum va apărea gestul său în ochii celor care n-au încetat să acuze PNL de trădare a intereselor legitime ale opoziţiei?
Dar lucrurile se complică şi, mai tare în cazul unui refuz. Refuzul unei şanse de ieşire a ţării de sub influenţa „criptocomunistă" a lui Iliescu şi a adepţilor lui. Refuzul unei oferte majore, căreia fruntaşul PNL-ist îi sacrifică, altruist, propriul său viitor politic... Oricum, cartea jucată de domnul Câmpeanu este cîştigătoare în orice situaţie. Deasupra confuziei generale iscate PNL apare ca o formaţiune politică consecventă în acţiunile sale urmărindu-şi scopurile politice cu atenţie şi chiar cu riscul ca, concluzia majoră a acestei, „lovituri de teatru" să fie aceea că, pe principiile clasice ale dominoului, Câmpeanu face jocul lui Iliescu şi că rumorile despre o posibilă alianţă postelectorală nu sînt deloc gratuite.

Octavian ANDRONIC

 

Ziarul Libertatea din 20 iulie 1992, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire


Ziarul Libertatea din 20 iulie 1992, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire


Ziarul Libertatea din 20 iulie 1992, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire


Ziarul Libertatea din 20 iulie 1992, pag. a 6-a ▼ Click pe imagine pentru mărire