Publicat: 20 Mai, 2017 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1992

20 Mai I992 * De la o zi la alta
20 mai 1990 — 20 mai 1992
DOI ANI DE LA PRIMELE ALEGERI LIBERE
Preşedintele Iliescu, într-un discurs televizat, se pronunţă pentru simultaneitatea alegerilor, la o dată cît mai apropiată şi atacă, polemic, lipsa de urbanism în discursul politic şi pericolele extinderii corupţiei.
DUPĂ DOI ANI, DATA NOILOR ALEGERI - CARE, TEORETIC, AR TREBUI SĂ FIE ŞI MAI LIBERE - RĂMÎNE ÎNVĂLUITĂ ÎN MISTER CU SPRIJINUL NEMIJLOCIT AL PARLAMENTULUI

Simple sechele ale „Duminicii orbului"?
Un senator acuză!
„Cu mîinile curate", comisarul Sergiu Nicolaescu ne oferă un nou episod al serialului dedicat misterelor Revoluţiei: a fost complot? A fost lovitură de stat? Cine a organizat războiul electronic?
DUPĂ MAI BINE DE DOI ANI, DIN ACEST PUNCT DE VEDERE SÎNTEM TOT ACOLO DE UNDE AM PLECAT!
SCANDALUL IN PARLAMENT CONTINUA
DAN MARŢIAN DEMISIONEAZĂ DIN FSN ŞI INTRĂ IN GRUPUL MINORITAR FDSN. APARE ÎN SCENA ŞI CEA DE-A TREIA FACŢIUNE: "UN VIITOR PENTRU ROMÂNIA" - „Aripa intelectuală"

Cine mai băgă în seamă faptul că...
AZI E ZIUA MONDIALĂ A CULTURII?  

 

Ziarul Libertatea din 20 mai 1992, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

 

Unul dintre giganţii industriei petroliere a hotărit:

"Noi ne investim dolarii în România, Am venit ca să rămânem"

Cel puţin aşa ne asigură dl. CARL JOHAN WIMBERG, director al filialei britanice a lui COASTAL STATES PETROLEUM
Raportul anual al firmei americane COASTAL CORPORATION menţionează un capital consolidat de 9 miliarde da dolari. Specializată în operaţiuni petroliere şi energetice, firma lucrează în 36 de ţări. România este cea de-a 37-a. Cum, de ce a ţinut COASTAL să fie prezentă într-o zonă in general ocolită de marii investitori străini, din cauza, pe de o parte, a unei bănuite instabilităţi politice, iar pe de alta datorită nu puţinelor piedici artificial puse in calea celor care şi-au îndreptat privirile spre noi — iată ce am dorit să aflăm de la domnul CARL JOHAN WIMBERG, director managerial al filialei britanice a firmei.

— Mă aflu la Bucureşti, din nou cu prilejul semnării documentelor referitoare la constituirea unei societăţi mixte cu ARPECHIM S.A. din Piteşti în scopul creării unei întreprinderi care să includă activităţi de rafinare a petrolului pe care noi îl aducem în România din diferite bazine extractive. In momentul în care va fi operatională societatea va pro-
gresa pînă la 150.000 de barili zilnic, produsele rezultate ur-mînd a fi comercializate atît pe piaţa românească cît şi pe alte pieţe. Este doar un prim pas intr-un complex de activităţi care vizează creşterea productivităţii, atît prin construcţia unei conducte de la Piteşti la Constanţa, cit şi prin modernizarea altor capacităţi de rafinare. Detaliile financiare ale afacerii nu vor fi făcute încă publice. Preşedintele executiv al firmei, domnul JAMES R, PAUL spunea recent: "Ne aşteptăm la un succes real şl la avantaje mutuale cu Arpechim şi cu poporul român şi noi, la Coastal, sîntem foarte mulţumiţi de a fi parteneri în progresul Industriei energetice româneşti.

— De ce România?
— Prognozele noastre atestă faptul că viitoarele creşteri e-conomice din Europa se plasează în Eurooa de Est, iar din punct de vedere energetic, în special în România. Pentru că am constatat faptul că România are o capacitate reală — dincolo de tradiţiile în domeniu — de a oferi o bază solidă de implementare a unor noi tehnologii, mai eficiente si de modernizare a celor existente. ARPECHIM ne-a convins atît ca potenţial tehnic cît si managerial, şi avem intentie fermă de a creste împreună. Trebuie doar să ne ajute să-i ajutăm!    

— Şi cum a aluns COASTAL la o astfel de soluţie?
— Principalul "vinovat" este domnul George Pop care ne-a prezentat datele referitoare la potenţialul românesc. Al doilea este domnul Andrei Grigorescu, directorul ARPECHIRT în care am găsit un interlocutor avizat şi entuziast. Iar al treilea este... optimismul nostru.

— Adică? 
- E foarte simplu. Cu un an în urmă am avut mai multe contacte în România. La diferite niveluri. Şi pe diferite probleme. Cei cu care am discutat n-au marsat. S-au eschivat. Am revenit însă la îndemnul domnului Pop şi rm găsit, de data aceasta, interlocutorii de care aveam nevoie. Care existau, dar pe care noi nu-i ştiam.

— Aveţi garanţii guvernamentale pentru noua societate?
— Nu. De altfel nici nu ne interesează.

— Nu e un act de curaj?
— Acesta este specificul lui COASTAL şi al preşedintelui său, dl. OSCAR WYATT. Cind totul e OK, e simplu. Noi nu vrem să fie simplu. Vrem să depăşim dificultăţile.

— Care ar fi cele pe care le-ati întilnit?    
- Faptul că nimeni nu ştia cu cine trebuie discutat, cine decide, cine îşi asumă o anumită răspundere. Am avut chiar impresia că marii investitori sint incomozi şi nedorlţi. Sau că nu prea interesează pe nimeni, cu cine stă de vorbă, ce se află în spatele său, ce poate aduce cu sine şi în ce condiţii.

- Sinteţi optimist?
— Dacă n-aş fi nu ne-am afla aici. Cred că există oameni interesati în a opri demarajul României. Or, noi sîntem convinşi că România are tot ce-i trebuie spre a demara pe drumul progresului. Sîntem o societate agresivă în sensul bun al cuvîntului, în acela că luăm decizii rapide. Am fost săptă-mîna trecută la Houston şi am constatat un interes enorm pentru acţiunile din România. Săptămînile viitoare vor veni aici numeroşi specialişti de la Coastal, puşi pe treabă. Sper ca românii să fie animaţi de acelaşi entuziasm, pentru că noi sîntem hotărî să facem din acţiunea noastră un succes de lungă durată.

— Cum priveşte COASTAL activitatea altor companii petroliere în România?
— Este loc pentru toată lumea. Cu "cît mai multe, cu atit mai bine! Eu văd România ca pe un posibil vas amiral al industriei petroliere. Vedeţi, necesităţile de energie din această parte a lumii sînt încă joase. Din lipsa activităţii industriale. Dar lucrurile se vor schimba. România e înconjurată de centrale nucleare nesigure, ineficiente ce vor iesi pe rînd din uz. In momentul în care se va manifesta creşterea economică — si noi credem că ea va fi rapidă — România va fi aptă să producă această energie. Nu numai pentru ea.

— Ce ne-ar mai trebui ca să ajungem acolo?
— In primul rînd o atitudine sinceră de încurajare a investitorilor străini. Lumea, in general se gîndeşte bine unde să investească. Aşa am procedat şi noi. Si am decis: noi nu investim dolarii în România. Am venit aici ca să răminem. Davorba unuia dintre multele dv. partide politice — numai împreună putem reuşi. Ajutaţi-ne să vă ajutăm! 

Octavian ANDRONIC

Ziarul Libertatea din 20 mai 1992, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 20 mai 1992, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

 

CORESPONDENŢĂ DIN CHIŞINĂU

"Vă vrem patrioţi ai neamului românesc!"

Vizita preşedintelui Ion Iliescu, în Republica Moldova a început sub semnul ploii. Semn de belşug după o secetă de citeva săptămîni, spuneau cu satisfacţie localnicii răspunzînd dezolării ce-i cuprinsese pe ziariştii ce-l însoţesc pe şeful statului român.
ORA 10,45. Primul punct din program: Depunerea unei coroane de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare. Ignorînd rafalele reci de ploaie peste 200 de persoane aşteaptă so sirea oficialităţilor. Preşedintele Ion Iliescu coboară dintr-un Zil negru, se îndreaptă spre monument. Oamenii se precipită, sclipesc blitz-urile. Se fac auzite îndemnuri la "Unire", pentru grăbirea semnării tratatului comun pentru o Românie mare. Se strîng mîini, se schimbă cîteva cuvinte. Apoi, delegaţia română se îndreaptă spre Preşedinţie unde vor avea loc convorbirile oficiale. In prima rundă, alături de dl. Iliescu se vor afla miniştrii de externe, cei ai culturii, sănătăţii, secretari de stat din administraţia locală. Cameramanii vor trage doar citeva imagini şi se vor retrage. Vor reveni, pentru puţin timp Ia cea de-a doua rundă desfăşurată între cei doi preşedinţi.
Două ore au trecut greu pentru presa aflată în aşteptare, la adăpost, în reşedinţa preşedintelui basarabean. Au stat, cu răbdare la "punct fix“, ploaia tenace anihilind orice tentativă de aventurare în oraşul ce părea scăldat în verdeaţă. Au urmat scurte declaraţii ale celor doi preşedinţi şi o miniconferinţă de presă. "Este deja pusă temelia, se lucrează acuma la primele cărămizi", a fost de părere domnul Snegur, apreciind că poate spune că s-au făcut aproape zece paşi spre tratatul de fraternitate şi integrare. Exprimîndu-şi regretul că firescul proces de apropiere între cele două state a fost frînat de evenimentele din zona Nistrului, dl. Iliescu a ţinut să atragă atenţia că "N-am venit cu mîinile goale, ci împreună cu 25 de oamerti de afaceri". În continuare din răspunsurile Ia întrebările adresate am aflat că situaţia din Transnistria se menţine încordată in condiţiile acordării unul ajutor extern pentru separatişti; procesul de apropiere dintre cele două state independente şi suverane. România şi Republica Moldova, depinde şi de conjunctura internaţională. Oricum, cei doi preşedinţi au reiterat că există premise favorabile pentru dezvoltarea în continuare a unei colaborări fructuoase pe diverse planuri. Era deja ora 13,00, ploaia încetase, şi primele raze îşi făceau apariţia. 

La ora 15,00 în clădirea Parlamentului va avea loc o întîlnire cu conducerea legislativului. Solicitat să dea o declaraţie, domnul Alexandru Moşaniu se eschivează: "In situaţia în care sînt, trebuie să mă abţin de la orice comentarii". După încheierea discuţiilor, ziariştii vor putea afla preocupările Parlamentului basarabean pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă Moldova în acest moment. Preocupările legate de situaţia de pe malul sting al Nistrului dar şi de pe plan intern: dezbaterea proiectului de constituţie, a legii privatizării.

Un alt moment: preşedintele Iliescu alături de preşedintele Snegur vizitează întreprinderea "Agromaşina" şi fabrica de televizoare "Alfa", fiind primiţi, după tradiţie, cu pîine şi sare; au fost prezentate produsele unităţilor, s-au antamat căi pentru perfectarea unor schimburi economice avantajoase.

Prima zi a vizitei delegaţiei române în Republica Moldova s-a încheiat. Poate că nimic nu exprimă mai mult speranţele legate de ea decît ceea ce era scris pe o pancartă aflată în centrul Chişinăului. "D-lor Iliescu şi Snegur vă vrem patrioţi ai neamului românesc". Renunţîmd în adăpostul cabinetelor oficiale şi lăsîndu-i pe ceilalţi membri ai delegaţiei să finalizeze documentele ce urmau a fi semnate seara, dl. Iliescu, avîndu-l alături pe ministrul de externe dl. Adrian Năstase, a răspuns unei invitaţii a preşedintelui Snegur: întîlnlri cu colectivele unor unităţi din Floreşti şl Bălţi.
Aşadar, la drum. De o parte şi de alta a şoselei cîmpurile proaspăt arate dovedesc grija pentru recolta viitoare. Nu prea seamănă cu imaginile de la noi. Pancarte, multe pancarte. Unele, purtind deja patina vremii doar în limba rusă, cele noi — bilingve, Slava trudu, Arta — aparţine ponorului... Prima oprire — Floresti, locul de baştină al preşedintelui Snegur. Complexul de creştere a taurinelor ... Urmează Bălţi, cu fabrica de blănuri, şi Teatruţ naţional Vasile Alecsandri".
Intîlnirile sînt lipsite de fast, doresc să favorizeze dialoguri menite să constituie căi de informare asupra opiniilor oamenilor... Preşedintele Snegur pare a contrazice opinia potrivit căreia ar avea inapetenţă faţă de presa. Discută cu umor şi uneori reuşeşte chiar să-şi cucerească auditoriul. Dialogurile sînt scurte, la obiect, căci programul impune un ritm alert.

La ora 15.00 maşina se îndreaptă spre Chişinău. Ne oprim pentru cîteva clipe la Mîndreşti. Nu departe de noi secera şi ciocanul in vîrful unui obelisc... Intre Orhei şi Chişinău, trei blindate uşoare stau aliniate; soldaţii ne fac cu mîna şi-şi văd de treburile lor,,,
Ziua de ieri a început... acustic. La ora 8, vocea crainicei de la radio Chişinău informează pe un ton neutru: La Tiraspol a fost anunţată mobilizarea generală, Cei ce vor refuza să răspundă acestei măsuri sînt ameninţaţi cu procuratura.

Neli LUCHIAN

 

Ziarul Libertatea din 20 mai 1992, pag. s1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire