Publicat: 8 Martie, 2018 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1993?

DE LA O SĂPTĂMÎNĂ LA ALTA
La noi, cum o dai, nu e bine

DUPĂ CE NE-A AMENINŢAT CU SPECTRUL DEŞERTULUI, BUNUL DUMNEZEU NE ÎNGROAPĂ ACUM SUB NĂMEŢI!
Luna martie este, la români, o lună tradiţională pentru „stări de necesitate" determinate dE masivele căderi de zăpadă. Ultima a fost parcă, prin '73 sau 74.

NE ÎNECĂM PRECUM... ROMUL LA MAL
In tot necazul e şi un bine: după ninsoare, pentru puţin timp Bucureştiul apare ca un oraş... curat!

De la EST la VEST
MINISTRUL DE EXTERNE PLEACĂ AZI LA BONN
Dl. Meleşcanu va discuta cu omologul său german Kinkel o serie întreagă de subiecte dintre care nu vor lipsi, desigur, azilanţii ţigani pe care i i-am trimis noi şi deşeurile toxice pe care ni le-au trimis ei...

Popasuri pe „DRUMUL KENTULUI"
SE PREFIGUREAZĂ SCHIMBĂRI <<LA VÎRF» ÎN UNELE
DINTRE INSTITUŢIILE IMPLICATE ÎN SCĂPAREA
DE SUB CONTROL A CONTRABANDEI CU ŢIGĂRI
În zilele următoare vom fi în măsură să dăm publicităţii o serie de documente din care reiese faptul că nivelurile superioare ale administraţiei de stat au fost atinse de morbul CORUPŢIEI.

60.000 DE DOLARI PENTRU COMISAR!
„Schimbare de macaz" în interiorul comunităţii arabe din România. Se întrevede deja un...
CONFLICT DE INTERESE ÎNTRE NEGUSTORII SERIOŞI, HOTĂRÎŢI SĂ RĂMÎNĂ PE PIAŢĂ ŞI „TUNARII" SERELIŞTI...
Există intenţia creării unui COMITET DE INIŢIATIVĂ care să-i reunească pe patronii arabi afectaţi şi ei de escalada corupţiei, care doresc să sprijine autorităţile române în eradicarea cauzelor care au dus la situaţia actuală.
O CONCLUZIE AMARĂ: „Dacă unii funcţionari români nu ne-ar fi «deschis ochii» şi nu ne-ar fi «stimulat», n-am fi făcut ceea ce facem. Uneori sîntem însă pur şi simplu obligaţi să încălcăm legea" (negustor care a dorit să rămînă anonim)

SĂPTĂMÎNA POLITICĂ

"Instituţionalizarea" delimitării

În mod cu totul surprinzător, textul referitor la discuţiile purtate de către ministrul de Externe maghiar, Geza Jeszenszky, cu conducerea U.D.M.R. publicat în "Libertatea" de miercurea trecută, nu a generat nici o reacţie notabilă. Nici din partea autorităţilor maghiare şi nici din partea conducerii U.D.M.R. - în ciuda faptului că cele afirmate cu acest prilej prezintă o gravitate deosebită şi pun într-o lumină deosebit de crudă intenţiile reale şi obiectivele imediate ale politicii maghiare promovate faţă de România, ministrul de externe din ţara vecină şi - teoretic - prietenă pronunţa cu acest prilej un veritabil ultimatum: „România nu are decît două alternative - să accepte autonomia şi autodeterminarea maghiarimii, sau să se expună unor conflicte interetnice de genul celor din Bosnia". Un ultimatum care, la fel de surprinzător, autorităţile române par să nu-l fi luat în seamă. Par să nu-i fi realizat gravitatea şi - mai ales - coerenţa succesiunii de declaraţii, manifestări şi acţiuni desfăşurate de către autorităţile de la Budapesta şi discipolii lor din ţară. În acest context, enormităţile proferate de Laszlo Tokes la Washington şi Budapesta nu mai apar ca nişte gesturi gratuite. Ele au rostul lor foarte clar. Nu e pentru prima dată cînd Tokes face aşa ceva. Cu o disciplină şi o tenacitate de agent bine antrenat, el a punctat sistematic perioada post-revoluţionară cu idei şi sloganuri emanînd de la cei care-l manevrează. Tokes reprezintă, pentru orice observator de bun simţ, care nu ţine să taxeze de propagandă naţionalistă orice amendare a abaterilor de la nişte norme elementare de loialitate faţă de ţara în care cineva trăieşte, portretul robot al agentului. Chitanţa pentru sumele plătite de către securitatea maghiară în chiar octombrie 1989, ce poartă autograful său, este un document autentic. După decembrie n-a mai fost necesar să i se trimită bani, avînd posibilitatea să se prezinte personal, oricînd ar fi dorit, la Budapesta, pentru a-şi încasa drepturile. Drepturi pentru care nimeni nu poate spune că nu a muncit! Tokes este cel care a lansat toate teoriile şi toate noţiunile care au contribuit la lărgirea continuă a crevasei dintre cele două comunităţi. „Programul anti-maghiar" de la Tg. Mureş este o definiţie care-i aparţine, la fel cum îi aparţine ideea „purificării etnice". Ce este - sau nu este deloc - ciudat, e că toate aceste găselniţe s-au manifestat înaintea unor evenimente importante pentru România.

„Pogromul" a fost piatra de moară care ni s-a atîrnat în tentativele de a intra în Consiliul Europei. „Greva foamei" a pastorului a fost declanşată înaintea alegerilor, pentru a atrage atenţia asupra „situaţiei dramatice" a minorităţii maghiare şi a lipsei de democraţie din România. Conceptul „purificării etnice" apare exact înaintea sosirii în România, astăzi, a celor trei reporteri ai Consiliului Europei dintre care unul - dl. Konig - este un tip de genul celor cărora poţi să le fluturi şi un tramvai, că ei tot la autonomia maghiarilor se gîndesc.

OCTAVIAN ANDRONIC