Publicat: 5 Mai, 2017 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1992

Începînd de mîine INFORMATIA COTIDIAN!

Cu începere de mîine dimineaţă experimentul făcut săptămîna trecută cu "reînvierea" unei publicaţii tradiţionale a peisajului bucureştean, va intra în linie dreaptă: în fiecare zi (de marţi pînă vineri), "Informaţia — într-o formulă de sine stătătoare — va fi prezentă la întîlni-rea cu cititorii săi, în jurul orei 10, cu cele mai proaspete ştiri din actualitatea internă şi internaţională. Ea va putea fi găsită la chioşcurile şi la difuzorii volanţi ai "Libertăţii".
Mircea Druc-candidat la preşedinţie

• Primul candidat de peste Prut este fostul prim-ministru basarabean, adăpostit de listele MER-ului.
FEDERICO MAYOR LA COTROCENI

Directorul general UNESCO, devenit ieri şi Doctor H. C. al Universităţii din Bucureşti, a fost primit, la Cotroceni, de preşedintele Iliescu.

Ziarul Libertatea din 5 mai 1992, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

 

Perspectiva unui guvern impotent

TABLETA DE INDEPENDENT de SILVIU BRUCAN

Tocmai în campania electorală, cînd logica bătăliei politice cere partidelor să se prezinte în faţa alegătorilor ca nişte armate unitare gata să cucerească victoria, în principalele noastre partide a intrat dihonia şi nu trece o săptămină fără anunţarea unor demisii sau rupturi şi constituiri de grupări dizidente.
Tonul a fost dat de Convenţia F.S.N., care în loc să unească şi să înarmeze partidul, i-a dezbinat şi dezarmat. Întreaga muniţie a fost consumată într-o luptă intestină, iar tocul a fost dirijat împotriva unei ţinte care nici nu figurează în bătălia pentru noul parlament, în timp ce adversarii politici îşi frecau mîinile de bucurie şi se certau pentru partea care revine fiecăruia din moştenirea voturilor F.S.N.    
N-a trecut mult şi a izbucnit o păruială aprigă în tabăra opoziţiei. Partidul Naţional-Liberal, socotind că a sosit momentul să-şi fructifice avantajele câştigate prin actul de curaj al participării la guvern, a decis să prezinte liste proprii     la alegeri. In toate ţările democratice, un asemenea act politic este considerat perfect conform cu regulile jocului într-un sistem niultipartid. La noi, însă, partidele care s-au agăţat ca de un colac de salvare e-Iectorală de Convenţia Democratică, au reactionat cu o intoleranţă şi un spirit sectar care întrece cu mult performanţele Frontului din 1990. In cea mai bună tradiţie caragielescă, dl. Radu Câmpeanu a fost etichetat "trădător", au început să-i umble la trecut, la familie, mă rog toată gama de lovituri sub centură pe care şi le aplicau istoricii între iei înainte de război. Dacă în opoziţie fiind îi tratează aşa pe "tovarăşii de idei“, te întrebi cum s-ar comporta aceşti "democraţi", cu adversarii politici dacă ar fi la putere?
Vasăzică, Convenţia a rămas fără coloana vertebrală care l-a asigurat succesul la alegerile locale şi, colac peste pupăză, s-au produs defecţiuni şi în Partidul Naţional Liberal, o serie de senatori declarînd public că părăsesc partidul. Lăsînd la o parte efectele scenice adesea amuzante ale Hamleţilor de provincie, fenomenul fragmentării partidelor politice este serios şi alarmant. El poate afecia în mod negativ atît formarea guvernului post-electoral cit şi însăşi participarea cetăţenilor la vot, aşa cum s-a întîmplat în Polonia, unde la alegerile parlamentare prezenta la urne a fost de numai 42,30%, iar între partide niciunul n-a obţinut peste 15% din voturi. Drept rezultat, s-au format pînă acum vreo trei guverne-mozaic incapabile să ia genul de decizii majore indispensabile perioadei de tranziţie. Decizia recentă a d-lul StoIojan de a ridica preţul la pîine, lapte, carne şi alte articole cu care ne ţinem în viaţă este doar o ilustrare, a genului.
Trei forţe politice cu pretenţii la guvernare se prezintă în faţa electoratului românesc: Frontul Salvării Naţionale, care a pierdut poziţia hegemonică dar a rămas puternic în special la sate; Partidul Naţional-Liberal, challenger redutabil la supremaţia politică şi Convenţia Democratică, pretendentă declarată a constitui alternativa la actuala putere Restul forţelor politice au o pondere locală, nu naţională. Ramura ruptă din FSN, oricum s-ar numi ea, nu ţred că are şanse e-Iectorale serioase, cu excepţia cîtorva judeţe, deci tot la pondera locală intră, Iar partidele mici bazate pe ambiţii personale vor fi pur şi simplu măturate din viata politică a ţării.
Toată lumea admite în prezent previziunea acestei rubrici’ dip 1991 că nici un partid nu va mai obţine majoritatea absolută şi că se va Impune un guvern de coaliţie Chiar şi dl. Coposu vorbeşte acum despre această eventualitate şl realizînd în sfîrşit că strategia străzii vine în conflict cu votul popular, a surprins Clasa politică (iar scribilor săi le-a stat mintea în loc) cu declaraţia sa că nu exclude o alianţă între Convenţia Democratică şi F.S.N.
Problema vitală a României se poate deci formula astfel: Pentru formarea unei coaliţii capabile să guverneze efectiv tara, este necesar ca două dintre cele trei forte politice majore (PNL, FSN şi CD) să obţină fiecare între 20 şi 30 Ia sută din votul popular. In caz contrar, vom avea un guvern impotent.

GURA LUMII
(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)
13-15 IUNIE ÎN STATELE UNITE
(Prin telefon de Ia corespondentul Agenţiei de Presă)

A produs emoţie în întreaga lume liberă intervenţia brutală a armatei federale americana împotriva demonstranţilor paşnici din Los Angeles şi San Francisco, această încălcare flagrantă a drepturilor omului reflectînd şubrezenia democraţiei într-o ţară sfîşiată de convulsii şl de grave seisme etnice, sociale, politice şi economice. Aflăm că, într-un deplin consens naţional, Parlamentul României a hotărît să întrerupă dezbate-rile privind acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate Statelor Unite ale Americii, domnul Adrian Severi recomandînd, totodată, oamenilor de afaceri români să se abţină de la orice investiţie în S.U.A. Se pare că măsuri similare vor fi luate şi de Albania şi Mongolia, ceea ce agravează situaţia şi aşa precară a econormei americane. Evenimentele din Statele Unite au provocat panică la bursele occidentale, unde dolarul a scăzut catastrofal, un leu românesc avînd drept curs de schimb 416 dolari.
Politologii analizează consecinţele actelor abominabile ale autorităţilor americane, ajungînd la concluzia că vor fi necesari cel puţin 20 de ani pentru ca popprul Statelor Unite să înveţe adevărata democraţie. Invitat să se pronunţe asupra cauzelor acestor regretabile stări conflictuale, dl. Măgureanu a declarat, în faţa Congresului S.U.A., că va fi silit să facă publice dosarele secrete ale C.I.A., ceea ce s-a soldat cu numeroasa crize cardiace în rîndul congresmenilor.
Între timp, in oraşele bîntuite de violenţă au fost zăriţi d-na Rebeca şi dl. Dinei, acesta din urmă declar rînd că este gata să formeze un nou guvern, împreună cu domnii Nica Leon şi Dan Iosif. D-na Rebeca preferă să rămînă în opoziţie, pregătind corturile pentru organizarea viitoarei Golanland. Din surse îndeobşte bine informate se anunţă că dl. Iliescu a luat legătura, prin telefon, cu liderul naţional sindical Miron Cosma. În urma convorbirilor, rămase strict secrete. 5 000 de turişti din Valea Jiului se pregătesc să plece în Statele Unite, purtînd, drept salut, tradiţionalele semne ale democraţiei: tîrnăcoape, topoare şi lanţuri. Se aud strigături, folclorice, precum: Uite-acuş, acuş, acuş îl vom da jos şi pe Bush“; "Miron Cosma preşedinte". In aceste conditii, întrebat dacă este de acord să preia conducerea unui guvern de tranziţie în Statele Unite, dl. Stolojan a declarat: "Repet încă o dată că nu intenţionez să fac carieră politică, dar dacă trebe neapărat, sînt dispus să prezidez executivul amprican pînă la apropiatele alegeri. Pentru ieşirea Statelor Unite din criză e necesară implementarea reformei din România, că după aceea n-o să le mai ardă americanilor de demonstraţii". Cercuri neoficiale sînt de părere că recenta vizită a d-lui Petre Roman la Washington a avut drept mobil începerea procesului reformei, proces ce va fi sprijinit financiar şi economie, aşa cum a declarat dl. Elţîn, de Comunitatea Statelor Independente. Pe de altă parte, dl. Crin Halaic a dezminţit categoric versiunile conform cărora călătoria sa în oraşele americane menţionate mai sus se află la baza conflictelor. Domnia sa a subliniat că este gata să exporte în S.U.A. scutieri antrenaţi, contra unor tomberoane corespunzătoare pentru transformarea Bucureştiului în micul Paris.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 5 mai 1992, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 5 mai 1992, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire