Publicat: 7 August, 2018 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1993?

HEMORAGIA DE CHEI
În topul misterelor din ultimii trei ani şi jumătate au condus pe rând teroriştii, conturile lui Ceauşescu, cumpărarea Airbusurilor, vânzarea flotei, listele corupţilor. Ciudat este că deşi în tot acest timp s-a produs o adevărată hemoragie de chei potrivite, au rămas tot atâtea lacăte nedesferecate.

Desen de Dan Silviu TURCULEŢ

TRANZACŢIILE TRANZIŢIEI - 

O VICTORIE NECLARĂ

"Fixaţi" de înfruntarea dintre Mineri şi Guvern, "hăituiţi" de scumpiri şi indexări, de alte "evenimente" ale cotidianului cenuşiu, vestea respingerii de către Parlamentul de la Chişinău a aderării' Basarabiei la CSI (ex "marea familie sovietică") ne-a surprins.
Apoi ne-am entuziasmat. Ca şi în alte dăţi, cuvintele mari au început să curgă: "act' istoric", "a doua independenţă", "adio URSS".
Am început, din nou, să-i invocăm la microfoane ori în ziare pe Ştefan cel Mare şi pe Dumnezeul românilor. Ceva din atmosfera vremurilor "podurilor de flori", al festivismului păgubos, răzbate din luările de poziţie ale unor formaţiuni politice ori gazete.
E normal, e firesc să ne bucurăm că' "mersul victorios" al Republicii Moldova spre "răsăritul luminos" a fost stopat formal. E anormal însă să privim acest important eveniment cu pripeală, cu puerile iluzii, să ne îmbătăm — cum am mai făcut-o — cu "apă de Nistru". Luciditatea îţi dă înţelepciune, îţi dă putere.
Să nu uităm că imperiul a contraatacat şi contraatacă continuu. Că imperiul e încă puternic, chiar extrem de puternic, fiind tratat încă (cel puţin din punct de vedere militar) de la egal la egal de prima supraputere a lumii. Imperialii şi adepţii lor locali îşi cunosc bine meseria, au o experienţă de secole în arta învrăjbirii şi stăpânirii. Ruina economică, mizeria, corupţia, bolile şi ciudăţeniile tranziţiei, politicianismul sunt realităţi ce pot oricând contribui — şi, de fapt au şi contribuit — la anularea firescului istoric, la blocarea revigorării spiritului naţional. Şantajul economic, înfeudarea comercială sunt alte "arme convenţionale" deosebit de eficiente în efortul de a menţine pe orbita dorită "sateliţii", momentan scăpaţi de sub controlul total al "centrului de comandă".
Dacă privim lucid ultimele evenimente de la Chişinău va trebui să recunoaştem că n-a fost vorba de o victorie nici a românismului şi, cu atât mai puţin a unionismului. A fost doar o înfrângere a proimperialelor, a proimperialilor ce militau deschis pentru refacerea, sub altă faţă, a URSS-ului. Faptele, poziţiile nu sunt încă deloc clare, cu atât mai puţin previzibile sunt consecinţele. Dincolo de votul negativ al unor parlamentari patrioţi, al unor autentici independenţi, să fi fost vorba oare şi de o manevră subtilă a partizanilor (declaraţi ori nu) a secesiunii "Transnistriei", care până la consolidarea "bastionului antiromânesc" de la Tiraspol, nu sunt interesaţi încă de o recunoaştere, fie şi implicită, a unităţii Republicii Moldova? Dizolvarea Parlamentului şi alegerile anticipate — acte politice previzibile după un atare eveniment — vor fi oare favorabile "partidei naţionale"? Haosul economic, privaţiunile materiale de tot felul vor sluji, din punct de vedere electoral, sentimentului naţional românesc, ori vor avantaja conservatorismul promoscovit?
Înfruntarea va fi grea, va fi dură. Basarabia nu are nevoie de la patria mamă doar de îmbărbătări, de declaraţii. Are nevoie de ajutor material. Pe care din păcate nu putem, ori nu vrem să putem, să i-l dăm. Are nevoie de luciditatea, de realismul nostru. Are nevoie de o Românie stabilă, democrată, prosperă. De o Românie puternică. Doar atunci...
Val. VOICULESCU

După praznicul SCHIMBĂRII LA FAŢĂ
VOR APĂREA PE SCENA POLITICĂ NOI CHIPURI?