Publicat: 3 Martie, 2017 - 00:00
Remember 3 martie 1992 - Presa acum 25 de ani

03 Martie 1991 * DE LA O ZI LA ALTA

03 Mar. 1991 * Ministrul de Interne al Spaniei la Bucureşti
Ieri a sosit în Capitală domnul JOSE LUIS CORCUERA, ministrul de interne al Spaniei care, la invitaţia d-lui VICTOR BABIUC face o vizită în ţara noastră. Oaspetele spaniol va avea întîlniri cu conducerea Ministerului de Interne, a Inspectoratului General al Poliţiei, a Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza" şi a comandamentului Trupelor de Jandarmi.
Să fie vreo legătură între această vizită şi atentatul terorist din Precupeţii Vechi?
Dată fiind bogata experienţă spaniolă în materie, sîntem tentaţi să credem că este...

03 Mar. 1991 * TENTATIVĂ DE „PUCI COMUNIST" ÎN P.S.D.R.?
Ieri, în plenul Camerei, domnul deputat Nica Cornel, preşedintele Partidului Socialist Democratic, a anunţat că formaţiunea sa retrage sprijinul politic deputatului Liviu Şomîcu, deoarece acesta ar fi participat la o „tentativă de puci comunist în cadrul partidului".
Dl Şomîcu s-a resemnat cu condiţia de independent... 

 

Ziarul Libertatea din 3 martie 1992, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

STOLOJAN L-A ÎNVINS PE GENERALUL IARNĂ

TABLETĂ DE INDEPENDENT de SILVIU BRUCAN

Cred că atunci cînd se va scrie istoria acestor ani de izbelişte, va trebui să se consemneze la loc de cinste victoria plină de sacrificii a guvernului Stolojan asupra celui mai temut si nemilos duşman al tării in ultimul deceniu — Iarna. Da, din tragica moştenire a dictaturii ceauşiste, venirea anotimpului rece cu întregul cortegiu al frigului în case si întunericului pe străzi, al cozilor interminabile la piine si lapte, la benzină şi butelii de aragaz, a rămas întipărită in memoria românilor ca un adevărat sindrom — sindromul iarnă. Noi am uitat prea repede rinjetul cinic ai celui care ne îndemna "să mai punem o hăinuţă", ameninţarea că nu taie curentul electric, că scumpeşte kilowatul si gazele, ca să nu treacă pofta de căldură si lumină.

N-am scăpat cu totul de aceste belele, că nici tara cu cea mal mare producţie mondială de petrol si gaze nu le-a putut evitai dar în toamna anului trecut ne pindea o nenorocire mult mai mare, una care putea să ne îngroape de vii — colapsul energetic. Asta ar fi însemnat nu numai ca am fi dirdiit de frig — in case si am fi orbecait pe străzi precum cirtiţele in galeriile lor supterane, dar ar fi încremenit instalaţiile industriale şi întreaga economie ar fi încetat să funcţioneze. Un dezastru de proporţii greu de imaginat chiar si pentru poporul nostru trecut Prin atîtea calamităţi naturale si politice.

Pentru a-l preintimpina, trebuiau aduse din import petrol, gaze si electricitate, iar visteria statului era virtualmente goală. Exista o singură soluţie din acelea care nu se găsesc nici in cărţi, nici în practica financiară obişnuită, o soluţie care cerea o decizie de mare curaj si de mare risc. Theodor Stolojan a luat-o: dolarii au fost procuraţi, emisarii au fost expediaţi prin vecini, iar in noiembrie ni s-a spus fără fanfară, ca o informaţie seacă: 80 la sută din energia necesară tării a fost asigurată. Performanta a fost la înălţimea deciziei — extraordinară.

Cu figura lui uscată si total ne-charismatică, alură scheletică şi faţă cum spun englezii deadlly serious (pe româneşte — mortal serioasă). Stolojan i-a dezarmat piuă şi pe liderii sindicali dornici să indexeze mărirea salariilor împotriva scăderii producţiei, iar minerii nu erau să mai năvălească in Capitală pentru a-l dobori pe unul care arătă mai nehalit ca ei. Pe scurt, Stolojan l-a învins pe generalul Iarnă, dezminţind prevestirile sinistre care au însoţit intrarea sa in Palatul Victoria.

Acum a trecut şi primul hop al mandatului său — alegerile locale, apreciate foarte bine de Consiliul Europei. Dar la noi s-au semnalat neregulariţăti electorale in Capitală, declară reprezentanţii Frontului Salvării Naţionale si desigur au fost neregularităti electorale la sate -declară reprezentanţii opoziţiei. Adică, dacă ciştigi, votul a fost cinstit, dacă pierzi, a fost fraudă electorală. Pină la urmă, cel puţin în Capitală, unde politicienii par mai, spălaţi, au pupat toţi Piaţa Independenţii la un Pahar de şampanie oferit cu elegantă de Cazimir Ionescu in cinstea învingătorului, Crin Halaicu. Prima demonstratie de fair-play in istoria fragilei şi precocei democraţii româneşti. Să fie intr-un ceas bun şi la mai mare!

Cit priveşte alegerile generale si prezidenţiale, sarcina organizării lor se anunţă mult mai anevoioasă. In primul rind există o ciocnire de interese în jurul datei alegerilor, deşi se ajunsese la un consens al partidelor politico din parlament ca ele să aibă loc la 2—3 luni după cele locale, iar dl. Stolojan tine morţiş ca acordul să fie respectat, Dar toti cei legaţi material, adică indisolubil, de actuala legislatură şi guvernare, iar numărul lor nu este mic, doresc să-şi perpetueze privilegiile cit mai îndelungat şi strategia lor e simplă: dacă discutarea si votarea legii electorale ca şi pregătirea altor preconditii suni împinse pină la vacanta de vară atunci deputaţii, senatorii, cei ISO secretari de stat şi legiunea funcţionarilor superiori îşi vor fi asigurat leafa de demnitar pină la toamnă. Se poate găsi in România o motivaţie mal puternică decit aceasta pentru a acţiona în cealaltă direcţie, adică a scurtării timpului pină la alegeri? — iată marea întrebare. Sau, pentru a reformula întrebarea! Se va dovedi lupta pentru ciolan mai greu de depăşit decit generalul Iarnă?

Ziarul Libertatea din 3 martie  1992, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Să mai zică cineva ca nu ne ajută americanii!

DOLARII ŞI DEMOCRAŢIA

Cum a fost cheltuit bugetul N.E.D. pentru România in 1991?

JUMĂTATE DE MILION CASH

TOP-ul beneficiarilor
1. FRĂŢIA -224385 dolari

2. IRLI - 125000 dolari

3. LADO - 72170 dolari

4. AGORA -  58140 dolari

5. KRITERION -    40000 dolari

TOTAL GENERAL: 519665 dolari

Despre Naţional Endowment for Democracy cititorii noştri au mai auzit. Este o instituţie americană care işi propune să sprijine mersul spre democraţie al diferitelor naţiuni care manifestă oarecari tendinţe în această direcţie. Şi le sprijină într-o manieră tipic americană: cu dolari! Fragila democraţie românească a mai beneficiat şi în 1990 de sprijin american în valută forte. Dacă ne amintim bine, a fost vorba atunci despre PNL şi PNŢ-cd (la care, din motive rămase misterioase, banii n-au ajuns nici pînă astăzi). "România liberă" şi "22", "Frăţia". Dintre acestea, pe lista bugetului din ’91 n-a mal rămas decît una: "Frăţia". Dar să vedem care sint detaliile reţinute de către corespondentul LIBERPRESS din Washington din raportul fiscal pe 1991 al filantropicei instituţii americane;

Este de mentionat, mai întîi, faptul că NED a împărţit statele lumii, asupra cărora şi-a îndreptat atenţia, în 4 categorii:

1. Ţări în care autorităţile politice represive au căzut şi în care există necesitatea stabilirii unor structuri democratice alternative.

2. Ţări în care accesul la democraţie s-a produs, dar în care structurile democratice permanente sînt încă în curs de stabilire

3. Societăţi închise în care se manifestă, rezistenţă faţă de cursul internaţional spre democraţie prin represiunea instituţiilor independente de stat.

4. Ţări în care desvoltarea democratică constituie un proiect pe termen lung şi în care este nevoie să se "însămînţeze" noţiuni de cultură democratică şi instituţii ale societăţii civile.

In România, plasată în cea de-a doua categorie, alături de Bulgaria, Iugoslavia şi Albania, NED a lucrat pentru o viitoare societate civilă "susţinînd activitatea şl independenţa mişcărilor sindicale, ca şi programe ale unor publicaţii independente, a celor care încurajează drepturile omului, respectul legii şl al minorităţilor" din 1991:

CENTRUL PENTRU INIŢIATIVA PRIVATA INTERNATIONALA— pentru susţinerea Institutului Român pentru Libera Initiativă în eforturile sale de influenţare a unei tranziţii spre sistemul pieţei libere şi în stabilirea unui sistem de Valori democratice în România incluzând publicarea unui jurnal economic lunar şi înfiinţarea unui institut economic — 125.000$,

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU POLITICA EXTERNA — pentru continuarea publicării unui periodic, cultural — "AGORA" — care include lucrări samizdat ale unor scriitori din România, lucrări ale unor disidenţi proeminenţi si emigranţi, si comentarii, ale unor intelectuali occidentali despre contactele lor cu viaţa intelectuală din România — 58.140 $.

INSTITUTUL PENTRU SlNDICATE LIBERE (F.T.U.I.) — pentru a ajuta "FRATIA", confederaţie de sindicate independente, în obţinerea de echipamente de birou şl materiale pentru deschiderea a 10 oficii regionale — 125.409 $.

INSTITUTUL PENTRU SINDICATE LIBERE (F.T.U.I.) — pentru a ajuta "FRĂŢIA" să dezvolte şl să întărească capacităţile sale instituţionale, schimbările necesare constituirii unei mişcări sindicale democratice — 98.976 $

FUNDAŢIA UNGARA PENTRU DREPTURILE OMULUI — ca să sprijine fundaţia KRITERlON, pentru încurajarea acceptării culturii minorităţilor în România — 40.000 t.

INSTITUTUL PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN EUROPA DE EST — pentru sprijinirea unul proiect de lege, în cooperare cu grupările pentru drepturile omului din România — Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADO) şl Societatea independentă pentru Respectarea Drepturilor Omului (SIRDO) — 72.170 $.

Iată, deci, resursele solide cu grija frăţească de dincolo cu care au funcţionat în anul care a trecut unele dintre segmentele fragilei noastre democraţii, sponsorizate cu grija frăţească de dincolo de Ocean Cine va încasa dolarii în 92? Vom afla, poate, doar din viitoarea listă fiscală a generosului N.E.D.

Octavian ANDRONIC

 

Presa acum 50 de ani

• PE FRONTUL DE EST. Retrageri sistematice pe linia de iarnă • MAREŞALUL FACE DREPTATE. Sancţionarea unui patron evreu care îşi ţinea ucenicii în mizerie. Pe raportul de anchetă, Domnul Mareşal a scris următoarea rezoluţie: "Evreul să fie îmbrăcat in sdrenţele ucenicilor şi trimis in lagăr. Să se publice prin comunicat constatările făcute, măsura ce am luat să se prevină hoţii cari isi bat joc de viaţa copiilor si tineretului, că vor păţi la fel". Constatările au fost făcute de d. Mareşal la magazinul de coloniale "Consumul Paradis", str. Academiei nr. 1 • A INTRAT ÎN VIGOARE noul regim al alcoolului • CONVOCAREA Societăţii Române de Radiodifuziune • "NU RISIPIŢI PÂINEA I". Comunicat • ÎNSEMNĂTATEA convenţiei miltiare germano-italiano-japoneze

Selecţie de Ion BUTNARU

Ziarul Libertatea din 3 martie  1992, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire