Publicat: 20 Iulie, 2018 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu sfert de secol, în 1993?

DE LA O ZI LA ALTA

Concluzii surprinzătoare în reuniunea de ieri a Guvernului (cel supus sancţiunilor gazetăreşti):
• UNII AGENŢI ECONOMICI AU AJUNS DEJA LA CONCLUZIA CĂ T.V.A.-UL LE E DE FOLOS ŞI ÎI AJUTĂ...
• ALŢI AGENŢI ECONOMICI AU UITAT COMPLET REGULA AFIŞĂRII ADAOSULUI COMERCIAL
• ANALIZĂNDU-SE PREŢURILE CARE AU DEPĂŞIT ESTIMĂRILE INIŢIALE (OR FI ŞI DINTRE CELE CARE NU LE-AU DEPĂŞIT?) SE VOR FACE CORECŢII LA... INDEXĂRI!

Ultimul episod al "Caracatiţei" provoacă scandal:
VII PROTESTE ÎMPOTRIVA FALSIFICĂRII... FICŢIUNII ARTISTICE!
Nici măcar minciunile sfruntate ale lui Tokes n-au stârnit valul de proteste pe care l-a stârnit un film de ficţiune. Episodul cu şeful de lagăr... legionar este însă tipic pentru modul în care se vehiculează informaţii elementare despre România.

Corespondenţă din HAMBURG de la DANIEL EMERSON
ASTĂ-SEARĂ LA DERBY PARK — REGAL PLACIDO DOMIGO!

Evenimentul sezonului, aici la Hamburg, este considerat concertul pe care-l susţine astă-seară la Derby Park celebrul cântăreţ de operă Placido Domingo. Cele 15 000 de bilete — costând între 120 şi 235 mărci — au fost epuizate de mai bine de trei săptămâni. De Hamburg îl leagă pe Placido amintiri de excepţie: în 1967, pe când era "Mister Nobody" s-a lansat aici în rolul lui Cavaradossi, în "Tosca“. A fost an debut fulminant, cariera sa căpătând, după acest spectacol, viteza unei rachete.
Bursa sa la acest concert este de 400 000 mărci (cunoscut fiind faptul că interpretul nu face parte din categoria celor care pun banii mai presus de orice) şi este interesant să o comparăm cu aceea pe care o va primi, în 29 iulie, la Bayreuth, unde va evolua pe partitura lui Parsifal — doar 7 000 mărci.
La Hamburg, marele Domingo, care este însoţit de soţia sa şi de impresarul Paul Garner, locuieşte la etajul al 7-lea al Hotelului INTER, în apartamentul "Fontenay", de 96 m.p., care costă 1 400 mărci pe noapte. Fanii săi au remarcat faptul că e pentru prima dată când a acceptat să stea într-un apartament fără pian!
Iubitorii de operă hamburghezi l-au văzut pe Placido Domingo ultima dată în 8 ianuarie 1992, în "Othello“. În concertul de astă-seară va cânta arii din Mozart, Mayerbeer, Donizetti, Puccini, Verdi şi Massenet.
Concertul şe va încheia cu aria sa favorită "No puerde ser“, pe care nu a mai interpretat-o din iulie 1990, de la "concertul elefanţilor“ de la termele lui Caracalla, alături de Pavarotti şi Careras, moment care a generat în public un adevărat, delir. 

SERIALUL CORUPŢIEI: "LISTA NR. 2!"

1. MIHAI CARCIOG, Patronul trustului de presă EXPRES

2. TRAIAN BĂSESCU Fost ministru al Transporturilor, parlamentar FSN

3. GHEORGHE FLORICĂ, Fost comisar general al Gărzii Financiare

4. MIHAI PÂNZARIU, Director general al Direcţiei Generale a Vămilor

5. RADU HORŢOPAN, Fost comisar general adjunct al Gărzii Financiare

6. DINU PATRICIU, Patron ALFACONSTRUCT, parlamentar PL’93

7. SORIN ROŞCA STANESCU, Fost turnător la Securitate, redactor şef adjunct la Ev.z

8. CORNEL GRIGORUŢ, Fost ministru al Turismului

9. ION CRISTOIU, Fost activist UTC, redactor şef la Ev.z.

10. EMILIA NICOLAESCU, Crainic T.V.

Lista rămâne deschisă

AZI:  ION CRISTOIU (În pag. a 5-a)

După şirul aproape neîntrerupt de accidente şi catastrofe aeriene...
SF. ILIE, PATRONUL AVIATORILOR, AR TREBUI SĂ FIE ÎN DOLIU!

SERIALUL CORUPŢIEI: "LISTA NR 2"

ION CRISTOIU

O STATURA MORALĂ INCONFUNDABILĂ... 

"În Capitală, aşa cum vă este cunoscut, sunt zeci de mii de familii oropsite care nu au un minimum de condiţii locative asigurat.
Mai mult, sunt chiar familii care trăiesc sub cerul liber“ — scrie dl Cristoiu într-un mesaj de-a dreptul disperat, adresat preşedintelui Ion Iliescu, în data de 22 mai anul curent.
Este de-a dreptul emoţionantă grija pe care redactorul şef al "Evenimentului zilei“ o manifestă pentru categoria defavorizată a celor lipsiţi de un cămin, care-şi îndreaptă către dânsul toate speranţele înşelate de cohorta de funcţionari corupţi care le trântesc în nas geamul ghişeelor.
Ea, această grijă, l-a făcut să se adreseze celor mai înalte foruri din stat cerându-le să nu precupeţească nici un efort pentru a da o soluţie acestei drame.
Oricât ar părea de ciudat, dar la ora când lansa aceste mesaje, dl Cristoiu ar fi fost el însuşi în măsură să rezolve măcar unul dintre aceste cazuri.
În cel mai simplu mod cu putinţă: cedând unuia dintre aceşti nefericiţi apartamentul nr. 64 din Calea Victoriei nr. 155, bloc D 1, scara
2, etaj 7.
Povestea acestui apartament ilustrează în mod strălucit discrepanţa dintre vorbe şi fapte, între ceea ce clamează şi ceea ce fumează unii dintre fervenţii predicatori ai noii morale, care nu se sfiesc în nici un fel să practice cu entuziasm ceea ce condamnă la alţii.
Aici nu este vorba despre imoralitate.
Imoralitatea are parametrii săi exacţi. AMORALITATEA este termenul care defineşte propagarea princiipiilor morale la adăpostul celei mai crase imoralităţi.
Nu ne vom grăbi, însă, să-l condamnăm pe dl Cristoiu.
Aşa cum şi domniei sale îi place să afirme, noi ne facem doar datoria în a informa opinia publică în legătură cu unele aspecte asupra cărora justiţia şi comisia parlamentară anticorupţie sunt chemate să dea verdictul. Iată, deci, faptele:
• În data de 2 septembrie 1992, cu adresa nr. 123446 Primăria Capitalei răspunde Trustului Expres că în cadrul cotei de locuinţe i-a fost atribuit un apartament în complexul din Piaţa Victoriei. În respectiva adresă, primarul Crin Halaicu cere ca nominalizarea să se facă în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Ce spun acestea?
Că trebuie să existe o listă de priorităţi.
Or, la Trustul Expres aceasta exista şi, din cuprinsul ei, reieşea că dintre cei circa 600 de salariaţi, situaţia locativă cea mai grea o avea dl Ion Cristoiu.
Întâmplător, redactor şef.
Nu ştim ce vor fi zis la vremea respectivă salariaţii cu probleme locative ai trustului.
Este însă evident că apartamentul cu pricina i-a fost atribuit dlui Cristoiu, prin adresa 428/4.09.1992 a trustului.
La data respoctivă dl Cristoiu avea un salariu scriptic de 100.000 lei şi se afla pe drumuri în urma atribuirii apartamentului 10 din şos. Ştefan cel Mare nr. 30, bloc 26, sc. 1, et. IV soţiei şi fiicei sale, în urma divorţului pronunţat prin sentinţa civilă 2213/24 mai 1991. Singur, deci — şi fără un acoperiş deasupra capului — de mai bine de un an, dl Cristoiu devine fericitul chiriaş al apartamentului din Piaţa Victoriei, zonă selectă, repartizată pe sprânceană. Trei zile mai târziu, pe 7 septembrie 1992 domnia sa încheie contractul, pentru ca pe data de 26 octombrie 1992 să se decidă a-l cumpăra. Era şi păcat, nu-i aşa cu leafa scriptică pe trei luni şi jumătate să scape un asemenea chilipir. Dă mai întâi o declaraţie că nu are altă locuinţă şi încheie apoi contractul cu nr. 241883/26.10.1992, achitând pe loc suma de 359.023 lei pentru suprafaţa utilă de 65 mp ai apartamentului cu vedere spre Guvern.
Veţi spune, probabil: ce-i rău în asta?
Nimic — dacă dl Cristoiu ar fi un bişniţar oarecare.
Domnia sa este însă o voce a conştiinţei publice, un modelator de opinie, un luptător pentru dreptate şi adevăr, situaţie în care:
1. Având, la ora respectivă, un venit, real de câteva milioane de lei pe lună (în calitate de co-patron al Trustului şi al ziarului) n-avea dreptul moral de a cere o locuinţă din fondul de stat, nedreptăţindu-i pe cei care nu aveau mijloacele să o facă pe principiul pieţei.
2. În această calitate — socotind că se afla într-un impas locativ temporar — nu avea dreptul moral să se repeadă să o cumpere, ca ultimul bişniţar, mai normal fiind ca, după rezolvarea crizei, conform statutului şi pretenţiilor sale, să-l lase la dispoziţia fondului locativ de stat.
3. Nelocuind nici măcar un minut în acest apartament de la luarea sa în primire — deci de aproape un an — domnia sa a procedat abuziv faţă de mulţimea celor aflaţi în nevoie, pe care-i plânge şi în numele cărora se adresează Preşedintelui.
4. Este evident, mult prea evident, că toată operaţiunea a avut în vedere un târg banal: achiziţionat pe mai nimic, datorită poziţiei şi influenţei sale, apartamentul poate fi vândut — conform bursei preţurilor din zonă — cu cel puţin 50 de milioane.
Bani pe care ne îndoim că dl Cristoiu va face gestul nobil de a-i dona în contul sărmanilor lipsiţi de locuinţe.
Şi încă aceasta nu-i totul: deşi proprietar — în acte — al apartamentului din Calea Victoriei, domnul Cristoiu ocupă în fapt întreg parterul unei vile ap. 2 de pe str. Nicolae Iorga.
Din punctul de vedere al Secţiei 1 Poliţie, dl Cristoiu nu locuieşte la nici una dintre cele două adrese, aflându-se deci în cea mai deplină ilegalitate.
Temându-se dânsul de poliţie mai rău ca de S.R.I., nici n-ar avea cum figura în scriptele acesteia, vila din Iorga continuând să fie ocupată scriptic, de doi bătrâni pe care , bunul Dumnezeu i-a chemat la el de mai bine de doi ani.
Că dl Cristoiu nu vrea să figureze ca tot omul în evidenţele poliţiei, preferând un incognito ce sfidează legea, aproape nu mai miră.
Miră însă pasivitatea poliţiei care tolerează, pe sănătosul principiu "nu mă bag, nu mă amestec" această încălcare a legii care spune că orice cetăţean, chiar dacă poartă numele de Cristoiu, trebuie ca în termen de 45 de zile să anunţe poliţiei noul domiciliu pentru a i se putea face viză de flotant sau defintivă.
De la instalarea dlui Cristoiu în Iorga au trecut 6 luni.
De la cumpărarea apartamentului din Victoriei — aproape un an.
Cuprins de febra achiziţiilor, dl Cristoiu a dat recent procură unui domn M. M. din Bucureşti să-i cumpere o casă cu teren în comuna Gugeşti — Vrancea (procura nr. 10303/28 aprilie 1993) unde, probabil, vrea să se mai retragă din când în când pentru a medita la condiţia grea a celui care luptă din răsputeri cu corupţia.
Departe de noi ideea că dl Cristoiu ar fi corupt.
În fond, cu banii săi poate să facă ce vrea, să cumpere şi jumătate din Bucureşti dacă-i dă mâna.
Dl Cristoiu este însă INCORECT şi asta se vede cu ochiul liber.
Chiar dacă mai întâi trebuie să primească un verdict din partea Comisiei pentru a cărei înfiinţare a militat ca nimeni altul.
De fapt, ceea ce contează este că pentru răspunsurile la diversele acuzaţii care i-au fost aduse de presă, la chestiunile locative n-a binevoit să răspundă niciodată.
Dacă se va hotărî acum, paginile "Libertăţii" îi stau la dispoziţie.

P.S. Printre lucrurile pe care va trebui să le stabilească comisia se numără şi acela dacă Primăria nu era datoare să verifice CUl i se atribuie spaţiul ultracentral, pus cu atâta generozitate la dispoziţia "săracului" Trust EXPRES.