Publicat: 29 August, 2017 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1992?

TRANZACTIILE TRANZITIEI: "The" Stolojan

Octavian Andronic

Data de 1 septembrie se anunţă ca un termen fatidic pentru nivelul de trai al românului.
Conform unui plan bine pus la punct de Cabinetul Stolojan, urmează să fie redusă cea de-a doua tranşă a subvenţiilor la "o serie de bunuri şi servicii", nu foarte multe la număr, dar cu un impact, practic, general. Căci, dacă este să luăm în calcul doar energia, vom vedea că aceasta se regăseşte în aproape fiecare produs de care viaţa noastră de fiecare zi are nevoie. S-au purtat, în acest scop, lungi şi întortocheate convorbiri cu sindicatele, sau mai exact cu reprezentanţii unora dintre ele, pentru că în haosul care domneşte prin trade-union-urile noastre, acţiunile liderilor au de foarte puţine ori concordanţă cu aspiraţiile celor pe care-i reprezintă. Dintr-o mentalitate pe care realităţile ultimilor doi ani nu reuşesc s-o modifice, omul de pe stradă se aşteaptă ca împotriva valului de scumpiri să fie protejat prin indexări, realizînd cu greu imparitatea celor doi termeni şi faptul că în mod necesar indexările trebuie să fie mai mici decît scumpirile, în caz contrar nefăcîndu-se altceva decît să se perpetueze nişte disfuncţionalităţi cronice.
Orice om politic normal s-ar fi folosit de cel mai mic pretext pentru a arunca "pisica moartă" a acestei reduceri a subvenţiilor în curtea viitorului guvern, nedorind să acutizeze climatul social taman înaintea alegerilor. Domnul Stolojan nu este, însă, un om politic "normal", normalitatea fiind concepută în sensul intereselor de partid. Domnul Stolojan n-are partid şi - după cum a declarat recent -vreo patru ani de-acum încolo nici nu vrea să se gîndească la aşa ceva. Domnia sa are adînc implementată în conştiinţă ideea că trebuie să facă ceea ce e de făcut, că şi-a luat un angajament în acest sens şi că orice întîrziere va atrage după sine costuri enorme şi o dezechilibrare violentă a balanţei de plăţi. "Omului de fier" Stolojan i-au ţinut toate "cacealmalele" politice - începînd cu naţionalizarea valutei şi terminînd cu descătuşarea cursului valutar - şi deciziile sale (cu excepţia uneia, poate, cea a prefecţilor din Harghita Covasna) au fost mai ferme decît ar fi putut fi cele ale oricărui alt om politic.
Obstinatia cu care şi-a urmat drumul provizoriu "de pregătire a unor alegeri libere şi corecte" fac din el un soi de mecanism căruia iniţialele prenumelui îi conferă o substantivizare de tip anglofon, îi atestă transferul din lumea fiinţelor în cea a obiectelor. Rezista-va el oare şi celor 27 de zile de foc care urmează cu aceeaşi expresie de Luceafăr "nemuritor şi rece"? Mi-e teamă şi, în acelaşi timp, trag nădejdea că da...(Octavian Andronic)