Publicat: 22 Februarie, 2013 - 12:33

Consiliul Județean Harghita a elaborat un Cod de bună conviețuire adresat localităților din zona de nord a județului.

„Nu așteptăm soluționarea problemelor noastre de la București, ci în limita posibilităților de care dispunem, vom încerca rezolvarea acestora aici”, a afirmat președintele Consiliului Județean Harghita la conferința de presă care a avut în data de 21 februarie, ocazie cu care în scopul dezvoltării economice a zonei de nord a județului a fost anunțată înființarea Asociației de Dezvoltare Comunitară Călimani-Gurghiu și s-a elaborat și un Cod de bună conviețuire. După părerea președintelui consiliului județean, de cele mai multe ori nu banii sunt problema, se pot reabilita drumurile, construi rețele de apă potabilă, însă cu acestea nu se creează locuri de muncă, iar tinerii noștri pleacă  totuși din țară. Borboly Csaba a prezentat date demografice, conform cărora în județul Harghita procentajul scăderii populației este mai mic, decât cel raportat la nivel național, iar în ceea ce privește scăderea populației românești din partea de nord a județului, aceasta este mai mare, în comparație cu populația maghiară. Principala provocare este reprezentată de asigurarea celor necesare traiului de zi cu zi a familiilor, aceasta bazându-se pe crearea mijloacelor de existență.

„Politicieni și presa de la București nu rezolvă problemele economice și demografice prin articolele și discursurile lor, însă noi facem lucruri concrete în acest sens. Nu adoptăm decizii pe criterii etnice, ci pe criterii bazate pe dezvoltare politică”, a declarat președintele consiliului județean, el considerând că „autonomia bazată pe criterii etnice” este o invenție a politicienilor și a presei românești, respectiv presa folosește această sintagmă pentru a alarma, iar exemplele de autonomie la care fac referire maghiarii (Tirolul De Sus, Insulele Aland), nu s-au constituit pe criterii etnice.

„Noi solicităm permisiuni pentru populația maghiară pe care și noi putem să le asigurăm populației românești din județ”, a afirmat Borboly Csaba, care a mai adăugat faptul că dacă se normalizează relația români-maghiari din județ, toți vom avea de câștigat, însă dacă se va continua circul și se vor alimenta situații cum este cea a steagului județului sau controlul efectuat la târgul de produse tradiționale, turiștii și investitorii vor fi ținuți departe de județul nostru. „Nu vrem să fim un astfel de  județ, vrem să fim un model de bună conviețuire și înțelegere”, a spus președintele consiliului județean, adăugând că speră ca acest exemplu să fie urmat și de județele unde populația maghiară este minoritară. „Sunt convins că inițiativa noastră va avea efecte atât în practica juridică, cât și în jurisprudență și nu vor mai exista reclamații și controale rău-intenționate, iar maghiarii din diaspora vor putea pretinde permisiuni similare”. Președintele consiliului județean a atras atenția și asupra faptului că în zona de nord a județului procentajul populației maghiare minoritare este de 10-40%, iar înființarea acestei asociații va contribui și la ridicarea nivelului de trai al acesteia.

„Județul Harghita vrea să fie un bun exemplu în ceea ce privește  conviețuirea dintre cele două etnii”, a mai spus președintele consiliului județean.