Publicat: 23 Decembrie, 2017 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1992?

DE LA O ZI LA ALTA
Cea mai lungă noapte... televizată
ÎN JURUL „MESEI TĂCERII"
întrebări şi răspunsuri (ne)lămuritoare pe marginea enigmaticului adevăr al revoluţiei

Televiziunea şi-a propus, aseară, să „reabiliteze" Revoluţia şi pe revoluţionari. Prin ei înşişi. Într-un complex monolog-dialog-rechizitoriu întins de-a lungul a trei ore şi la finele căruia nimeni n-a ieşit cu o iotă mai desluşit decît intrase. Am stenografiat, pentru dumneavoastră, cîteva idei, ziceri şi sentinţe:

• CLAUDIU IORDACHE: In 1989 Europa a cunoscut o conjuraţie victorioasă a comuniştilor buni împotriva celor răi. Cine spune că la noi nu a fost o revoluţie îşi bate joc de jertfa martirilor noştri. După 22 decembrie s-a introdus un scenariu menit să reabiliteze armata. (Cu o figură îndurerată, de care nu s-a despărţit nici cînd a făcut bancuri Mihai Tatulici, le-a explicat timişorenilor ce-a fost la Timişoara) • LORIN FORTUNA: „Mineriada zero" a fost cea în care au fost trimise la Timişoara 16 trenuri cu gărzi patriotice din Oltenia • DAN IOSIF („Domnu' Dincă, vă rog...): Să dăm cuvîntul celui mai nebun dintre noi — Romeo Raicu • ROMEO RAICU: Din 22 decembrie, ora 15, a fost o lovitură de stat... • Dl. DINCĂ: Nu voi mai fi acelaşi vulcan stins... Doream această schimbare, mai ales că auzisem că în toată Europa se produsese... Oameni mai isteţi, mai cu pregătire, au reuşit să pună mîna pe putere... • DAN IOSIF (fular alb, a cărui semnificaţie ne-a scăpat). Mie să nu-mi spună politologii şi nici experţii că am fost manipulaţi (a urmat o diatribă antiCristoiu). No, cei de pe baricadă, n-am avut nici o legătură cu structurile puterii. Cînd am fost chemat că-l omoară pe Petre Roman pe tanc s-a spus: Băgaţi-l şi pe ăsta în CFSN • DL DINCĂ: Trebuie să fim nobili: dl. Petre Roman a fost văzut de mine pe baricadă • Dl. DINCĂ: Nu vreau să acaparez această discuţie (deşi o va face sistematic). Dar eu am fost cel care a înfiinţat Frontul Unic Muncitoresc... M-am trecut şi pe mine pe listă...
• MIRCEA DINESCU: Pe 22 am spus multe prostii... Nu a fost o revoluţie. Nu-i o dramă, că revoluţiile n-au adus nimic bun şi dezamăgesc marea masă. Revoluţia nu se petrece pe stradă, ci în capul omului şi asta nu s-a întîmplat încă. Ce fel de revoluţie e asta, cînd cei mai mari cîntăreţi ai ceauşismului au ajuns
în Senat? (M. D. a candidat şi el în '90...). Dar nu-i o nenorocire. Uite că n-a luat puterea, după 3 ani, opoziţia care doarme în parlament, şi era s-o iau eu, un poet nebun, sau o băbuţă ca Doina Cornea? • NICOLAE DIDE: Nu era rîndul nostru să facem revoluţie. Cu nesimţirea noastră specifică ne-am băgat în
faţă • PETRE ROMAN: Mircea, libertatea pe care am cucerit-o ţi se pare un lucru minor? • MIRCEA DINESCU: Eu m-am simţit liber şi înainte, în felul meu, în scăfîrlia mea • ADRIAN NICOLAE (participant activ, după luarea cu asalt a studioului, împreună cu G. Zainea): Nu a fost, este o Revoluţie! • G. ZAI-
NEA: Ieri, în parlament, Verdeţ dormea, în timp ce Dincă stătea afară şi îngheţa! • A. NICOLAE: Toate probele sînt! Dar sînt ascunse! • Să fie curăţată ţara asta de lichele. Chiar dacă se numesc Adrian Nicoale sau Zainea! • G. ZAINEA: Nu ni s-a dat sediu! • A. NICOLAE: Unii fac revoluţiile după ceas, alţii
din vocaţie! • D. MAZILU: Timişoara a dat semnalul, Bucureştiul s-a ridicat şi revoluţia s-a înfăptuit. Revoluţia continuă, cum bine a zis dl. Nicolae • NICOLAE MILITARU: Una e să vină agentul străin să vadă ce se întîmplă şi alta să incite la revoltă • C. IORDACHE: Vă voi spune în cîteva zile ce înseamnă
terorişti. E un eufemism • P. ROMAN: E prima dată cînd aud că teroriştii erau militari specializaţi... • N. MILITARU: Lasă-l dracu' de adevăr, să iasă măcar aici • M. DINESCU: Aşa vrea ca Dan Iosif să se enerveze şi pe la Cotroceni • P. ROMAN: Mircea, de ce mă confunzi cu Iliescu? • (Dl. Nicolae cere schimbarea imediată a tuturor procurorilor) • I. ITU: Toţi se numeau Ionescu, de la 1 la 41 • DAN IOSIF: Copiii lor au venit şi ne-au dat pe noi la o parte • DI. DINCĂ: Dacă nu reuşim să fim disciplinaţi, eu mă ridic şi plec! (N-o face!) • M. TATULICI: Mai avem 15 minute, (Semne de nervozitate şi vociferări din partea celor care n-au apucat să vorbească) • Dl. DINCĂ: Noi, care ne vedeţi aici, aceşti oameni de nimic... (?!) • SILVIU BRUCAN: Principalul argument că n-au fost terorişti este că nici unul n-a
fost arestat şi judecat. Era imperativ obligatoriu să nu existe nici unul... Dl. Mugurel Florescu a fost avansat de la maior la general pentru că a numărat morţi şi dosare. Revoluţia a avut predecesorii ei, muncitorii din Braşov • M. DINESCU: Dacă au complotat împotriva tiranului, jos pălăria! • N. MILITARU:
Pe toţi ne-a luat prin surprindere revoluţia în decembrie • CORNEL PUMNEA: În televiziune se minte încă! (Concluzie sau coincidenţă?) După trei ore s-a păstrat un moment de tăcere. Dl. DINCĂ i-a
trecut cu greu...

Octavian ANDRONIC

===============================================

Libertatea presei

Obiectul oricărei revoluţii petrecute în istorie a fost, în primul şi în primul rînd, dobîndirea unor libertăţi între care figurează, de vreo două secole încoace şi libertatea presei. Este una dintre componentele fundamentale ale drepturilor omului, libertate fără de care, o democraţie, oricît de originală ar fi ea, nu poate fi concepută.In România postrevoluţionară, libertatea presei a venit, practic, înaintea altor libertăţi şi în absenţa unui edict al Puterii. Acest lucru s-a întîmplat, mai întîi, auditiv şi vizual, prin emisiunile „în direct şi la  ore de vîrf" ale radioului şi televiziunii, iar puţin mai apoi în scris. A fost şansa „Libertăţii" şi a celor care au scris-o şi tipărit-o să devină simbolul acestei libertăţi fundamentale. A fost şansa „Libertăţii" să reprezinte, practic, prima atestare documentară a „evenimentelor" pe care, oricum le-am întoarce, tot o Revoluţie au fost. A fost şansa „Libertăţii" să înscrie, cu zaţul bătrînei sale tipografii, primul paragraf dintr-un cod al drepturilor omului pe care atîta amar de vreme l-am dorit cu teama în suflet că nu-l vom apuca vreodată. S-au scurs, iată, trei ani de la acel moment, de la acea oră astrală a viitoarei prese române, cînd primele exemplare, calde, mirosind a cerneală, au fost difuzate prin ferestrele redacţiei mulţimii din Brezoianu. O mulţime atît de fericită, atît de neîncrezătoare în această izbăvire, încît n-o putea considera completă, definitivă, decît cu mărturia cuvîntului scris şi tipărit. Fie ca niciodată să nu uităm bucuria acestui moment. Care, probabil, nu-i este dat omului să-l trăiască decît cel mult o dată în viaţă. Noi am avut acest noroc.

Octavian ANDRONIC

============================================

SECVENŢE ALE UNEI SĂRBĂTORI DE SUFLET

IERI, LA ORA LA CARE A APĂRUT PRIMA SA EDIŢIE, „LIBERTATEA" ŞI-A SĂRBĂTORIT, ALĂTURI DE PRIETENII ŞI COLABORATORII SĂI, CEA DE-A TREIA ANIVERSARE...

• NICOLAE VĂCĂROIU Primul Ministru al Guvernului român: „Îmi face o deosebită plăcere să particip la sărbătorirea ziarului „Libertatea" care marchează astăzi trei ani de la apariţia Primului număr. În 22 decembrie 1989, ziarul „Libertatea" s-a manifestat spontan ca un ziar liber, primul ziar liber din România. Am şi acum primul număr şi am citit cu mare plăcere şi deosebit interes numerele care au urmat acelei istorice prime apariţii. Îi urez acum să fie în continuare acelaşi ziar echilibrat, cu un colectiv unit şi să-şi sporească tirajul şi evident să aibă profituri cît mai mari."

• VIOREL SĂLĂGEAN, senator PUNR: „Aţi fost primul ziar liber din România, acest lucru va rămîne în istorie".

• ION AUREL STOICA, liderul FSN din Senat: „Dacă ai capacitatea intelectuală să te transpui în situaţia lui 22 Decembrie 1989, observi că ceea ce aţi făcut dv. vă onorează. Urez ziarului să fie cel puţin la fel de frumos cum este acum".

• VIOREL HREBENOIUC, secretar general al Guvernului: „Atmosfera este ca acum trei ani, în 22 Decembrie. Citesc ziarul dv. cu foarte mare plăcere şi-l remarc pentru echidistanţă".

• DOMOKOS GEZA, preşedintele UDMR (prin reprezentant personal): „La mulţi ani!".

• G-RAL MUGUREL FLORESCU, procuror general adjunct: „Aţi fost nebuni, ca toţi cei care au făcut Revoluţia — mă refer la nebunia aceea frumoasă a românului care are curaj în momente istorice deosebite. In ceea ce priveşte modul de abordare a problemelor legate de Procuratură, dv. aţi reuşit s-o surprindeţi cel mai aproape de adevăr. Nu se poate realiza o corijare socială numai prin evidenţierea unor greşeli".

• G-RAL GEORGE IOAN DANESCU, ministru de interne: „Ziarul Libertatea este un ziar foarte bun, oamenii dv. sînt, pe lîngă nişte buni profesionişti, şi nişte oameni de calitate".

• G-RAL GHEORGHE CARP, secretar de stat la Ministerul de Interne: „Consider ziarul dv. foarte obiectiv în reflectarea realităţilor din ţară. N-am decît cuvinte de laudă la adresa ziariştilor de la „Libertatea".

• VICTOR SURDU, preşedintele PDAR: „Nu pot decît să vă urez să aveţi noroc de milioane de numere, cu miliarde de lei beneficiu, pentru a face ziarul şi mai puternic, şi mai bun".

• ALEXANDRU MIRONOV: „Apariţia Libertăţii mi-a apărut acum trei ani ca semnul scris că totul se schimbă".

• GEORGE BOERU, redactor şef, "Renaşterea Bănăţeană": "Ziarul dvs. este viu, este "pe fază" are umor, oamenii care îl fac îmi sunt dragi"

• NEAGU UDROIU, director Rompres: „Libertatea" este ziarul care deţine recordul de neegalat de a fi prima gazetă de după Revoluţie. Mi se pare opera unor oameni îndrăgostiţi de profesia lor şi dezobişnuiţi de ideea de a o practica conjunctura, pe căi de împrumut. Prin prisma acestor criterii „Libertatea" e un ziar cu „greutate" şi sînt convins că istoria presei noastre va fi datoare ei cu aprecierile pe care le merită".

• NICOLAE MANOLESCU, preşedintele PAC (în scrjs): „Crăciun fericit şi la mulţi ani!".

• Senatorul VASILE VACARU, vicepreşedintele FDSN: „Puţine ziare se pot lăuda că au împlinit exact pe 22 Decembrie trei ani de la apariţie. Mă bucur că liberta tea a venit vestită de ziarul „Libertatea".

• VIRGIL MAGUREANU, directorul S.R.I.: „Sînt un cititor frecvent al ziarului „Libertatea" şi pot spune că este una din publicaţiile cu cel mai semnificativ nivel, atît din punctul de vedere al realităţii descrise în rîndurile sale, cît şi din punctul de vedere al unghiului foarte sănătos, viziunii lucide, realiste şi, în acelaşi timp, optimiste asupra proceselor care se întîmplă în România. E un echilibru pe care nu întotdeauna l-au reuşit alte publicaţii. Urez acestui ziar şi colectivului său „La mulţi ani!".

• CRIN HALAICU, primar general al Capitalei: „A fost un ziar interesant de la început şi continuă să fie interesant".

• ROMEO NĂDĂŞAN, în numele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România: „Colegilor de la ziarul „Libertatea", prestigioasă publicaţie elaborată la înalt nivel profesional, le urăm la aniversarea a trei ani de la apariţie „La mulţi ani şi cele mai mari bucurii".

• HORIA ALEXANDRESCU, directorul „Curierului Naţional": „Libertatea" este ziarul pe care-l iubesc cel mai mult cu excepţia ziarului pe care-l conduc eu".

• IOAN DORU TĂRĂCILĂ, vicepreşedinte al Senatului: „Astăzi, mă bucur că în libertate am fost alături de „LIBERTATEA", cu care în Decembrie 1989 am transformat speranţele noastre nemărturisite în realitate. În cei trei ani care s-au scurs de la primul număr cred că „Libertatea" nu şi-a dezminţit numele şi că nu poate fi decît una singură ea care este".

• ECATERINA OPROIU: „Multe cuvinte nu pot să spun, îl iubesc (n.n. ziarul) şi cînd iubeşti pe cineva, dacă vorbeşti mult... Deci, îl iubesc".

• SILVIU BRUCAN: „Cred că e un ziar foarte vioi, cu succes la publicul bucureştean. Păcat că nu se poate difuza şi în provincie. Cred că unul din punctele lui tari sînt cele patru „stele" care scriu regulat şi pe care nici un alt ziar nu le are".

• LUDOVIC SPIESS: „A fost, este şi sperăm să fie în atenţia marelui consumator de presă. Nu pot să le doresc tuturor celor care cu trudă, cu pasiune de a aduce informaţia corectă, nealterată, nemistificată, netransformată şi netrecută prin anumite filtre cu ricoşeuri de alte interese, decît „La Mulţi Ani!" şi să fim martori la mai multe şi importante aniversări".

• VALENTIN SILVESTRU: „Pentru mine, „Libertatea" este unul dintre cele mai bune ziare care au apărut după Revoluţie. E un cotidian cu adevărat independent ca spirit şi cred că este realmente în serviciul celor mai largi categorii de cititori".

• CORNEL DINU: „După mine, e primul ziar liber. A reuşit să-şi păstreze independenţa scrisului şi în aceşti trei ani "Libertatea" a devenit nu numai ziarul Bucureştiului, dar, cred eu, şi al speranţei spre adevăr al întregii ţări"

• PAUL EVERAC: „Libertatea" e pentru mine unul din etajele cele mai nostime ale unei clădiri în care eu mi-am rezervat dreptul de a mă sui de la parter pînă la mansardă, avînd de fiecare dată un anumit public. „Libertatea" mi-aduce cititorul aşa zis „de rînd", dar care nu e de rînd, pentru că are mintea extrem de trează. Am un public şi la alte publicaţii, dar publicul larg bucureştean e publicul meu de la „Libertatea".

• BODOR ANDRAS (şef cabinet UDMR): „In general, informaţia e, interesantă, însă îmi pare rău că uneori, de dragul unui senzaţional politic se exagerează. Profesional, ziarul e bine făcut".

• MIRCEA ALBULESCU: „Despre ziarul „Libertatea" nu pot să vorbesc decît ca despre o iubire. Iubesc acest ziar, citesc acest ziar şi viaţa mea e legată într-un anumit fel de acest ziar şi-i doresc lui şi prin el, mie, „La mulţi ani!".

• DINU RIZESCU, consilier municipal P.L.S.: „Aş dori ca această aniversare să se repete la infinit pentru noi, care sîntem mai în vîrstă şi urez în continuare succes şi o presă deosebită, independentă, cu adevărat liberă, aşa cum ziarul dumneavoastră practică".

• DINU GRIGORESCU, secretar al Primăriei municipiului Bucureşti: „Un ziar mereu pe fază şi asta se datorează ziariştilor excelenţi pe care îi aveţi şi pe care-i felicit cu această ocazie".

Absent din motive obiective, dl. Petre Roman ne-a trimis prin dl. Ion Aurel Stoica, următorul mesaj:
"Stimaţi redactori,
De ziarul dumneavoastră mă leagă în primul rînd faptul că în paginile lui mi-au apărut, în diverse momente, cîteva din luările de poziţii pe care le consider şi astăzi ca fiind dintre cele mai semnificative pentru evoluţia mea politică, ca şi pentru evoluţia F.S.N.
Am crezut mult în ziarul dumneavoastră; apoi, după o vreme, am constatat — în unele momente — că, poate, am crezut prea mult în el; oricum, în această zi importantă pentru istoria — pe care o doresc lungă — a ziarului dumneavoastră vă urez din inimă să găsiţi resursele de a vă menţine permanent într-o atitudine de echilibru, de excelenţă profesională, precum şi resursele care să vă îngăduie să fiţi, în fiecare număr. Ceea ce aţi început a face acum trei ani: un ziar al Revoluţiei, al modernizării României, un ziar care priveşte — împreună cu cititorii săi — spre mîine.
Cu respect pentru munca dumneavoastră şi cu urări de bine,
Petre ROMAN
22 decembrie 1992

Au consemnat: Eugenia POPESCU, Gelu ISPAS, Mihai RADULESCU, Răzvan AUGUSTIN

Fotografii de: Gabriel MIRON, Lucian CRIŞAN, Florin SULER.

Tags: